1,300 matches
-
s-a cărat, dar Spunk a mai rămas acolo - mâncarea proastă, probabil... A urmat o scenă splendidă, în care Spunk a pornit-o șovăitor să se lupte cu celelalte fete din apartament Colegele fetei sunt obișnuite cu bădăranii agățați de amica lor, dar Spunk (care sparge nucile cu dinții, mănâncă ouă necurățate și cârnații cruzi) e o ciudățenie nouă. Prin intermediul câtorva tranziții delicate, care m-au făcut să-mi suspin asentimentul, filmul a dat-o pe o parodie romantică de love-story
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o sun chiar acum să-i mulțumesc pentru carte. Ce poate fi mai simplu? M-am întins cu un gest delicat după telefon. Am rămas cu degetele pe furcă. Fatalitate. După care bomba mi-a explodat în față. — Mare noroc, amice. Nici un noroc. Renunță, imediat. Tu și ea? Tu? Ea? Ce carte ți-a dat, amice? Ceva pentru autoperfecționare? Și el a râs, și a tot râs. Râsul lui avea un sunet teribil - ceva de nedescris. Dar strânsoarea mea s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am întins cu un gest delicat după telefon. Am rămas cu degetele pe furcă. Fatalitate. După care bomba mi-a explodat în față. — Mare noroc, amice. Nici un noroc. Renunță, imediat. Tu și ea? Tu? Ea? Ce carte ți-a dat, amice? Ceva pentru autoperfecționare? Și el a râs, și a tot râs. Râsul lui avea un sunet teribil - ceva de nedescris. Dar strânsoarea mea s-a întărit și l-am mânat încetișor înainte. — Dă-ți râsul ăla la retușat Sau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
trecere prin după-amiaza zilei, tinerii, străinii apatici te hainele lor lungi. „Nu e cazul“, spunea el, „să vă simțiți așa de stânjeniți.“ Oricum, abia dacă îl puteai auzi din cauza tobei și a apei de ploaie din aer. O, te înșeli, amice. Cerul e atât de stânjenit. Copacii din scuaruri își țin capul în pământ și copertinele de pe stradă acoperă cu grijă fațadele ude și roșii ale magazinelor. Ziarul de seară din cutia lui e stânjenit Ceasul de deasupra ușii de unde vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nu-i așa? Ai treizeci și cinci de ani Poartă-te ca atare. Dea, astea-s bune, eu astea. Pune-le. — Dacă aștepți să apară cineva mai bun - pune-ți pofta-n cui. Cred că ai priceput - visezi cai verzi pe pereți, amice. Parcă cine te-ar mai lua? Martina Twain? — Ia stai așa Scoate-le pe alea și pune-le pe astea. Ea ți-a dat cartea aia, nu-i așa? — Ce carte? am întrebat eu, impresionat din nou de radarul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
palme grele căzând pe capota mașinii. Mi-am zis: tribunalul. Poliția de moravuri! Mi-am îndreptat gâtul. O gospodină frumoasă, îmbrăcată cu un capot se uita la noi prin geamul deschis, fața fiindu-i încadrată de pantofii mei. — Grăbește-te, amice, îmi spuse ea. Ești pe drumul de acces în curtea mea! În aceeași clipă Agnes îmi scuipă sula din gură, de parcă ar fi mestecat o stridie stricată, după care începu și ea să strige la nesuferita ei inamică - limbajul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
începem. Lorne dorea garanții cu privire la supremația asupra scenariului, la numărul de replici și durata prim-planurilor. Lorne dorea garanții cu privire la aspectul lui tânăr, la condiția lui fizică și la maxima popularitate. Lorne dorea garanții cu privire la natura rolului său. Și eu, amice. Lorne, te compătimesc. Lorne interpreta rolul lui Gary, un tată de două parale. În modul în care concepusem eu lucrurile, lăsasem clar să se vadă ce fel de om era Gary. Gary era ca Barry, ca Barry Self: un habamist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
