10,633 matches
-
și Philodemos, iar mai apoi și la Marc Aureliu. Din secolul al V-lea î.Hr. până în secolul al II-lea d.Hr., imaginea e foarte folosită... Ea generează în istoria artei scenele de furtună, marinele și alte pânze ce reprezintă ambarcațiuni și oameni în pericol în mijlocul unei naturi dezlănțuite. Lucrețiu mizează pe sublim, cum se întâmplă deseori în opera sa, pentru a demonstra mizeria omului fără epicurism... Acestei imagini el i-o adaugă pe aceea a războiului și a câmpurilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cu zece zile înainte de termenul fixat. Lacul de acumulare începea să prindă contur. Lacul artificial, cu aproape cinci sute de milioane de metri cubi de apă, se forma sub ochii noștri. La puțin timp, cred că la o săptămână, o ambarcațiune numită „Argeș I” a pornit în prima cursă de agrement, chiar dacă barajul fusese plin cam de pe la începutul lui decembrie 1966. La momentul inaugurării, barajul Vidraru era al nouălea din lume. Lacul aduna apele râurilor Capra, Buda, Râul Doamnei, Cernat, Vâlsan
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
marcat la fiecare 500 de km.cu o tablă. Or fi dorind să-ți remarce puterile și desigur înfățișarea ca să o poată transmită generațiilor viitoare. Și nu e întâmplător că exact la km.555, în dreptul stâncii Lorelay de lângă orașul Goarshaler, ambarcațiunile opresc și din depărtare se fac auzite versurile marelui poet Henrich Heine: Eu nu știu ce poate să fie Că-mi sună mereu în urechi Cu veșnica-i melodie Un basm din zilele vechi Se-ntunecă fără de vedte Lin apele Rinului curg
RINUL de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362918_a_364247]
-
fluid cald a umplut cavitatea atât de dornică de a îmbrățișa tăria voinicului. Câteva clipe nici n-am știut ce s-a întâmplat cu noi. Nu ne-a mai interesat dacă prin zonă a trecut vreo barcă, sau vreo altă ambarcațiune pentru plimbat turiștii pe mare. Când ne-am revenit, eram transfigurați de plăcere amândoi, cu fețele roșii de emoție și plini de senzații fascinante și de broboane de transpirație. Dușul era alături, adică întinderea nemăsurată a mării... și de aceea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
pescuit așa că mi-am permis un tur prin zona portuară care corespundea și cu un fel de centru al orașului. Așa am descoperit unde era autogara, sau că se poate trece de pe o insulă pe cealaltă cu un fel de ambarcațiune contra unei sume, în cazul că nu aveai alte posibilități. Aveam cu mine nelipsita lansetă. Am încercat să pescuiesc de pe un ponton la care acostau micuțele ambarcațiuni ce transportau pasagerii de pe o insulă pe alta. Aruncam direct spre interiorul portului
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
că se poate trece de pe o insulă pe cealaltă cu un fel de ambarcațiune contra unei sume, în cazul că nu aveai alte posibilități. Aveam cu mine nelipsita lansetă. Am încercat să pescuiesc de pe un ponton la care acostau micuțele ambarcațiuni ce transportau pasagerii de pe o insulă pe alta. Aruncam direct spre interiorul portului. Nu am prins nimic, așa că am abandonat pescuitul destul de repede și am pornit pe chei să vizitez în continuare orașul. Nu pot spune că exista o faleză
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
părăsit pontonul și m-am întors pe insula unde locuiam. Doream să verific dacă sunt și alte locuri bune de pescuit în afară de cel unde am tot mers fără succes la prins pește. Așa am descoperit un mic port privat, cu ambarcațiuni pentru pescuit și o altă priveliște minunată de unde se vedea fiordul și ieșirea spre Atlantic. Malul celălalt își prezenta frumusețea munților înzăpeziți în depărtare. Nu existau construcții pe el decât într-o anumită zona mai în stânga mea. Cred că era
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
în stânga mea. Cred că era ceva minier că se auzeau picamăre care găureau stânca și niște excavatoare ce dislocau roca. Mai puteam observa câteva crescătorii de somoni. Aici somonii se cresc în mijlocul fiordului în niște cuști metalice. Zilnic venea o ambarcațiune și le dădea de mâncare. De fapt nu sunt niște cuști simple, ci o îngrădire din care să nu poată ieși somonii, care trăiesc liberi în acest spațiu limitat. Carnea de somon este foarte scumpă în Norvegia ca și la
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
