722 matches
-
timp valoare istorică și profetică pentru că se găsește În el Întreaga istorie a erorilor Europei În privința Americii. Căci trebuie să spunem În legătură cu toți acești exploratori și aventurieri din vremuri mai Îndepărtate sau mai apropiate, care s-au Întors din America amărîți că n-au găsit aur Împrăștiat pe pămînt, că ei au dat greș nu pentru că nu era aur, ci pentru că n-au știut unde și cum să-l caute și pentru că nu l-au recunoscut cînd l-au avut În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Will“ - zice. „Mi-am bătut capul În fel și chip să găsesc o scăpare“ - zice - „și, după cîte văd, or să ajungă-n ștreang. Să-ți spun drept“ - zice, dînd din cap, și taică-tu zicea că tare mai era amărît - „dacă stai să te gîndești, e Îngrozitor! Ce să mă fac?!“ - zice. „Au atîția copii, și-or să poarte toți pata asta pe obraz cît or trăi, căci vor fi urmașii unor tați spînzurați pentru omor. E Îngrozitor, e de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
totdeauna vorba aspră, Înțelegi. „Nici unul nu-i mai breaz. N-am văzut În viața mea un bărbat care să fie-n stare să stea locului cinci minute. Nu, zău, parc-ar avea foc pe coadă“ - a zis. Sigur că era amărîtă că plecaseră toți așa și-o lăsaseră să vadă singură de fermă, fără să-i spună o vorbă. Ascultă-mă pe mine, aia era femeie, nu glumă; a trăit pîn-la optzeci și șapte de ani și-a fost zdravănă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sau altceva“. „Așa e, ai dreptate“ - a zis. „Există ceva acolo, despre care nu știm nimic“ și cînd te gîndești că nici el nu mai avea decît un an de trăit, căci Își scurta singur zilele cu băutura, că era amărît de purtarea femeii ăleia, Înțelegi. Bine-nțeles că negrul ăla de la spital i-a povestit lui Luke cum venea noaptea la spital așa de beat că trebuia să urce scările În patru labe ca un urs bătrîn, cînd el trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
frate-său o dată cu ei.“ „Vai, să nu spui asta“ - a zis - „nu vreau să aud așa ceva.“ Eram grozav de mînioasă pe taică-tu. „Tare-mi pare rău de Mel“ - zice. „A trecut prin clipe grele și-acum e necăjit și amărît că știe că or să-i spînzure pe toți.“ „Da’ de unde“ - am zis. „Dacă tu crezi asta Înseamnă că ești mai naiv decît mine și nu-l cunoști pe Mel Porter cum Îl cunosc eu. Ascultă-mă pe mine, altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cresc puii, care devini capabili de zbor după 14 zile. ─ Miau! Când o să am parte și eu de așa ceva? Niciodată, băiete. Niciodată. Ce cuvânt greu! Trebuie să-l învăț astăzi? Mai lasă-mă puțin, hai, doar un salt. ─ Mămăligă, își amărăști inima degeaba. Niciodată nu vei putea înhăța văduva paradis. Niciodată nu vei putea înhăța nici măcar o vrabie obișnuită. Ești mult prea gras. Ești mult prea leneș. Și apoi, ești al meu. ─ Bine, bine. Și motanul vine să se culce în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
întreabă văduva. ─ Fii sigură. Da’ nu vreau să-l întâlnesc pe lumea cealaltă, părinte. Nu vreau să-l mai întâlnesc niciodată. Chiar dacă Dumnezeu o să-l ierte, eu nu vreau să-l mai văd. ─ Ești sigură, Victorie? întreabă părintele. M-a amărât destul, părinte. Nu mai vreau să-l văd niciodată, nicăieri, nici tânăr, nici bătrân, nici frumos, nici urât, niciodată, părinte, șoptește Victoria. Dezleagă-mă de el pentru vecie. Dă-mi verigheta, zice părintele. Victoria și-o scoate ușor de pe inelarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
dat drumul la rachiu să curgă. Agripina a fost nevoită să se mărite cu Dumitru. Dumitru s-a mutat în casa Zamfirei și, când nu le convenea ceva, îi făcea bagajul lui Dumitru trimițându l la părinți. Așa s-a amărât el până când și-a făcut casa lui. Nu a bătut-o niciodată pe Pinuța lui, că așa o dezmierda. Avea niște garduri înalte din scândură cioplită de stejar și de o grosime impresionantă. Stâlpii de la porți erau tot din același
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
nu mă omorâți așa de tânăr. Lăsații pe alții să fie colegi cu Liviu Rebreanu. Atunci mergi sănătos, Ghiță. Mulțumescu-ți dumitale. Ghiță, nu uita, la sesiunea viitoare. Of! Cine mă puse pe mine ca să vin astăzi la tine! M-ai amărât, vai de mine, pentru zece ani de zile. Ard în pară și în foc, of, noroc, noroc, noroooc ... Biografie Gheorghe Boancă pictor, sculptor Fiul lui Petrache și al Minodorei Boancă, născut la 12 noiembrie 1948 în comuna Țibănești, județul Iași