secretul lecturii fără durere de cap. Ori la mijloc a fost pricina asta, ori Ferma animalelor e o lectură nefiresc de ușoară... Singurul lucru care m-a uimit a fost găselnița cu porcii. asta să i-o spui lui mutu, amice, mi-am tot spus eu. Adică, vreau să spun, cum e posibil ca porcii să fie atât de deștepți, atât de civilizați și urbani? Ai văzut vreodată porcii făcându-și numărul? Eu i-am văzut și vreau să mă crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de dimineață cu o limuzină. Pentru tine, Caduta, Lorne, Spunk, Butch. — Okay, am spus eu, era vorba de filmul meu. Nu-l poți face decât o singură dată și bine. Din toate direcțiile voi fi împroșcat cu căcat. Și tu, amice, va trebui să te descurci, pentru că în seara asta mă car de aici. Și să-ți mai spun ceva. Nu mă mai întorc. Nu-mi pasă. Mă întorc la C.L. & S. și mă apuc iar de reclame până când mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am întins o hârtie de douăzeci, dar n-am mai vrut să-mi spună nimic. — Eu sunt John - el e Eric, i-am explicat eu. — Tu? Frate geamăn? a exclamat el, după care a pornit spre celălalt capăt al barului. Amice, tu nu exiști decât într-un exemplar. Unul ca tine e, oricum, de-ajuns. Am simțit-o pe Martina foindu-se. Tăcuta noastră întâlnire ajunsese la capăt. S-a ridicat în picioare, apoi s-a aplecat pentru a-și culege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
contur lucrurilor, eu le-am pus în mișcare. S-ar putea să ratez, dar știu exact ce am de făcut. A venit timpul să pornesc. Am pornit-o pe chei spre locul de îmbarcare. Dintr-un impuls i-am telefonat amicei mele Martina, să-i mai spun o dată la revedere. Cu totul pe neașteptate, și pe negândite, mi se pare absolut firesc să zbor cu clasa întâi. De curând au fost comise în cartierul meu mai multe crime ale căror victime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și bani de aruncat, grămezi. Refamiliarizați cu propriile trupuri, încălziți, gresați, îngrijiți, au cu toții o culoare senzuală: i se spune sănătate de taur. Așadar, această revărsare, această nevinovată catastrofă evoluționistă - ei, eu, și Holly sau Golly sau Lolly, vioaia mea amică cu rochia ei umflată de vânt - am pășit prin căldura turbată, îndreptându-ne spre fabrica de zgomot care stătea încordată pe buci, forțându-și constipația cu un urlet de coșmar. Am urcat scara care ducea la ușa ca o trapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
meu, de la tipii ăștia care trec plimbându-se pe lângă mine și mă lasă în urmă ca niște rozătoare naturalizate, emancipate (cu pașapoarte și acte în perfectă ordine) sau aidoma șobolanilor din lumea bună care dau din labă și spun „Salut, amice“ iar eu trebuie să aștept fără să mă enervez în timp ce își fac o cafea sau se instalează pe closet - n-am ce să le fac. Locul prin care trebuie să mă fâțâi e un apartament cu două camere, fără nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Dar tu - nu e adevărat ce-i cu tine. Ai plâns în hohote. — E o fată absolut minunată, zău așa, am spus eu cu o voce îngroșată. Prințesa Di își iubește cu adevărat poporul. Ar face orice pentru noi, orice, amice. Orice! — O, nu. Nu mai rezist. Iar începe să plângă. — Eu nu... Martin mi-a reumplut grijuliu paharul. Noaptea trecută am fost cu o gagică pe străzi. Eu n-am făcut nimic. Doar am vorbit. Am avut o altă partidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Ca toți ceilalți oameni, scriitorii trebuie să se descurce azi fără servitori. Trebuie să-și spele singuri și să facă restul gospodăriei. Nu e de mirare că sunt așa de morbizi. Nu-i de mirare că sunt frânți de oboseală. — Amice, ar fi cazul să-l suni pe nenorocitul ăla de editor al tău. Să-i spui să-și facă treaba mai cu simț de răspundere. — Da. Da. Linia gurii definește fața, ca și cum ar fi privită într-o oglindă veche care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
