844 matches
-
Grohotișuri silicioase ale etajului alpin până la nivelul zăpezilor (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani) Germania 8130 Grohotișuri vest-mediteraneene și termofile Austria 9110 Păduri de fag Luzulo-Fagetum Austria, Germania 9180 * Păduri de pante, grohotișuri sau ravene Tilio-Acerion Austria, Franța (Alpi) 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) Spania 9430 Păduri montane și subalpine de Pinus uncinata (*în cazul în care sunt pe substrat de gips sau calcar) Franța (Alpi) 9530 * Păduri de pin (sub)mediteraneene cu
32004D0069-ro () [Corola-website/Law/292251_a_293580]
-
și Romanian, cu precădere în intervalul Badenian superior-Basarabian - Sarmațian. Suprafețe însemnate din bazinul hidrografic Ileana sunt acoperite de depozite mai tinere, formate în urma distrugerii unor depozite mai vechi, în funcție de acțiunea factorilor de eroziune. Depozitele mai tinere sunt reprezentate prin depozite aluviale - terase și lunci, coluvii - glacisuri, proluvii - conuri de dejecție, deluvii - pe versanți și eluvii - la nivelul platourilor și interfluviilor. Terasele reprezintă rezultatul evoluției rețelei hidrografice, care a început să se formeze începând cu momentul exondării - Badenianul superior. Deși numărul, altitudinea
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
suprafață a râurilor. În asociație cu regosolurile apar și erodisolurile, din clasa Antrosolurilor, apărute din cauza eroziunii accentuate, evidentă la nivelul unor versanți utilizați agricol. Tot din categoria solurilor azonale, se remarcă răspândirea destul de mare a aluviosolurilor, formate pe materiale parentale aluviale, care se găsesc în lungul văii principale. Cu o dezvoltare deosebită se remarcă tipurile din clasa salsodisolurilor, solonceacul și solonețul, dezvoltate în urma acumulării în cadrul profilul de sol a sărurilor solubile. În aceste condiții, regimul hidric este unul de tip exudativ
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Elymus repens. Pe lângă aceste specii, mai sunt: pelinița - Artemisia austriaca, sică - Limonium gmelinii, Cerastium dubium, pătlagina îngustă - Plantago lanceolata, șopârlița - Veronica teucrium. Suprafața habitatului este de aproximativ 36,43 ha, cu un număr de specii reprezentativ în fitocenoze. Habitatul Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii, cod 6440 Sunt pajiști aluviale cu regim natural de inundare unde sunt întâlnite specii de plante precum: răchitan-Lythrum salicaria, rogoz-Carex praecox, rogoz-Carex riparia, rogoz-Carex vulpina, coada vulpii-Alopecurus pratensis, iarba câmpului-Agrostis stolonifera. Suprafața habitatului este
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Limonium gmelinii, Cerastium dubium, pătlagina îngustă - Plantago lanceolata, șopârlița - Veronica teucrium. Suprafața habitatului este de aproximativ 36,43 ha, cu un număr de specii reprezentativ în fitocenoze. Habitatul Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii, cod 6440 Sunt pajiști aluviale cu regim natural de inundare unde sunt întâlnite specii de plante precum: răchitan-Lythrum salicaria, rogoz-Carex praecox, rogoz-Carex riparia, rogoz-Carex vulpina, coada vulpii-Alopecurus pratensis, iarba câmpului-Agrostis stolonifera. Suprafața habitatului este de aproximativ 25,91 ha cu un număr corespunzător de specii
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
și Dobrogea. Suprafețe: Aproximativ 50-60 ha. Stațiuni: Altitudine: 50-200 m. Clima: T = 10,5-9,50° C; P = 450-500 mm. Relief: teren plan cu mici excavații unde se adună apa și după secare, concentrația sărurilor este mai mare. Roci: loess, depozite aluviale, în lunci. Soluri: solonețuri, solonceacuri sulfato-sodice, reavăne la suprafață și umede în profunzime. Structura: Deși majoritatea speciilor componente sunt plante de talie mică și mijlocie, putem diferenția două straturi ale vegetației. Stratul superior, de 30-35 cm, este alcătuit din: Halimione
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
colinare și montan inferioare, din Transilvania, Muntenia, Moldova. Suprafețe: de la 200-500 m² până la 4-5 ha în terenurile înmlăștinate. Stațiuni: Altitudine: 500-800 m. Clima: T = 7,5-6,00°C; P = 700-950 mm. Roci: silicioase, marne și bolovănișuri aduse de torenți. Soluri: aluviale, gleice și pseudogleice, bogate în umiditate și substanțe nutritive. Structura: Specia caracteristică și dominantă, Filipendula ulmaria, o plantă de talie mare, care atinge 1,5-2 m. Aceasta realizează etajul superior, în amestec cu: Lythrum salicaria, Valeriana officinalis, Telekia speciosa, Chaerophyllum