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
profesorul Erwin Haeberle susține că „sperma unui bărbat sănătos este curată și complet inofensivă. Se poate Înghiți fără probleme”. Erwin știe, că-i profesor, și făcîndu-și publice experiențele de o viață aduce un simbolic strop de bucurie În casele noastre amărîte de inflație, impozite, femei casnice. Prin același aer tare al culturii, luni, 3 iunie, am urmărit cu un supraomenesc efort spectacolul realizat de Teatrul Mihai Eminescu din Chișinău. Am căutat să nu mă enervez, urmînd sfatul șoptit al psihiatrului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mă gîndesc și eu mai bine, după vizita asta (care s-a terminat totuși amical), am Înțeles groaza belgienilor În fața imaginilor cu handicapatul carpatin, le e greu să-și Închipuie că se poate trăi și altfel decît la ei, se amărăsc, strîng fonduri, se ocupă de România În afara orelor de program, li se pare normal, mie nu, Își Înfrățesc localitățile de sub țiplă cu satele necunoscute ale unei sărăcii milenare, pe toate planurile, și o fac complet dezinteresat, ceea ce-ți trezește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
îngăduința față de asemenea „turme” de ticăloși care acționează numai dominați de instinctele primare. „Turme” care se tot înmulțesc și care nu pot 29 să nu ne impună astfel întrebarea: spre ce ne îndreptăm cu asemenea balast uman ?” . * După ce ne‐am amărât sufletele cu cele pe bună dreptate condamnate de scriitorul Corneliu ștefanache, parcă simt nevoia să‐l reiau a‐l citi pe același prea devreme plecat Ioan Alexandru (1942 - 2000) care dintr‐un volum POEZIE și ALUZIE din revista de cultură
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
plînge. 5. Cele două neveste ale lui David: Ahinoam din Izreel, și Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal, fuseseră luate și ele. 6. David a fost în mare strîmtorare, căci poporul vorbea să-l ucidă cu pietre, pentru că toți erau amărîți în suflet, fiecare din pricina fiilor și fetelor lui. Dar David s-a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul, Dumnezeul lui. 7. El a zis preotului Abiatar, fiul lui Ahimelec: "Adu-mi efodul!" Abiatar a adus efodul la David. 8. Și David
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
i aașaa? a cântat Miranda În falset. Viitoarea doamnă Tomlinson părea În pragul leșinului. Chiar acolo, În fața ei, se afla Miranda Priestly, unica și măreața Miranda Priestly! Fascinația ei ne‑a umplut pe toți de jenă și toată grămada aia amărâtă de oameni s‑a Îndreptat spre atrium, cu Miranda În frunte. Tot restul serii s‑a desfășurat cam cum a Început. Am recunoscut numele tuturor oaspeților și am reușit să nu scap nimic prea penibil pe gură. Parada fracurilor albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
azi-noapte luaseră proporții catastrofale. Insomnia nu e chinuitoare doar pentru că îți scurtează odihna, ci mai ales prin gândurile negre ce-ți inspiră și care te înfășoară într-o rețea tentaculară. În atmosfera caldă de la Predeleanu, aducîndu-și aminte cât I-au amărât închipuirile, zâmbi în sineși, dar cu o umbră de tristețe. Își recunoștea o slăbiciune în ezitările eterne care îi răsuceau nervii și-l împiedicau să înfrunte cu siguranță viața. Ca tatăl său, de pildă, sau cel puțin ca Predeleanu. De-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
una ca asta? Un poet ardelean să nu se poată aciua în Romînia? Revoltător!... Bietul băiat! Tânărul Herdelea era mișcat de atâta interes, iar Gogu, în cele din urmă, declară patetic: ― Te rog să faci bunătatea și să nu fii amărît! Asta-i una! Iar al doilea să știi că eu, ăsta care mă vezi, voi avea grijă ca poetul familiei noastre să se simtă acasă la el în țara romînească! ...Nu-i așa, suflete scump? adăugă scurt către nevastă-sa
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Doamna ezita: nu știe câte zile mai rămâne pe aici și... ― V-ați supărat pe mine, coniță? zise arendașul deodată, desperat. ― O, de ce? făcu Nadina, întinzîndu-i mâna. Nu mi-ai făcut nimic. Se poate? Coborând treptele, Platamonu bâigui în sine, amărît: "Bine am nimerit-o, n-am ce zice! Bravo mie!" 8 Marți după-amiază începu o ploaie măruntă, rece. A început domol ca să ție lung, ca ploile adevărate de toamnă. Gogu Ionescu venise cu Eugenia la dejun, la Amara. A fost
