56,531 matches
-
fi luptat fără îndoială cu pirații aerului, dar albii răzgâiați erau prea obișnuiți ca altcineva să aibă grijă de ei". Ei bine, această creatură alergică la ideea de alb, a pornit o cruciadă obscenă contra politicii americane. Că actualul președinte american e departe de-a reprezenta idealul politicianului modern, e limpede pentru orice om de bun simț. Dar de-aici până la a blama America, simbolica Americă, pentru greșelile conducătorilor săi reprezintă semne sigure ale dereglării psihice. Războiul din Irak, oricât de
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
de acesta. Printr-un montaj abil, o parte din film ne înfățișează un președinte pe cât de prost, pe atât de primejdios pentru soarta planetei. Dar Moore nu pare mulțumit cu o pradă atât de ușoară - în ultimii trei ani, presa americană a scos la iveală mii de exemple care dovedeau, cu mai mult har, același lucru. Infiltrându-se printre soldații americani din Irak, Moore redă imaginea unor personaje demoralizate, dar cu o acută ură împotriva propriilor conducători. Adică o armată politizată
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
primejdios pentru soarta planetei. Dar Moore nu pare mulțumit cu o pradă atât de ușoară - în ultimii trei ani, presa americană a scos la iveală mii de exemple care dovedeau, cu mai mult har, același lucru. Infiltrându-se printre soldații americani din Irak, Moore redă imaginea unor personaje demoralizate, dar cu o acută ură împotriva propriilor conducători. Adică o armată politizată la exrem, un fel de desperados sud-americani ce extermină băștinașii din junglă. Dac-ar fi adevărat, acest lucru ar fi
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
Michael Moore, se vede cu ochiul liber, se simte bine în pielea de grăsan jovial care calcă totul în picioare, ca un iconoclast self-made man, plecat dintr-un orășel sărac, dintr-o familie săracă și ajuns "un fenomen al culturii americane pop", un paradoxal proletar milionar, care denunță orînduirea cea crudă și nedreaptă, dar se dă în vînt după avioane personale, după limuzine, hoteluri și restaurante de lux, nu se desparte de bodyguarzi, dar merge să mărșăluiască în convoiul protestatarilor intermitenți
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
spectator apolitic exact efectul invers, și anume personajul "răului" să devină aproape simpatic! O informație interesantă, subliniată de film: investițiile economice ale Arabiei Saudite în SUA se ridică la suma de... 860 miliarde de dolari! ( deci circa 7% din economia americană funcționează cu "bani arabi"!). Iar dintre invențiile tehnice prezentate în film și datorate psihozei teroriste și "securizante" de după 11 septembrie, e de reținut parașuta cu care se poate sări de la etajul 9, și cabina fortificată, de mărimea unei cabine de
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
lungă așteptare, voi izbuti să obțin în curînd o slujbuliță la o fabrică. (Nothing to get excited about, dar c'est toujours ca!)" În altă scrisoare, din 1968, îi cere prietenului său o mulțime de detalii despre locuri și monumente americane. Traducea o carte din literatura americană și întîmpina greutăți. Se tot vorbește de monumentul lui Lincoln de la Washington. Bine. Dar apoi și de "Jefferson Memorial". Asta ce e? Tot un monument, o statuie? Sau o casă memorială? Sau ce e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
în curînd o slujbuliță la o fabrică. (Nothing to get excited about, dar c'est toujours ca!)" În altă scrisoare, din 1968, îi cere prietenului său o mulțime de detalii despre locuri și monumente americane. Traducea o carte din literatura americană și întîmpina greutăți. Se tot vorbește de monumentul lui Lincoln de la Washington. Bine. Dar apoi și de "Jefferson Memorial". Asta ce e? Tot un monument, o statuie? Sau o casă memorială? Sau ce e? De asemeni, ce este Memorial Bridge
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
îi poartă numele. Priviți-l în această fotografie fabuloasă! "Fotbalul, șahul, fluturii: tot atîtea amuzamente artistice, încîntătoare datorită dantelăriei lor fine și inutile. Ca și scrisul, Căruia i-a fost fidel (I.I.), în mizeria inițială, în timpul cîștigurilor decente și în americana bunăstare, cînd, oricum, onorariul cărților de succes nu putea egala bogăția exorbitantă a predecesorilor săi".