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase 41.53 Păduri de stejar bătrân cu Ilex și Blechnum din Insulele Britanice 41.86 Păduri de Fraxinus angustifolia 42.51 *Păduri caledoniene 44.A1 - 44.A4 *Mlaștini împădurite 44.3 *Păduri aluviale reziduale (Alnion glutinoso-incanae) 44.4 Păduri mixte de stejar, ulm și frasin de pe malurile marilor râuri Păduri mediteraneene caducifoliate 41.181 *Păduri de fag din Apenini cu Taxus și Ilex 41.184 *Păduri de fag din Apenini cu Abies alba
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
3260 Râuri de la nivelul câmpiei până la cel montan, cu vegetație de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion FI 4060 Lande alpine și boreale FI 4080 Desișuri subarctice de Salix spp. scrub FI 6280 * Alvar nordic și șisturi calcaroase precambriene FI 6450 Pajiști aluviale nordice boreale FI 6530 * Pajiști împădurite finoscandinave FI 7110 * Turbării înalte active FI, SE 7140 Turbării de tranziție și mișcătoare SE 7210 * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae SE 7230 Turbării joase alcaline FI 7310 * Turbării
32005D0101-ro () [Corola-website/Law/293597_a_294926]
-
ierburi FI 9060 Păduri de conifere pe sau legate de eskere fluvioglaciare FI 9070 Pășuni împădurite finoscandinave FI 9080 * Păduri mlăștinoase caducifoliate finoscandinave FI 9180 * Păduri de Tilio-Acerion pe pante, grohotișuri sau ravene FI 91D0 * Turbării împădurite FI 91E0 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) FI SPECII 1014 Vertigo angustior FI 1029 Margaritifera margaritifera FI 1032 Unio crassus FI, SE 1037 Ophiogomphus cecilia FI 1082 Graphoderus bilineatus FI 1308 Barbastella barbastellus SE 1383 Dichelyma
32005D0101-ro () [Corola-website/Law/293597_a_294926]
-
62DO Pajiști acidofile Oro-Moesiene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6420 Pajiști umede cu ierburi înalte; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6430 Asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la nivel montan și alpin; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6440 Pajiști aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6520 Pajiști montane; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7110 *Turbării active; ─────────────────────────���───────────────────────────────────────────────────── 7120 Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7130 Turbării de acoperire (*dacă este activă turbăria); ──────────────────────────────────────────────────────���──────────────────────── 7140
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
și cu Carpinion betuli; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9170 Stejăriș cu Galio-Carpinetum; ──────────────────────────────────────��──────────────────────────────────────── 9180 *Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9190 Stejăriș bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BO Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91DO *Turbării împădurite; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91EO *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); 91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
toamna 26; iarna 41. Învelișul edafic - Despre soluri se poate face precizarea că se dezvoltă doar în jumătatea din amonte a Lacului Bălătău, în spațiul deja colmatat, și se caracterizează prin orizonturi diagnostice specifice solurilor hidromorfe, dezvoltate pe depozite recente aluviale. Versanții limitrofi Lacului Bălătău sunt ocupați de soluri brune eumezobazice, cu extindere largă pe versantul de nord, unde s-a produs alunecarea și prin soluri brune acide, frecvente în partea de sud. 1.4. Inventarierea resurselor biotice 1.4.1
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
înalte 6410 Pajiști mezohigrofile pe sol calcaros, argilos-mlăștinos sau pe turbării, cu iarba albastră (Molinion ceruleae) 6420 Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte cu Molinion-Holoschoenion 6430 Comunități mărginașe de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan-alpin 6440 Pajiști aluviale pe văi de râuri cu Cnidion dubii 6450 Pajiști aluviale boreale nordice 65. Pajiști mezofile 6510 Fânațuri de altitudine mică (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 6520 Fânațuri de munte 6530 *Pajiște împădurita finoscandinavă 7. TURBĂRII ȘI MLAȘTINI 71. Turbării acide cu
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
turbării, cu iarba albastră (Molinion ceruleae) 6420 Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte cu Molinion-Holoschoenion 6430 Comunități mărginașe de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan-alpin 6440 Pajiști aluviale pe văi de râuri cu Cnidion dubii 6450 Pajiști aluviale boreale nordice 65. Pajiști mezofile 6510 Fânațuri de altitudine mică (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 6520 Fânațuri de munte 6530 *Pajiște împădurita finoscandinavă 7. TURBĂRII ȘI MLAȘTINI 71. Turbării acide cu spagnum 7110 *Turbării ridicate active 7120 Turbării ridicate epuizate capabile
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