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Abia scăpai de un nebun și-mi vine altul, mai îndrăcit". Când în sfârșit Costică, împreună cu Nicu, se ivi în pragul casei, bătrâna îl bombăni fără să-i privească: ― Ascultă, băiete, să vă jucați frumos și să nu mă mai amărăști și tu, că sunt eu destul de amărâtă, fire-ar a dracului! Costică nu luă în seamă cicăleala ei și, după ce se învîrti puțin prin casă și se hărțui cu câinii, se văită că i-e foame. ― Te trimite și nemâncat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
un răstimp, parcă să-și smulgă un cui din inimă, reluă înăbușit: ― Numai cucoana asta de n-ar mai sta pe aici că, nu știu, dânsa poartă toate relele... Barem de s-ar duce cu Dumnezeu, să nu ne mai amărască! Smaranda se înfurie brusc: ― Ducă-se pe pustii de cucoană, fire-ar a dracului! Primarul Ion Pravilă intră în cârciumă frecîndu-și mâinile mulțumit: ― Singur, Cristache, singur?... Uite-așa-mi place! Dă-mi repede un ciocănel că sunt grăbit!... Câte am
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
după câțiva pași, zise șovăind: ― Ce zici, dom' primar, n-ar fi mai bine să sculăm și pe boierul Miron? ― Ba lasă-l să se odihnească, bodogăni Pravilă, că are destulă vreme mâine să se tot supere și să se amărască! Copacii din parcul conacului închideau ca un zid negru zarea din curte spre Ruginoasa. De-abia în uliță Leonte Bumbu văzu și înmărmuri cu mâna la falcă: ― Aoleu, mamă, mamă! La răsărit, pe cer, atârna o uriașă perdea de flăcări
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
numai de rușine și-a stăpânit mânia. S-a întors singur de la Lespezi, lăsîndu-i pe ceilalți împrejurul focului. Dacă și Matei Dulmanu s-a supărat că a omorît-o! Nu îndrăznea să-și mărturisească nici în străfundul său de ce l-a amărât într-atîta moartea cucoanei. Dar își zicea necontenit că el nu e vinovat și, fiindcă s-a întîmplat omor fără voia lui, el se dă deoparte. Nici n-a mai ieșit din ogradă și nici nu mai voia să iasă, orice
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
urcă să ia pe Eugenia înainte de sfârșitul ședinței și găsi pe coridor, la ușa tribunei, pe Titu. Trebuind să aștepte câteva minute, Gogu Ionescu profită să spuie tânărului Herdelea, într-ascuns de Eugenia, pe care nu mai voia s-o amărască, fiind și așa destul de îngrozită, că un deputat piteștean i-a comunicat adineaori lucruri foarte grave despre caracterul ce I-au luat tulburările în sudul Argeșului. Nu se știe încă nimic precis, căci legături directe nu mai sunt de vreo
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
împărat. Prințul Kung crede la fel. De-aia îl și slujește pe fratele său cu un asemenea devotament. — Dar... prințul Kung a fost măcar vreun pic gelos? — Nu a existat vreun semn. Însă doamna Jin a fost. Ea a fost amărâtă de supunerea prințului Kung. Dar a reușit să-și ascundă simțămintele. E o iarnă groaznică. După un ger năpraznic, pe străzile din Peking sunt găsite trupuri înghețate. Îi dau mamei tot ce câștig, dar nu e suficient pentru a plăti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
loc important în recuzită. Emblematice sunt câteva personaje cu care eul liric intră în comunicare: în universul casnic, Magdalina - cea „refractară față de poezie” (Eugen Simion), iar în cel public - impiegatul de mișcare cu veleități de poet, colegele de navetă, elevii amărâți de la țară (un poem, intitulat două codițe blonde, închipuie o microbiografie de „om năcăjit”), o doamnă Elfriede, posesoare a unui sortiment de bunătăți „refegiste”, cuprinzând, între altele, „această pastă de dinți disident pe care eu aș mânca-o” ș.a. E
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
fie fărmăcătoare; cunoaște gândul omului”, cugeta cu uimire Gheorghiță * “Munteanca asta de n-ar avea soț, iar eu n-oi fi ovrei și însurat, într-o săptamână aș face nuntă” (dl David) Autocaracterizare: * “Eu sunt cea mai necăjită și mai amărâtă de pe lumea asta, am rămas văduvă și sărăcită” * “Cine nu cearcă nu izbândește” (afirma munteanca) * “Dumnezeu să te ierte”, îi zise Vitoria lui Bogza (Citate preluate din roman) Vitoria Lipan personaj principal și figură reprezentativă de erou popular, întrunește calitățile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]