725 matches
-
1 Municipiul TIMIȘOARA Localitate componentă: Timișoara Str. 20 Decembrie 1989 (fosta Savinești) Pța. 700 (fără dispoziție HCL nomenclator) Str. 9 Mai Str. Acad. Alexandru Borza (fosta Trandafirilor) Str. Acad. Remus Răduleț (fosta Boemia) Str. Alba Iulia Str. Alexandru Jebeleanu Str. Amforei Ale. Amiciției Str. Amurgului Str. Andrei Mocioni Cal. Aradului de la 1-91 și 14-38, Cal. Aradului de la nr. 2-12, Cal. Aradului blocurile 8, 16, 16AB, 18AB, 18C, 4E, 4F, 4G, 4C-1, 4C-2, 7A, 25, 31, 32, 34, Cal. Aradului de la nr.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Afluentului Str. Agapia Str. Aiud Str. Aldeni Str. Alexandru Făclie Str. Alexandru Lăpușneanu Int. Alexe Marin Str. Alion - nr. 78 - capăt; 87 - capăt Str. Almaș - nr. 2 - 28; 1 - 21 Str. Almaș - nr. 30 - capăt; 23 - capăt Str. Alunului Str. Amforei Str. Amiciției Str. Amintirii Str. Aninoasa Str. Aninului Str. Arcașilor Str. Ariei Str. Aristotel Pappia (fosta Semaforului) Str. Artur Vârtejanu Str. Arțarului Str. Atelierele Noi Str. Atelierului Int. Aurora Str. Avântului Str. Bacului Str. Bahluiului Str. Baia Str. Baia de
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
S.R.L., județul Gorj, în calitate de concesionar. Articolul 3 Se aprobă Licența de explorare nr. 15.417/2012 privind explorarea resurselor de nisip și pietriș din perimetrul Pișcani, județul Argeș, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială AMFORA PLUS TRANS - S.R.L., județul Argeș, în calitate de concesionar. Articolul 4 Se aprobă Licența de explorare nr. 15.418/2012 privind explorarea resurselor de calcar industrial și de construcții din perimetrul Vârghiș, județul Covasna, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de
ORDIN nr. 256 din 10 iulie 2012 privind aprobarea unor licenţe de explorare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243322_a_244651]
-
astfel de denumiri de marcă comercială. Anumite mărci cunoscute figurează în a treia coloană doar cu titlu informativ. Soi Sinonim Marcă comercială Mărime Abbé Fétel Abate Fetel FM Abugo o Siete en Boca PV Akça PV Alka FM Alsa FM Amfora FM Alexandrine Douillard FM Bergamotten PV Beurré Alexandre Lucas Lucas FM Beurré Bosc Bosc, Beurré d'Apremont, Empereur Alexandre, Kaiser Alexandre FM Beurré Clairgeau FM Beurré d'Arenberg Hardenpont FM Beurré Giffard PV Beurré précoce Morettini Morettini PV Blanca de
32004R0086-ro () [Corola-website/Law/292767_a_294096]
-
8 Grădina de vară SELECT 150 282 Județul Timiș, Orașul Jimbolia, Str. Republicii nr. 37 URANIA 511 283 Județul Timiș, Orașul Jimbolia, Str. Republicii nr. 37 Grădina de vară URANIA 150 284 Județul Timiș, Orașul Recaș, Str. Crișan nr. 113 AMFORA 258 285 Județul Timiș, Comuna Cărpiniș, Str. Principală nr. 96 MARA 316 286 Județul Timiș, Comuna Variaș, Str. Principală nr. 29 A STEAUA 324 287 Județul Timiș, Comuna Periam MUNCITORESC 274 288 Județul Timiș, Comuna Periam Grădina de vară MUNCITORESC
ORDONANŢĂ nr. 39 din 14 iulie 2005 (*actualizată*) privind cinematografia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277857_a_279186]
-
8 Grădina de vară SELECT 150 282 Județul Timiș, Orașul Jimbolia, Str. Republicii nr. 37 URANIA 511 283 Județul Timiș, Orașul Jimbolia, Str. Republicii nr. 37 Grădina de vară URANIA 150 284 Județul Timiș, Orașul Recaș, Str. Crișan nr. 113 AMFORA 258 285 Județul Timiș, Comuna Cărpiniș, Str. Principală nr. 96 MARA 316 286 Județul Timiș, Comuna Variaș, Str. Principală nr. 29 A STEAUA 324 287 Județul Timiș, Comuna Periam MUNCITORESC 274 288 Județul Timiș, Comuna Periam Grădina de vară MUNCITORESC