Tilio-Acerion 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase 91A0 Păduri de stejar bătrân sesil cu Ilex și Blechnum din Insulele Britanice 91B0 Păduri termofile de Fraxinus angustifolia 91C0 *Păduri caledoniene 91D0 *Mlaștini împădurite 91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 91F0 Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior și Fraxinus angustifolia de pe malurile marilor râuri (Ulmenion minoris) 91G0 Păduri panonice cu Quercus petraea
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
91D1 44.A1 * Păduri de mesteacăn cu spagnum 91D2 44.A2 * Păduri de pin scoțian dezvoltate pe mlaștini 91D3 44.A3 * Păduri de pin alpin dezvoltate pe mlaștini 91D4 44.A4 * Păduri de molid cu spagnum 91 44.3 * Păduri aluviale reziduale (Alnion glutinoso-incanae) 91F0 44.4 Păduri mixte de stejar, ulm și frasin de pe malurile marilor râuri 91G0 41.2B * Păduri panonice de stejar și carpen 91H0 41.7374 * Păduri panonice de stejar alb 91I0 41.7A * Păduri de stejar
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
de fălii verticale că o fortăreața ciudată, cu pereți prăpăstioși, fapt ce constituie un obiectiv de mare interes pentru turiști. Scoarță terestră din zona municipiului cuprinde o structură pedogenetica variată, căci alături de solurile podzolice predominanțe se găsesc soluri pseudogleice și aluviale specifice zonei depresionare, precum și soluri brune de pădure, soluri montane acide, etc. Rețeaua hidrografica este formată, în principal, din râul Săsar, lung de 31,6 km, care străbate orașul de la est la vest colectând apele râurilor Chiuzbaia și Firiza, si
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
soluri cu caracter intrazonal, bogate în humus, fertile, propice practicării activităților agricole. Partea superficială terestră se succede de la clasa molisolurilor, cu tipul cernoziom levigat, la clasa argiluvisoluri, cu tipul cenușiu și brun-roșcat. Solurile intrazonale sunt: lăcoviștile, vertisolurile, solonețurile și solurile aluviale, dar suprafața ocupată de acestea este relativ mică. Analiza notelor de bonitate rezultate în urma studierii datelor analitice, indică o tendință generală de îmbunătățire a calității solurilor, dar și de degradare pe anumite suprafețe. Reducerea calității solurilor se datorează accelerării proceselor
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
de zece etaje proaspăt construite pe Aleea Carpații, lângă râul Mureș au devenit parțial ocupate de ape. Pe terasele Râului Mureș, mai ales cele inferioare domină aluviunile recente precum și solurile hidromorfe și de mlaștini. În zonele de luncă apar solurile aluviale și lăcoviștile, tipuri de sol generate atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice, mai ales dezlănțuite dinspre vest, au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului, cu puterea apelor dezlănțuite, au smuls stratul subțire de pământ fertil ce acoperea prundișurile și nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată parte din pășunea Șaibei. Ca urmare, pe locul fostei pășuni a fost înființată zona de agrement „Lunca Moldovei”, cu un parc dendrologic și turistico-sportiv. Prin Hotărârea Guvernului nr. 114/2005 se aprobă atestarea localității Gura
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
curgătoare de pe teritoriul orașului este Râul Teleajen, el constituind principala așezare de pe cursul mediu și superior al acestui râu. La Vălenii de Munte, în Teleajen se varsă afluentul Văleanca. Cele mai răspândite soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți soluile erodate. Orașul se
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. (Coteț P., 1973, Romanescu Gh, 1995) Conform clasificării FAO (SOTER - Procedure Manual, 1993), Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare. Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri și forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Hydrocharition"; Lacuri distrofice și iazuri, Lagune costiere; Mlaștini calcaroase cu "Cladium mariscus"; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din "Molinio-Holoschoenion"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști sărăturate de tip mediteranean ("Juncetalia maritimi"); Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
eumezobazice, 20-26 (gleizate, pseudogleizate, molice): 9,4%; 5. Soluri brune acide, 27 (tipice): 21,1%; 6. Soluri gleice, pseudogleice și negre clinohidromorfe, 28-40 (tipice, vertice, luvice): 5,7%; 7. Rogosoluri și soluri litice, 41-43 (tipice, vertice): 14,7%; 8. Soluri aluviale și aluviuni recente, 44-54 (tipice, gleizate): 7,0%; 9. Erodisoluri și soluri colmatate, 55-64 (tipice, gleizate, pseudogleizate): 15,9%; 10. Bălți, ogașe și ravene: 1,4%. Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 1287 ha (31,6
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]