914 matches
-
la fel cum fusese și meseria de fotomodel și întâlnirile cu polițiști chipeși, plini de ei și pasionați de împușcături. Ca să nu dăm prea mult în psihanaliză, trebuie spus că era ceva în ea care desconsidera cosmeticele și superficialitatea. Pentru Amelia Sachs, esența mașinilor se afla în inima acestora și în sufletele lor fierbinți: sunetul furios al barelor și al pistoanelor, scâncetul curelelor, sărutul perfect la angrenajelor care făceau din tona de metal, piele și plastic viteză pură. Decisă să își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
jefferydeaver.com" www.jefferydeaver.com (coperta 2ă „Cel mai creativ, priceput și uimitor autor de thrillere din lume... șDeaverț a produs o serie nemaipomenită de bestsellere.” Daily Telegraph Lincoln Rhyme, cel mai priceput criminalist din lume. Partenera și iubita lui, Amelia Sachs. Și un criminal de neoprit cu un singur gând și un truc înspăimântător în mânecă. „Diabolic de genială... Suspansul este aproape insuportabil.” The New York Times Tip de cătușe constând în două bare de metal, una de forma unui cerc deschis, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
al săptămînii: „Se sparg rozetele comuniștilor”. Mai rău este că pe comuniști Îi doare sau le face chiar plăcere exact acolo. Oricum, substantivul „rozetă” mă trimite-n viteză la revista Cazier, unde citesc Înfiorat o povestire cu substrat metafizic: „Fundul Ameliei”. În contrast cu Amelia, din Ora aflu cu mai multă plăcere că „La Lili În față se dă supliment”. Am zis În contrast, cu toate că, Într-un anume fel, e vorba de același lucru. Reîntors la pagina 25 a Cazierului găsesc un subiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Se sparg rozetele comuniștilor”. Mai rău este că pe comuniști Îi doare sau le face chiar plăcere exact acolo. Oricum, substantivul „rozetă” mă trimite-n viteză la revista Cazier, unde citesc Înfiorat o povestire cu substrat metafizic: „Fundul Ameliei”. În contrast cu Amelia, din Ora aflu cu mai multă plăcere că „La Lili În față se dă supliment”. Am zis În contrast, cu toate că, Într-un anume fel, e vorba de același lucru. Reîntors la pagina 25 a Cazierului găsesc un subiect asemănător, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a cărui valoare Încep s-o apreciez abia acum. Personajul lui Ben n-ar fi putut fi creat fără minunatele piedici puse de Thomas Lane. Observațiile lui Emily au fost inspirate de istețimea lui Eveline Lane, Isabelle și Madeleine Urban, Amelia și Theodora Richards. La final, Îi transmit toată dragostea și recunoștința mea lui Anthony Lane, care e responsabil pentru majoritatea virgulelor din această carte și pentru toate punct și virgulele. În timp ce În casa noastră se crea viața imaginară a unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
București, București”), putem afirma fără teama de a greși că „Lalele” a fost, în 1961, titlul care l-a consacrat pe Temistocle Popa, dovadă și succesul internațional: versiune germană (traducere de Siegfried Osten), sub titlul „Teresa”, sau poloneză (versiune de Amelia Lisicka), iar în Germania a fost chiar leit-motivul unui film artistic de lung-metraj! Povestea acestui cântec este amuzantă, pentru că inițial el a fost un vals și purta titlul... „Gagarin”, fiindcă se comandase compozitorilor noștri să slăvească pe note primul zbor
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]
-
și se aflau cam cu spatele la el. Erau acum deschise ușile dormitorului. Ceea ce se întâmplă, apoi, era probabil inevitabil, mai devreme sau mai târziu. Gosseyn tocmai era pe cale să plece din locul acela, când John Prescott îi spuse ceva soției sale, Amelia. Asta-i dădu o idee; și Gosseyn se apropie de cei doi Prescott și spuse încruntându-se puțin: - Ia stai puțin, ultimul lucru de care-mi amintesc este că ea zăcea moartă pe Pământ, în orașul Mașinii Jocurilor. Și ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
major aspra întregului sistem comercial internațional. Unele sancțiuni economice sunt menite să influențeze comportamentul intern și extern al statului vizat, iar alte sancțiuni sunt concepute pentru a afecta în mod special capacitățile economice și militare ale țintei.<footnote Steve Smith, Amelia Hadfield, Tim Dunne, Foreign policy: theories, actors, cases, Editura Oxford Universi Press, New York , 2008, p.175; footnote> Embargoul comercial împotriva Uniunii Sovietice și împotriva statelor membre ale Pactului de la Varșovia din perioada Războiului Rece a avut ca scop principal de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