ORDONANŢĂ nr. 39 din 14 iulie 2005(*actualizată*) privind cinematografia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272236_a_273565]
-
dă spre ex. și cuvintele "kertész" ('grădinar'), "halász" ('pescar') etc. În Cronica lui Nestor orașul apare menționat cu numele Askâi Torg, și este înscris în „Lista orașelor rusești îndepărtate și apropiate” din Letopisețul Novgorodului . Cercetările arheologice au dus descoperirea unor amfore romane în strada Ciurchi, în zona viilor din Copou și la câțiva km de Iași, la Holboca. De asemenea s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La Valea Lupului (lângă Fabrica de antibiotice) s-au descoperit morminte sarmatice
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
de vulpe, împrumutată chiar din portul bacantelor înveșmântate cu piei de animale). Scenele tipice sunt ulterior cea a cântului și cea a morții eroului. Moartea sa violentă este înfățișată de pildă în imaginea din stânga (Fig. 4), dar și pe o amforă în „British Museum”, Londra SA 709 sau pe hidria 90156 aflată în Boston Museum of Fine Arts. În pictura greacă, tracele din această scenă sunt caracterizate foarte des prin tatuajele de pe brațe, care după Phanocle sancționează chiar crima lor (vezi
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
Hr... Cel mai vechi car (cca. 2000 ani î.Hr.) a fost descoperit în apropierea lacului Krivoi. Expansiunea ulterioară în afara stepelor a dus la apariția unor culturi hibride, zise culturi „"kurganizate"” după termenul folosit de Marija Gimbutas, cum ar fi cultura amforelor globulare spre vest. Aceste culturi hibride sunt la originea emigrării protogrecilor spre Peninsula Balcanică și a culturii nomade indo-iraniene, spre est, în jurul anului 2500 î.Hr. Imposibilitatea lui J. P. Mallory de a demonstra migrarea indo-europeană spre vest a fost citată
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
calcolitic (mileniul al V-lea î.Hr.) ca aria de origine a populației proto-indo-europene. Gimbutas] a sugerat inițial identificarea a patru etape succesive în evoluția culturii gorganelor: Trei „valuri” succesive de extindere a culturii gorganelor au fost propuse: Cultura „kurganizată” a amforelor globulare în Europa este propusă ca o „patrie secundară” a PIE, cultură ce se separă ulterior în și cultura ceramicii cordate în jurul 2300 î.Hr.. Acest lucru a dus în cele din urmă la apariția familiilor lingvistice italică, celtică, slavă și
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
încă un document de atestare, însă din vestigiile așezării getice întărită de la Cotu - Copălău, descoperite pe locul satului medieval Jorovlea - astăzi dispărut, ca urmare a cercetărilor efectuate în anii 1985, 1988,1990 și 2003-2004 (figurine antropomorfe, amulete, pandantive, fragmente de amfore grecești, fragmente de ciup, vase în formă de clopot, tigăi din ceramică, fusaiole, jucării, etc) și urme de zgură, arheologii au demonstrat că au existat I I locuințe pe o suprafață de 50. 000 m. p. și cuptoare pentru producerea obiectelor
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
adâncimea de 1,40 m în șanțul săpat pentru îngroparea unor conducte de irigat. Șanțul era orientat pe direcția E—V, iar clădirile se află spre nord. În luna februarie 1979 a fost descoperit primul mormânt care consta dintr-o amforă grecească de mari dimensiuni (Î=71cm) transformată în urnă funerară. Amfora era culcată pe o latură cu gura îndreptată spre est, fundul la vest și conținea cenușă și oase cremate, care au fost împrăștiate după descoperire. Amfora este modelată din
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
