1,749 matches
-
anterioare cu 3 (rar 4) dinți ascuțiți. Specie răspândită în compost, pe cadavre și pe seva copacilor. Citată în toate provinciile românești cu excepția Dobrogei. l=7-10 mm. 4 Hister terricola Germar Partea dorsală neagră, cu microsculpturi bine vizibile, de formă alungită. Fosetele antenale ale prosternului adâncite. Elitrele au 3 strii longitudinale complete. Punctuația propigidiului deasă, relativ accentuată iar punctuația pigidiului este mai rară. Tibiile anterioare prezintă 3 (rar 4) dințișori pe fața lor externă. Rară, întâlnită în compost, sub resturi vegetale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
subhumerală bine conturată, o altă strie dispusă după stria suturală și alte 34 strii longitudinale discale bine dezvoltate. În vecinătatea scutelului lipsește un rudiment de strie. În fauna noastră 7 specii. 1.Marginile laterale ale pronotului au câte o strie alungită, ce se întinde până în vecinătatea unghiurilor posterioare...........................................................2 -.Stria marginilor laterale ale pronotului este mai scurtă, ajungând numai până la mijlocul pronotului..............................................................................3 2.Talia redusă (3-5,5 mm). Elitrele negre-unicolore. Tibiile anterioare au 4-5 dințișori egal dezvoltați..........................................................1 stercorarius Hoffm
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
câte sunt în spațiul georgrafic românesc, ocupând circa 30% din teritoriul montan. „Remarcabile, din acest punct de vedere, [al gradului de umanizare] sunt culoarele de vale, cu bazinete de tip depresionar, în cadrul cărora treptele genetice de relief în sens linear (alungit) dau o anumită orientare drenajului hidrografic și un specific deplasării maselor de aer” <footnote Vasile S. Cucu, România. Geografie umană, casa Editorială “Glasul bucovinei”, Iași, 1995, p. 35 foonote>. Marele istoric Nicolae Iorga, cel care a avut o mare influență
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
numeroase corpuri ce gravitează în jurul astrului, aceștia sunt cometele și asteroizii. Cometele sunt corpuri mici compuse din gheață și praf; ele sunt de două feluri comete periodice - revin la anumite intervale de timp și comete neperiodice - având orbite eliptice foarte alungite, ce le conduc foarte aproape de Soare (până la nivelul lui Mercur) cât și foarte departe (dincolo de Pluto). Asteroizii sunt aștri stâncoși, grupați într-un inel denumit centura de asteroizi, aflat între Marte și Jupiter, Ceres fiind și cel mai mare de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
lucru mecanic fie, necesar deplasării, fie menținerii unei tensiuni, fără deplasare în spațiu. IV.2.2. Structura mușchiului. Pentru a explica mecanismul contracției musculare este necesar să amintim câteva noțiuni legate de structura mușchiului. Țesutul muscular este alcătuit din celule alungite, fibrele musculare, formate din: Fibra musculară striată conține miofibrilele care sunt organite celulare specifice fibrei musculare. Miofibrilele conțin miofilamente de: Miozină (proteină cu M = 600.000) Filamentele sunt groase (circa 100A), de forma unor baghete terminate cu două capete globulare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
rizodermă cu peri absorbanți s-a exfoliat, exoderma are celule cu pereții subțiri, dar suberificați, parenchimul cortical cuprinde 3-4 straturi de celule mari, cu pereți anticlini de diviziune pe alocuri, iar endoderma este de tip primar, formată din celule mici, alungite tangențial, cu îngroșări Caspary vizibile în pereții radiari. Cambiul a produs un inel extern subțire de liber secundar și un corp lemnos central foarte gros, în totalitate lignificat. Liberul este format din tuburi ciuruite și celule anexe spre interior și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
celule izodiametrice, având pereții intern și extern mai îngroșați decât ceilalți. Din loc în loc sunt vizibili peri tectori pluricelulari uniseriați. Scoarța este relativ groasă, mărimea celulelor crescând spre interior. Stratul cel mai intern reprezintă o endodermă, formată din celule puternic alungite tangențial. Țesuturile conducătoare formează două inele concentrice de grosime aproximativ egală: unul de liber și altul de lemn. Inelul de liber cuprinde tuburi ciuruite, celule anexe și celule de parenchim liberian spre interior și numai celule din ultima categorie spre
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
formată din celule izodiametrice, cu pereții intern și extern vizibil îngroșați. Peretele extern este mult mai gros, aproape în totalitate cutinizat, realizând un relief sinuos, crenelat. Din loc în loc se observă peri tectori foarte lungi, pluricelulari, cu celula terminală flexuoasă, alungită și ascuțită la vârf; pereții celulari sunt foarte groși. Perii secretori sunt formați dintr-o bază unicelulară, un pedicel unicelular și o glandă octocelulară, acoperită de o cuticulă comună, puternic bombată. De asemenea, se observă stomate vizibil proeminente deasupra epidermei