Cine are bani cumpără somon atât în România cât și în Norvegia, cine nu, se limitează la alte soiuri de pește dacă nu și-l pescuiește singur. Nu prea am văzut mulți pescari sportivi cum sunt la noi. Ei au ambarcațiuni pe care le folosesc să meargă în mijlocul fiordului sau să iasă la ocean, așa cum ieșim și noi aici pe mare. Pe mal sunt puțini norvegieni care își încearcă norocul sau priceperea cu undița. Doar când sunt în weekend, merg într-
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
să îndrept barca cu prova spre mal, dar din momentul când ancora nu a mai fost înfiptă în nisipul mării, barca era atrasă ca de un magnet spre larg. Trăgeam cu ambele mâini de o singură vâslă, să pot îndrepta ambarcațiunea cu prova spre țărm, dar fără succes. Se declanșase furtuna. Venise din senin, fără nicio prevestire. Eram disperat. Nu mai aveam nicio șansă să ajung la mal, deoarece mă îndreptam cu viteză printre valuri, spre largul întunecat al mării. Talazurile
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363440_a_364769]
-
aut.) [ii]Câmpii submerse = platforma continentală a Mării Negre este o câmpie submersă (o ridicătură a fundului mării, ca un dâmb în mijlocul unei câmpii), care începe la țărm și ține până la 200m adâncime.(n.red.) [iii] Babord = partea stângă a unei ambarcațiuni, după direcția înaintării (DEX) [iv]„La pik” = „ancora la poziție!”, se strigă de către marinari, cînd intră ancora în locașul ei pe navă, ca să nu se mai tragă cu vinciul de lanț.(n.aut.) [v]Chila = element principal de rezistență al
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
pescuit așa că mi-am permis un tur prin zona portuară care corespundea și cu un fel de centru al orașului. Așa am descoperit unde era autogara, sau că se poate trece de pe o insulă pe cealaltă cu un fel de ambarcațiune contra unei sume, în cazul că nu aveai alte posibilități. Aveam cu mine nelipsita lansetă. Am încercat să pescuiesc de pe un ponton la care acostau micuțele ambarcațiuni ce transportau pasagerii de pe o insulă pe alta. Aruncam direct spre interiorul portului
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
că se poate trece de pe o insulă pe cealaltă cu un fel de ambarcațiune contra unei sume, în cazul că nu aveai alte posibilități. Aveam cu mine nelipsita lansetă. Am încercat să pescuiesc de pe un ponton la care acostau micuțele ambarcațiuni ce transportau pasagerii de pe o insulă pe alta. Aruncam direct spre interiorul portului. Nu am prins nimic, așa că am abandonat pescuitul destul de repede și am pornit pe chei să vizitez în continuare orașul. Nu pot spune că exista o faleză
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
părăsit pontonul și m-am întors pe insula unde locuiam. Doream să verific dacă sunt și alte locuri bune de pescuit în afară de cel unde am tot mers fără succes la prins pește. Așa am descoperit un mic port privat, cu ambarcațiuni pentru pescuit și o altă priveliște minunată de unde se vedea fiordul și ieșirea spre Atlantic. Malul celălalt își prezenta frumusețea munților înzăpeziți. Nu existau construcții pe el decât într-o anumită zona mai în stânga mea. Cred că era ceva minier
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
în stânga mea. Cred că era ceva minier că se auzeau picamăre care găureau stânca și niște excavatoare ce dezlocau roca. Mai puteam observa câteva crescătorii de somoni. Aici somonii se cresc în mijlocul fiordului în niște cuști metalice. Zilnic venea o ambarcațiune și le dădea de mâncare. De fapt nu sunt niște simple cuști, ci o îngrădire din care să nu poată ieși somonii, care trăiesc liberi în acest spațiu limitat. Carnea de somon este foarte scumpă în Norvegia, ca orice dorești
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
și prețurile. Cine are bani cumpără somon atât în România cât și în Norvegia, cine nu, se limitează la alte soiuri dacă nu și-l pescuiește singur. Nu prea am văzut mulți pescari sportivi cum sunt la noi. Ei au ambarcațiuni pe care le folosesc să meargă în mijlocul fiordului sau să iasă la ocean, așa cum ieșim și noi aici la mare. Pe mal sunt puțini norvegieni care își încearcă norocul sau priceperea cu undița. Doar când sunt în weekend, merg într-
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
oraș există o zonă rezidențială unde sunt construite case de vacanță, unele locuite permanent, ca și altele construite pe malul fiordului din spate. Au o pescărie, nave pescărești, o fabrică sau magazin de plase de pescuit și un port cu ambarcațiuni particulare de agrement și pescuit. Aici casele au culoarea predominant alba, dar mai rar și gri, maro, ocru sau alte culori, cum erau la Kristiansund. Ce am descoperit interesant este că multenu au temelii din beton, ci doar niște pietroaie