doctrinei ut pictura poesis și - cel mai slab reprezentată - problema descrierii ekphrastice" (p. 52). De altfel, din cauza lipsei de interes a criticilor români, cel puțin până în 1995, pentru ekphrasis Cristina Sărăcuț comentează un singur articol care privește acest subiect, al Ameliei Pavel. Este adevărat ca înainte de 1995 s-au publicat puține lucrări cuprinzătoare privitoare la ekphrasis, dar cercetarea acestui topos a atras din 1995 atenția multor cercetători, care s-au referit descrierea unor opere de artă în texte literare cât și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lumea primitivă a vechilor rânduieli [...]62. III. Tema ekphrasis-ului În fine, a treia categorie de studii dedicate în această perioadă relației dintre literatură și pictură sunt cele care discută punctual autori și opere de artă. Un singur articol scris de Amelia Pavel ilustrează această orientare în cercetarea românească. Autoarea investighează legătura dintre literatura lui Thomas Mann și artele plastice și identifică experiența artistică a Jugendstilului drept o experieță recurentă în literatura lui Thomas Mann. În Casa Buddenbrook criticul de artă regăsește
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de artă-mobilier, panouri, tablouri, vase-care, neschimbate de-a lungul deceniilor, încarnează o certitudine a valorilor umane, creează un echilibru între destine și un mediu unde antinomiile artă-viață se rezolvă 63. Fără a recurge la nominalizarea termenului de teorie literară ekphrasis, Amelia Pavel remarcă prezența descrierii obiectelor de artă în romanul Doctor Faustus: "Astfel, mult mai târziu, vom întâlni în Doktor Faustus (1947) descrieri în care se regăsesc întocmai obiecte de artă și piese de mobilier din interioarele din Budenbrooks"64. Amelia
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Amelia Pavel remarcă prezența descrierii obiectelor de artă în romanul Doctor Faustus: "Astfel, mult mai târziu, vom întâlni în Doktor Faustus (1947) descrieri în care se regăsesc întocmai obiecte de artă și piese de mobilier din interioarele din Budenbrooks"64. Amelia Pavel continuă preocuparea pentru studiul prezențelor picturale în opera literară în volumul publicat în 1990. În Traiectorii ale privirii autoarea reia tema descrierii literare a unor opere de artă, identificând noi conexiuni între Vermeer și Proust, Huysmans "și scrierile saturate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
69 și deopotrivă de cele ale teoriilor descrierii - așa cum am subliniat în capitolul precedent -, în critica românească (literară și de artă) studiile despre imagine, mai ales cel despre ekphrasis, nu se conturează ca o preocupare circumscrisă teoriilor despre cititor. Studiul Ameliei Pavel observă prezența descrierilor obiectelor de artă în romanul lui Thomas Mann, rămânând unul fără miză analitică. Mai mult, în critica occidentală a perioadei 1960-1995 interesul pentru ekphrasis se concretizează, așa cum am văzut, prin publicarea a numeroase studii. În spațiul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Sistem al artelor și sistem al judecăților critice, în revista Arta, nr. 9-10/1980. Lefter, Ion Bogdan, Vizualitatea operei lui Creangă, în revista Arta, nr. 12/1989. Marcus, Solomon, Preliminarii la intertextualitatea vizualului, în revista Arta, nr. 5/1985. Pavel, Amelia, Thomas Mann și arta plastică, în revista Arta, nr. 9/1975. Pavelescu, Aurelian, Dialog între arte și literatură, în revista Arta, nr. 11/1989. A.2. Alte lucrări analizate Bușulenga, Zoe Dumitrescu, Ion Creangă, ediție revăzută și adăugită, Editura Elion
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Călinescu, George, Probleme de pictură, în volumul Cronicile optimistului, Editura pentru Literatură, București. Delavrancea, Barbu Ștefănescu, Despre literatură și artă, Editura pentru Literatură, București, 1963. Hăulică, Dan, "Dialog între arte", în Critică și cultură, Editura pentru Literatură, București, 1967. Pavel, Amelia, Traiectorii ale privirii, Editura Meridiane, București, 1990. Sperantia, Eugen, "Papillons" de Schuman, Editura Minerva, București, 1971. Vianu, Tudor, "Ilustrațiile lui Demian", în volumul Jurnal, Editura pentru Literatură, București, 1961. Vianu, Tudor, "Ut pictura poesis", în volumul Omagiu lui George Oprescu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
168, 185 Musil, Robert, 71 N narațiune, 11, 23, 29, 31, 35, 45, 104, 173 Nistor, Viorel, 187, 189 O Odangiu, Marian, 187, 188 Odobescu, Alexandru, 43, 44, 45, 46, 49, 194 Oprescu, George, 66 P Papahagi, Marian, 160 Pavel, Amelia, 11, 77, 78, 81 Pavelescu, Aurelia, 72, 73 pictorialism, 28, 63, 79, 81 pictură, 10, 11, 43, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 69, 71, 75, 76, 77, 79, 91, 96, 100, 103, 107, 118, 122, 142, 143, 145, 166
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