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
lemnul secundar formează un inel continuu, deci cambiul produce spre interior vase de xilem; grosimea inelului de lemn rămâne mai mică în dreptul fostelor raze medulare; inelul de lemn este străbătut de numeroase raze medulare uniseriate, formate din celule parenchimatice ușor alungite radiar, cu pereții mai subțiri decât cei ai fibrelor libriforme, dar intens lignificați; • vasele de lemn sunt dispersate neregulat în masa fundamentală de libriform; • pe alocuri, inelul de lemn cuprinde trei zone distincte: ¾ lemn primar (cu vase separate de parenchim
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
nici un nivel, prezența de sclereide apărute prin transformarea unor fibre de colenchim. IV.3. Frunza Pețiolul. Conturul secțiunii transversale este semicircular, modificat de două aripi latero adaxiale înguste, pline cu țesut colenchimatic (foto. 58). Epiderma prezintă celule izodiametrice sau ușor alungite tangențial, cu pereții extern și intern mai îngroșați decât ceilalți. Peretele extern este acoperit de o cuticulă groasă, crenelată. Din loc în loc se observă peri tectori lungi și peri secretori pluricelulari. Perii tectori au celule cu pereții foarte groși, celula
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
extern și intern mai îngroșați decât ceilalți. Peretele extern este acoperit de o cuticulă groasă, crenelată. Din loc în loc se observă peri tectori lungi și peri secretori pluricelulari. Perii tectori au celule cu pereții foarte groși, celula terminală fiind puternic alungită. Aceștia au fost descriși încă din 1901 de către Hérail; el precizează că peri tectori sunt mai adesea bicelulari, cu celula terminală având extremitatea subțire și alungită. Perii secretori sunt, de asemenea, lungi, cu celula bazală a pedicelului având peretele extrem de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
secretori pluricelulari. Perii tectori au celule cu pereții foarte groși, celula terminală fiind puternic alungită. Aceștia au fost descriși încă din 1901 de către Hérail; el precizează că peri tectori sunt mai adesea bicelulari, cu celula terminală având extremitatea subțire și alungită. Perii secretori sunt, de asemenea, lungi, cu celula bazală a pedicelului având peretele extrem de gros, iar glanda este unicelulară; acest tip de peri amintește de cei ai primulaceelor și geraniaceelor. În poziție hipodermică se află țesut colenchimatic pluristratificat la cele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
se află țesut colenchimatic. Acest fapt a fost precizat și de Bhatti și Dunn (1963) la trei specii de Salvia studiate. Epiderma este formată din celule izodiametrice, mici, cu pereții intern și extern foarte îngroșați în dreptul nervurii și din celule alungite tangențial cu toți pereții subțiri între nervuri. Cuticula este foarte groasă în dreptul nervurii mediane, mai subțire în dreptul nervurilor laterale și foarte subțire între nervuri. Epiderma văzută de fața este formată din celule poligonale, cu pereții laterali drepți; din loc în loc
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cu rol în secreția uleiurilor (care constituie principiile active ale plantei); ei ajută în același timp la identificarea plantei în droguri, având deci importanță taxonomică. Sunt de două categorii: tectori și secretori. Perii tectori sunt lungi, flexuoși, cu celula terminală alungită, filamentoasă, cu pereții groși; ei se găsesc în număr foarte mare pe frunzele tinere (foto. 66, 67); la frunzele mature și la cele bătrâne cad în mare parte (foto. 68, 69). Fiind morți la maturitate și plini cu aer, conferă
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
liniari cu solvenții. Tendința aceasta de amestecare, exprimată ca entropie de diluție, poate să crească (χ1 > 0) sau să scadă (χ1 < 0) prin creșterea diluției. La o rețea umflată, prin adsorbție de solvent, catenele dintre joncțiunile rețelei trec în configurații alungite, permițând dezvoltarea unei forțe asemănătoare cu cea elastic retractivă care se opune procesului de umflare. În procesele de umflare, aceste forțe cresc, iar forțele de diluție descresc. În final, echilibrul de umflare se stabilește când cele două forțe sunt în
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
virus. Unele virusuri prezintă la exteriorul capsidei un înveliș denumit peplos și acestea fac parte din grupa virusurilor "acoperite" spre deosebire de cele cu capsidă care sunt virusuri "nude". Forma și dimensiunile virusurilor sunt foarte variate, ele putându-se prezenta ca: virusuri alungite sub formă de bastonaș cilindric, cu dimensiuni de pânăla 300 nm sau filamentoase cu dimensiuni de până la 1750 nm . virusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de 17-130 nm. Capsida este formată din mai multe subunități denumite "capsomere", a căror număr
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