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
clare și apariția pe scena politică a unui conducător tânăr ce a accentuat aceste tendințe de eliberare, acuzând politica predecesorului său, prea aservită puterilor străine, întărea speranța românilor că "dezghețul" poate veni și din interior, nu doar de pe aripile bombardierelor americane. Consider că aceasta ar fi explicația faptului că, la trei ani de la moartea artistului, regimul se arată subit interesat de destinul lui Ion Țuculescu care, dintr-o dată întrunea condițiile unei "canonizări" oficiale. Alegerea sa ca artist-simbol al "dezghețului" nu a
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
Picasso, împreună, - lucru depășind contorsionarea cea mai mare a formelor, până și ce a fost în stare întreaga Facere să inventeze și a cărei forță superioară Principiului însuși al Negației, al fratelui vitreg, detestat - face ca explozia tuturor bombelor posibile, americane, rusești , să se audă ca un mic - mic pocnet de sticlă de șampanie destupată. Explozie despre care fiii secolului XX, crezură, naivi, că era Iadul... După enumerarea tuturor efectelor devastatoare ale fatalului Eveniment, în finalul Capitolului 13, la secțiunea cu
Apocalipsa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12283_a_13608]
-
Goncourt-ul de anul trecut, obținut cu La Maîtresse de Brecht. în vreme ce, iată, la noi premiile Anonimul încep să-și intre în rol - deși, le caracterizează încă un anume purism intelectual -, premiile franceze sînt în pierdere de prestigiu, concurate de literatura americană sau de Ťindustriașiť ca Marc Lévy (tradus și la noi la Editura Trei). Ca urmare, cei nouă jurați de anul acesta - un al zecelea a murit recent, înlocuirea lui fiind imposibilă în timp util - au decis să acorde premiul Goncourt
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
ceva: "Altfel, sînt trist, deoarece chiar asta n-am atins în prima mea carte: ceva ce am numi (prețios) o tristețe înțelegătoare..." l Pe aceeași pagină de Cultură din nr. 254(4029), cronicarul de cinema Ileana Dima, prezentînd un remake american, reușește performanța să nu dea nici titlul filmului despre care scrie, nici al celui inițial.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
m-a mirat să văd figuri alungite de intelectuali români, altminteri situați declarativ la dreapta, suferind în urma victoriei lui Bush mai mult decât la un meci pierdut de națională contra Liechtenstein-ului. N-am fost pe 2 noiembrie la Ambasada Americană din București și nici n-am votat, așa cum au făcut cele câteva sute de români invitați, între o măslină și-o Coca-Cola, să-și arate preferințele pentru unul sau altul din candidații la Casa Albă. Când, cu nedisimulată satisfacție, posturile
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
în vreun cartier sărac al Bucureștiului, dar votează, simțitor și expresiv, cu "boborul". N-am fost mirat nici când aceleași televiziuni aservite stângii cianurice din România au făcut propagandă deșănțată unei hărți ce prezenta preferințele europenilor în materie de președinți americani. Cu excepția Poloniei, dar și cu o notă de exagerare bolnăvicioasă anti-Bush a Franței, europenii l-au văzut drept viitor chiriaș al Casei Albe pe John Kerry. N-a fost să fie așa: ca să-l citez și completez pe Băsescu, iarna
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
a unor atacuri mârșave. Dar, așa cum s-a văzut, bombele teroriștilor nu pot fi oprite prin compromisuri. Ei au de îndeplinit o misiune și nu se vor opri până n-o vor duce la bun sfârșit: distrugerea civilizației occidentale. Elita americană, ajunsă ea însăși la o prosperitate materială fără precedent în istorie (când au mai fost clovnii milionari și când a mai fost condusă lumea de cântăreții la chitară?), e firesc să fie înclinată spre pacifism. Nu e o surpriză că
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
ajuns, la bătrânețe, să renege valorile care i-au atras atâta admirație. Pentru că aici nu e vorba să-ți placă sau nu George W. Bush. Problema e dacă ești sau nu solidar cu valorile sale. Or, între democrația de tip american și sălbăticia teroriștilor arabi (cărora stânga iresponsabilă din atâtea și atâtea țări europene - în frunte cu Franța - le cântă în strună) nu am nici o ezitare să aleg. După cum între tabla lui Moise și mitraliera lui Arafat voi alege întotdeauna curajul
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
Cornelia Bucur Adevărată revelație a literaturii americane din ultimii ani, Jonathan Franzen (n. 1959) a crescut în Webster Groves, Missouri, o suburbie a orașului St. Louis. Studiază la Swarthmore College, apoi la Freie Universität din Berlin, ca bursier Fulbright, pentru a lucra ulterior în laboratorul de seismologie