conducte de irigat. Șanțul era orientat pe direcția E—V, iar clădirile se află spre nord. În luna februarie 1979 a fost descoperit primul mormânt care consta dintr-o amforă grecească de mari dimensiuni (Î=71cm) transformată în urnă funerară. Amfora era culcată pe o latură cu gura îndreptată spre est, fundul la vest și conținea cenușă și oase cremate, care au fost împrăștiate după descoperire. Amfora este modelată din pastă fină gălbuie-cărămizie, cu angobă gălbuie. Are ștampile dreptunghiulare (L=2
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
consta dintr-o amforă grecească de mari dimensiuni (Î=71cm) transformată în urnă funerară. Amfora era culcată pe o latură cu gura îndreptată spre est, fundul la vest și conținea cenușă și oase cremate, care au fost împrăștiate după descoperire. Amfora este modelată din pastă fină gălbuie-cărămizie, cu angobă gălbuie. Are ștampile dreptunghiulare (L=2,5cm, l=1,4cm) pe toarte, prost imprimat și prost lizibile. Piese similare s-au descoperit la Pietroiul. Nicolae Harțuche apreciază că „din punct de vedere
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
similare s-au descoperit la Pietroiul. Nicolae Harțuche apreciază că „din punct de vedere al formei, este probabil de tipul Sinope” , în timp ce Valeriu Sîrbu consideră că „după pastă și formă provine din Rhodos”. Urme de cenușă se aflau și în jurul amforei, aici s-a mai descoperit o fusaiolă de lut în formă de rondelă. La distanța de 2 m mai spre vest (de primul mormânt) s-a descoperit o a doua groapă, cu contur rotunjit, în care se aflau bucăți de
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
pe lațurile de nord și nord-est. Conform cercetătorului Constantin Preda, cetatea datează de la sfârșitul secolului III a. Chr. În urmă săpăturilor arheologice au fost descoperite materiale ceramice, o brățară de bronz cu globule, ceramică elenistica de import, câteva fragmente de amfore elenistice, dintre care șase purtând ștampile. C. Preda consideră că așezarea întărită de la Pleașov a fost folosită atât ca loc de refugiu, cât și de locuit. Prin dimensiunile reduse, genul de fortificație cu val și șanț de pământ și o
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
și foști clăcași. La întemeiere, satul avea 30 de familii cu 176 de suflete. În 1970, la sud de fostul CAP, în jurul izvoarelor din dreapta DN 15 D Vaslui-Roman, s-au descoperit resturi ceramice de tip „Poienești” (sec. II-III), resturi de amfore romane, precum și fragmente de vase caracteristice secolului al IV-lea d.Hr. Satul Ștefan cel Mare face parte din comuna cu același nume și este situat la 12 km nord de orașul Vaslui, aproximativ în centrul județului Vaslui. Din comuna
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
Godan, Godeny, Godze este unul din cele mai vechi așezări din România, atestat de documente istorice. În partea de nord a satului, pe dealul numit Pleașa, se află urmele unei cetăți dacice. În ruinele cetății s-au descoperit fragmente de amfore grecești și fragmente ceramice dacice. În apropierea cetății, în dealul Mătușii s-a descoperit o așezare civilă dacica, datata în secolele III-I î.e.n. Prin aceste locuri trecea un drum de legătură de la Sarmisegetuza spre Pelendava (Craiova). Atestarea documentara a
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
d.Hr. și secolul I d.Hr. Pe teritoriul satului se află o așezare de tip "Coțofeni" și "Wietenberg". În vatra satului, cu prilejul unor săpături efectuate în anul 1989, s-a descoperit un mormânt aflat într-o cistă aparținând "culturii amforelor sferice", iar din alt loc provin mai multe tetradrahme thasiene. Satul Sânmartin, între anii 1762 și 1851 a făcut parte din Compania a IV-a ce aparținea Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Începând cu anul 1876 localitatea Sânmartin a aparținut