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
Toate Articolele Autorului La golfuleț, în vara pe trecute, vin rar vizitatori după crepusculul de seară. Scufundătorii sunt demult acasă. De când cu eșuarea vasului aceluia, fructele lor de mare n-au preț ca odinioară. Sărăcesc acum căutătorii în ape tulburi! Ambarcațiunea lovită de stânci îi pricopsise cum nici nu visaseră! Lăsase la vedere o pată neagră, uleioasă, ce-aflată în derivă, la placul curenților marini, se ondula în forme șerpuitoare tot mai aproape de mal. La ceasul ăsta, când soarele-și încheie
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]
-
plajă Nicola și Marco, nu-și dădeau pace. Căutaseră cu meticulozitate pe la restaurantele învecinate, inspectaseră plajele învecinate, bărcile parcate pe țărm nesupravegheate, însă nu găsiră nici urmă de Desire. Se interesaseră printre persoanele care se ocupau de întreținerea plajei și ambarcațiunilor la localurile învecinate și nu găsiseră pe nimeni, care să pară că ar avea vreo legătură cu ceea ce-i interesa pe ei. Era însă greu de ținut sub observație totul. Încercaseră până și cu cei câțiva drogați ce dormeau pe
PETRECERE NEFASTĂ (6) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368511_a_369840]
-
mai mari în care se pune momeala.( n.aut.)], aceasta fiind tehnica noastră „avansată” de pescuit. Când am ajuns în larg, am aruncat ancora și cele patru volte, câte două de fiecare bord[ Bord =marginea din stânga sau din dreapta a unei ambarcațiuni (DEX). ], în cârligele cărora am așezat cu grijă bucăți mici de pipotă proaspătă de pasăre, sau râme negre de baltă. Fiecare pescar a ancorat acolo unde credea că va da peste un loc plin cu pește, dar nu întotdeauna se
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
și deja peștele nu mai mușca. Apa mării aproape fiartă și lipsa curenților au amorțit peștele pe fundul apei. Am strâns sculele, mi-am recuperat parâma[ Parâmă = frânghie sau cablu textil, metalic sau din material plastic, folosită la bordul unei ambarcațiuni.( DEX)] ancorei, am montat ramele și cu minciogurile puse în barcă, am început să trag liniștit la vâsle. Cu speranța că la mal voi găsi cumpărători, am cântărit din priviri grămada de pește, considerând că totuși a fost o zi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
Bătrânul stătea cu apa până la glezne, barca s-a îngreunat tot mai mult. Trăgeam la rame și vedeam că nu avem spor, nu înaintam mai mult de o jumătate de metru la fiecare trăsătură. Valurile înspumate se spărgeau de prova ambarcațiunii, stropindu-ne cu apa rece și sărată. Nea Nicu nu mai putea să tragă, așa că la fiecare trasătură de-a mea, se schimba direcția bărcii spre nord. Am preluat și vâsla bătrânului care nu-mi mai putea fi de folos
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
În ajutorul meu au venit doi colegi, care tocmai plecau de la pescuit spre casă și ne-au așteptat să vadă cum ne descurcăm. Uzi până la piele și marcați de teama înecului, le-am mulțumit pentru ajutor și cu toții am ridicat ambarcațiunea pe nisip, pentru ca niciun val să n-o mai poată lua. Am golit apa din barcă și acum exista problema cum să ajungem acasă cu atât bagaj, care mustea tot de apă. L-am lăsat pe nea Nicu să aibă
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
a mai făcut rost Avender al nostru rost la un moment dat de o șalupă de-ți pica obrazul, alea câteva vedete grănicerești pe care le avea la unitate nu-l mulțumeau pesemne, că aveau motoare mult mai leneșe pe lângă ambarcațiunea asta, de-o cumpărase, nu se știa cum, de unde, numai ce ne-am trezit într-o bună zi cu ea legată la chei. Sau poate i-o dăduseră ăia, de-și făceau ei afacerile în spatele lui?!... Am văzut-o și
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
individ bărbos, avea o alură de cuceritor viking neînfricat bărbosul, încordat ca un arc de oțel, gata să dea piept cu dușmanul. Dacă acela abordează șalupa, nu mai dau doi bani pe pielea lui Avender, îmi spuneam, fiindcă cele trei ambarcațiuni în goana lor dementă tocmai treceau prin dreptul remorcherului pe care mă aflam, legănându-mi-l sub siajul lor. Cucaras se oprise câteva clipe din relatare, ritmul alert al povestirii îi tăiase la un moment dat respirația. Trăia cele spuse
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]