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
trei romane - Al douăzeci și șaptelea oraș (1988), Zguduire (1992) și Corecții (2001), precum și al unui volum de eseuri, Cum să fii singur (2002). A primit Whiting Writers Award în 1988, o bursă Guggenheim în 1996, Premiul Berlin al Academei Americane în 2000. Scrie frecvent pentru The New Yorker și locuiește la New York. Distins cu prestigiosul National Book Award și tradus peste tot în lume, Corecții (care va apărea în curînd la Ed. Polirom și din care publicăm în aceste pagini
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
îngrijirilor de sănătate mentală făcute din cărți de popularizare și a lăcomiei globalizate. De un un umor întunecat și un umanism profund, cartea îl confirmă pe Jonathan Franzen ca pe unul dintre cei mai fini comentatori ai societății și spiritului american. Încălzirea atmosferei face ca Lituania Incorporated să crească în valoare. Vilnius, 30 octombrie. Pentru că nivelul oceanului planetar crește cu peste 2,5 cm anual și milioane de metri cubi de plaje se erodează în fiecare zi, Comisia Europeană pentru Resurse
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
bate măcar capul să verifice ortografia. Pe Web, încrederea acordată informațiilor depinde în proporție de nouăzeci și opt la sută de cît de arătos și de cool este site-ul. Chiar dacă nu stăpînea la perfecție limbajul Web, Chip era totuși american, sub patruzeci de ani, iar americanii sub patruzeci de ani erau excelenți judecători a ce era și ce nu era arătos și cool. El și Gitanas merseră la Prie Universiteto, un bar unde angajară cinci lituanieni tineri îmbrăcați în tricouri
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
Phish și R.E.M., pe treizeci de dolari plus milioane de acțiuni opționale fără nici o valoare, și timp de o lună Chip îi stăpîni cu o mînă de fier pe cei cinci experți în jargonul internetistic. Îi puse să studieze pagini americane precum nbci.com și Oracle. Le indică ce să facă și cum să procedeze. Lituania.com se lansă oficial pe 5 noiembrie. Un baner cu rezoluție mare - DEMOCRAȚIA ADUCE DIVIDENDE MARI - se defășura în acompaniamentul a șaisprezece măsuri din Dansul
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
plus privilegii în extrasezon în rezervațiile naționale! l numele dumneavoastră, cu majuscule, pe carena vaselor de mare tonaj! l etc. etc. Lecția pe care Gitanas o știa deja și pe care Chip o învăța acum era că influxul de capital american era cu atît mai abundent cu cît promisiunile erau mai absurde și mai hilare. În fiecare zi, Chip dădea naștere la comunicate de presă, declarații financiare false, pasaje de comentarii care argumentau inevitabilitatea hegeliană a politicii comerciale brute, mărturii nerușinate
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
pantalonilor și jachetei. Scoțînd aburi prin găurile rotunde pentru gură, cu buzele acelea straniu decontextualizate, îi încercară gradul de flexibilitate al tălpii de la cizma stîngă. Un strigăt se ridică în clipa în care, din cizmă, căzu un teanc de dolari americani. }eava puștii se lipi iar de obrazul lui Chip. Degete reci descoperiră plicul mare cu bani de sub tricou. "Poliția" îi cercetă și portofelul, fără a-i fura însă litaii sau cărțile de credit. Nu voiau decît dolarii. Cu sîngele închegîndu-i-se
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
de credit. Nu voiau decît dolarii. Cu sîngele închegîndu-i-se pe cîteva sectoare ale capului, Gitanas înaintă un protest căpitanului de "poliție". Discuția care urmă, în decursul căreia și Gitanas, și căpitanul făcură gesturi repetate spre Chip, folosind cuvintele "dolari" și "american", se încheie cînd căpitanul îndreptă pistolul spre fruntea lui Gitanas , iar Gitanas ridică mîinile, admițînd că ofițerul avea dreptate. În timpul acesta, sfincterul lui Chip se dilatase, aproape pînă la punctul capitulării necondiționate. I se păru însă foarte important să se
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
lângă Bagdad, pe teritoriul Irakului de astăzi, - ca să vedeți! - capitala lui Nabucodonosor, regele lui, mult timp după Hamurabi, Asurbanipal, cetate întemeiată de akkadieni cu milenii în urmă, în jurul lui 2300. Sunt secte recente care văd în distrugerea celor doi coloși americani, Two-Center, la 11 sept. 2001, o replică mai dură a lui Allah, trecut un moment la comanda universului, mai dură decât pedeapsa dată de Dumnezeul creștin, mult mai tolerant, care, constructorilor, prea orgolioși, sfidând bolta cerească, nu făcu altceva decât
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]