Sânmartin, Harghita () [Corola-website/Science/300485_a_301814]
-
NEAGU: sculptor, pictor, grafician, desenator, pedagog, eseist, poet. S-a născut la 22 februarie 1938 la București. Copilăria și studiile liceale, în Timișoara. În 1965 a absolvit Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București. Prima expoziție personală, la Galeria „Amfora” din capitală. În 1969 se stabilește în Marea Britanie de unde, după 1989, revine periodic în România. Grav bolnav, moare la Londra la 16 iunie 2004 și, la dorința să, este înmormântat în țară, la Timișoara. A avut numeroase expoziții personale și
Paul Neagu () [Corola-website/Science/298746_a_300075]
-
se află un hemiciclu unde erau găzduite urnele funerare ale altor militanți comuniști ca Gheorghe Vasilescu-Vasia, Constantin David, Ada Marinescu, Panait Mușoiu, Barbu Lăzăreanu, Simion Stoilov, Mihail Macavei, Ana Pauker ș.a. La înființare, pe terasa superioară a monumentului, într-o amforă de granit, ardea în permanență o flacără, care simboliza amintirea păstrată celor care au slujit cauza clasei muncitoare. În anul 1991 mausoleul a fost dezafectat, iar osemintele reprezentaților comuniști au fost exhumate și mutate în alte cimitire. Urna cu cenușa
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
și cea superioară, pilaștrii, crenelurile și blocurile de parapet ale stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colecțiile ceramice (vase aparținând culturii Hamangia, ceramică getică, amfore grecești, romane și bizantine), opaițe, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptură, documente epigrafice. Lecturi suplimentare
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
platformă funerară și o centură din pietre de tipul șisturilor verzi aflorate la limita estică a cetății. Unii tumuli au patru-cinci metri înălțime, alții sunt mai mici. În centrul movilei sunt morminte unde, lângă mort, sunt depuse vase, în special amfore. Ruinele cetății, aflate pe malul lacului Sinoe, pot fi vizitate și astăzi. La vremea construirii cetății, actualul lac Sinoe era un golf deschis la mare. În prezent, se pot vizita: zidul de apărare, cu turnuri și bastioane, care închidea de la
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
a fost înființat în 1982, în subordinea Muzeului de Istorie Natională și Arheologie din Constanța, într-o cladire nouă. În "Muzeul Arheologic" Histria sunt expuse piese de arheologie greacă, romană și bizantină, provenind din cercetările de la Histria și din împrejurimi: amfore, inscripții, vase ceramice, sticlă, opaițe, podoabe, basoreliefuri elenistice, documente epigrafice. Prin ordonanța nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, Histria a fost înscrisă prima pe lista celor
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
necesară. Columella, care a scris un tratat în douăsprezece volume legat de toate aspectele agriculturii romane și al viticulturii venea din Baetica. Marile plantații de măsline din provincie trimiteau ulei de măsline din porturile de coastăă pentru aprovizionarea armatelor romane. Amfore din Baetica au fost descoperite peste tot în Imperiul Roman de Apus. Pentru a păstra aprovizionarea maritimă a legiunilor ormane, Imperiul trebuia să aibă sub control coastele Lusitaniei și ale coastei atlantice din nordul Hispaniei. Baetica era bogată și puternic
Hispania Baetica () [Corola-website/Science/303611_a_304940]