virus. Unele virusuri prezintă la exteriorul capsidei un înveliș denumit peplos și acestea fac parte din grupa virusurilor "acoperite" spre deosebire de cele cu capsidă care sunt virusuri "nude". Forma și dimensiunile virusurilor sunt foarte variate, ele putându-se prezenta ca: virusuri alungite sub formă de bastonaș cilindric, cu dimensiuni de pânăla 300 nm sau filamentoase cu dimensiuni de până la 1750 nm . virusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de 17-130 nm. Infecția virală și înmulțirea virusurilor Virusurile nu pot pătrunde în mod activ
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogen Potato virus X, face parte din grupa Potyvirus și produce incluziuni citoplasmatice în celulele epidermei și mezofilului. Virusurile au o moleculă de ARN, dimensiuni de 515 x 15 nm și prezintă o formă flexuoasă iar prin agregare dau particule alungite sau fibroase în celulele benzilor clorotice dintre nervuri. Cercul de plante gazde cuprinde genurile Solanum, Atropa, Capsicum, Datura, Hyosciamus, Lycopersicum, Nicotiana, Petunia, Physalis și de acest lucru trebuie să se țină seama la amplasarea culturilor destinate producerii materialului de plantat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de condițiile climatice și de asocierea cu alte virusuri. Pe foliole se observă marmorări, îngălbeniri urmate de necroză și căderea frunzelor sau chiar distrugerea plantelor în întregime. Frunzele necrozate cad sau rămân agățate pe tulpinile care pot prezenta dungi necrotice alungite. Talia plantelor este mult redusă iar frunzele sunt puternic încrețite, mici, dacă aceste plante provin din tuberculi virotici. Dacă infecția are loc mai târziu apar doar marmorări ale limbului și rareori necroze. Agentul patogen Potato virus Y face parte din
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
membrană citoplasmatică. Compoziția chimică este de natură nucleoproteică, având atât ADN, ARN cât și proteine. Faptul că posedă enzime induce proprietatea de a avea metabolism propriu. În ceea ce privește morfologia micoplasmelor, se constată că ele sunt organisme pleomorfe (au forme variate): sferice, alungite sau ramificate, din cauză că nu au perete celular care să le confere o formă proprie; ca urmare ele își modifică forma în funcție de mediu . Celula molicutelor este alcătuită dintr-un nucleu difuz, alcătuit din filamente de acid nucleic ADN, citoplasmă, ribozomi care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
veștejesc, se brunifică și frunzele se răsucesc spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a limbului frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Pețiolurile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios. Inflorescențele atacate prezintă pe sepale și pedunculi zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Agentul patogen pătrunde pe la locul de inserție
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
stadiu mai evoluat al bolii, epiderma crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporangilor. Frunzele cu numeroase pete se usucă prematur. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă un peduncul alungit, curbat, sepale transformate în bractei lungi, groase, iar petalele își schimbă culoarea în verde și floarea avortează. Silicvele atacate devin hipertrofiate, crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele foliare, simptome de brunificare a rădăcinilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu 3-6 pereți transversali, înguste, curbate, cu capetele ascuțite, având dimensiuni 40-80 x 3,5 µm. La această formă conidiană clamidosporii nu s-au observat niciodată. Periteciile se formează mai rar, sunt sferice sau ovale, negre-violacee și conțin numeroase asce alungite, hialine, cu 8 ascospori fusiformi, cu 1-2 pereți transversali și cu dimensiuni între 17-30 x 3-5 µm. Epidemiologie. În cursul vegetației infecția este realizată prin miceliul ce poate trece prin sol de la plantă la plantă sau prin conidiile vehiculate de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
r ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Ca rezultat al înmulțirii sexuate apar peritecii care se formează în scoarța ramurilor parazitate. Periteciile sunt ovale, de peste 300 µm în diametru și conțin în interior asce cu câte 8 ascospori ușor alungiți, unicelulari, hialini-gălbui, de 26-35 x 7-12 µm. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea agentului patogen are loc prin peritecii cu asce și ascospori, cu rol minor în asigurarea infecțiilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
frunze apărând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenușiu, cu puncte mici negre. În cazul unor veri umede și răcoroase, atacul este foarte puternic și frunzele se sfâșie. Pe tecile frunzelor și pe pai apar pete clorotice alungite care devin apoi dungi brune. Glumele, rahisul și aristele pot prezenta, în cazul în care sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre dispuse în șiruri scurte . Septoria nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]