11. 58 Ibidem. 59 Idem, p. 12. 60 George Călinescu, Ion Creangă (Viața și opera), Editura Eminescu, București, 1987, p. 252. 61 Ion Bogdan Lefter, "Vizualitatea operei lui Creangă", în revista Arta, nr. 12/1989, p. 27. 62 Ibidem. 63 Amelia Pavel, "Thomas Mann și arta plastică", în revista Arta, nr. 9/1975, p. 18. 64 Ibidem. 65 Amelia Pavel, Traiectorii ale privirii, Editura Meridiane, București, 1990, p. 225. 66 Idem, p. 229. 67 Idem, p. 230. 68 Murray Krieger, op. cit
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
1987, p. 252. 61 Ion Bogdan Lefter, "Vizualitatea operei lui Creangă", în revista Arta, nr. 12/1989, p. 27. 62 Ibidem. 63 Amelia Pavel, "Thomas Mann și arta plastică", în revista Arta, nr. 9/1975, p. 18. 64 Ibidem. 65 Amelia Pavel, Traiectorii ale privirii, Editura Meridiane, București, 1990, p. 225. 66 Idem, p. 229. 67 Idem, p. 230. 68 Murray Krieger, op. cit., p. 78. 69 În funcție de tipul de efect asupra cititorului, teoriile receptării se pot clasifica în câteva tipologii: direcția
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
la Arad. Studii: Pantofar Debut artistic 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 110, 111, 214. Munteanu Amelia Pictor Localitatea: Onești Munteanu Gheorghe 1940 Pictor „Pictez pentru a uni apa, cerul și casele oamenilor; de aici iau o culoare, dincolo o depun, până ce reușesc ceea ce mi-am propus. Când nu reușesc o iau mereu de la început. Niciodată nu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
la Arad. Studii: Pantofar Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 110, 111, 214. Munteanu Amelia Pictor Localitatea: Onești Munteanu Gheorghe 1940 Pictor „Pictez pentru a uni apa, cerul și casele oamenilor; de aici iau o culoare, dincolo o depun, până ce reușesc ceea ce mi-am propus. Când nu reușesc o iau mereu de la început. Niciodată nu
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cu mult înaintea dispariției. Construit pe un dublu conflict - între două clase sociale, capitaliștii și muncitorii, și între două confesiuni, cea creștină și cea mozaică -, romanul Rătăcire, plasat în mediul de afaceri evreiesc, o are ca protagonistă pe delicata domnișoară Amelia Wehren, imagine schematică, idealizată a bunătății duse la extrem, „unicul vis de dragoste” al lui Radu, tânăr proprietar de moșie și prieten din copilărie. La polul opus se află lucrătorii de la fabrica tatălui Ameliei, care se pregătesc să asasineze întreaga
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
are ca protagonistă pe delicata domnișoară Amelia Wehren, imagine schematică, idealizată a bunătății duse la extrem, „unicul vis de dragoste” al lui Radu, tânăr proprietar de moșie și prieten din copilărie. La polul opus se află lucrătorii de la fabrica tatălui Ameliei, care se pregătesc să asasineze întreaga familie, cu intenția de a-și însuși fabrica. Pericolul comunist este prezentat naiv, narațiunea devenind de un patetism ridicol: ofensat, patronul se decide să le dăruiască fabrica răsculaților, care încep să verse lacrimi, încercând
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
patronul se decide să le dăruiască fabrica răsculaților, care încep să verse lacrimi, încercând să-i explice că s-au comportat irațional, otrăviți de „vrăjitorii de comuniști”. Finalul este plin de optimism: muncitorii disperați sunt îmbărbătați și iertați de patron, Amelia se hotărăște să se convertească la creștinism din dragoste pentru idealurile creștine și se căsătorește cu Radu. Ceva mai bine articulat este al doilea roman, Fata-sport (1925), subintitulat „roman de moravuri bucureștene”, axat pe viața unei tinere sfâșiate între plictiseala
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
o rețin atât cât este necesar pentru tonurile luminoase. O reaccentuare a tonurilor închise se poate realiza prin întărirea adânciturilor cu ajutorul acelor de gravat. Gravura în mezzotinto a fost inventată de germanul Ludwig von Siegen (1609-1673). Prima sa lucrare, „Portretul Ameliei Elisabetha”, datează din 1642. MODALITATE, modalități Procedeu, mijloc, manieră, metodă folosită în vederea realizării unui scop, în cazul nostru obținerea de clișee de gravură și imprimarea de stampe. NEGRU DE FUM Pigment necesar în tipul de verni clasic și în cerneala
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 159-180. Reinhart, Tanya, Tal Siloni, 2005, "The Lexicon-Syntax Parameter: Reflexivization and other Arity Operations", Linguistic Inquiry, 36, 3, p. 389−436. Reinheimer Rîpeanu, Sanda, 2001, Lingvistica romanică. Lexic − fonetică − morfologie, [București], All. Reis Silva, Maria Amelia, Andrés Pablo Salanova, 2000, "Verbo y ergatividad escindida in Mẽbeêngôkre", în: H. van der Voort, S. van de Kerke (eds.), Indigenous Languages of Lowland South America, Leiden, CNVS, p. 225-242. Roberts, Ian, 2007a, Diachronic Syntax, [Oxford], Oxford University Press. Roberts
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]