urmă. În clipa asta fac ceva ce milioane de oameni și-ar dori din tot sufletul, ar tânji, ar muri să-l facă. Eschimoșii visează la el. Pigmeii și-o iau la labă doar când aud de el. Și tu, amice, te-ai gândit la el, te asigur eu. Și tu, îngeraș, dacă e în firea ta. Toată lumea vrea să-l facă. Și eu îl fac. Vreau să spun că e uimitor cât de repede te poți bine dispune în New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
În nici un caz ceea ce s-a întâmplat acum n-a mai fost felație. Doamne, cam așa trebuie să se simtă Fiasco-ul când îl duc la spălat. Butch nu o suge: o limpezește. O face lună... Sună bine, ce zici, amice? Taticule, sunt convins că îți spui, pot să încerc și eu? Puțin, poate. Crezi oare că ai face față la un program complet? După o jumătate de oră, sau cam așa ceva, Butch murmură: — John, pot să-ți spun ceva? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
era un abțibild, un figurant, ceea ce dovedea că și Fielding, ca orice om de bani, făcea uneori economii. Totuși, șoferul avea arma la el: i-am văzut umflătura la subsuoară, ca un portmoneu dolofan. — Cine ți-a pus gând rău, amice? l-am întrebat eu pe Fielding în timp ce ne plimbam. — Oamenii săraci, a răspuns el ridicând din umeri. Așa că i-am pus o a doua întrebare - de ce limuzina? M-a privit cu ochi goi. Știu de ce, sau cel puțin așa cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sârmulițe de aur. Ca negru în New York ai în mod sigur o serie de probleme, dar nu și pe cea a dinților. Ghinion. Dublu. — Dă-mi drumul, spuse el. Așa ceva ar fi trebuit să mă facă să râd. — Nici vorbă, amice. Mi-ai... mi-ai pus cuțitu-n gât. Mașina poliției trebuie să vină și vrei ca eu să... ce crezi că sunt eu, liberal? Uită-te la tine. Seara asta nu mai pleci nicăieri, amice. Ce părere ai de tipul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mă facă să râd. — Nici vorbă, amice. Mi-ai... mi-ai pus cuțitu-n gât. Mașina poliției trebuie să vină și vrei ca eu să... ce crezi că sunt eu, liberal? Uită-te la tine. Seara asta nu mai pleci nicăieri, amice. Ce părere ai de tipul ăsta? am întrebat eu și m-am întors spre Martina. * E adevărat ce se spune: jaful în New York e o afacere riscantă. Îți pui în primejdie sănătatea, pot apărea tot felul de neplăceri, la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
folosit baia, cam cu economie, am coborât scările gol. Shadow moțăia pe o dâră descrisă de buchetul razelor de soare. Mi-a arătat că a luat notă de prezența mea dând somnoros din coadă, ca un egal al meu - salut, amice. Am început să-mi pun în ordine costumul închiriat. Costumul meu închiriat arăta de un clovnerism și mai festiv în lumina crudă a zilei. Sunt sigur că nu putea să arate chiar așa de rău în lumina închiriată a serii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Până la urmă am reușit eu s-o înghit. Ei și, ce-i cu asta? Am dat totul peste cap în casă, tăvălindu-mă cu Shadow pe podea, spunând lucruri ca: „Strașnic, Shadow“ și „Cine-i șefu’“ și „Care pe care, amice“. Curând însă, prietenul meu de joacă a obosit și s-a tolănit pe dâra lui din raze de soare, căscând cu un oftat. Am dat drumul la televizor. M-am jucat cu butoanele. Am sucit selectorul de canale în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de numărul ăsta? am întrebat eu cu o curiozitate nedisimulată. Eram convins că nimeni nu știa secretele vieții tale intime. Eram convins că toată lumea crede că-mi pierd vremea pe străzi, alergând după curve și îmbătându-mă seară de seară. Amica ta roșcată ți l-a dat? — A ieșit din scenă. Nu - nu o mai văd. Spune că nu mai ești deloc nostim. Hei, trebuie să ne întâlnim. Sunt pregătit pentru așa ceva. După cum am mai spus, lui Frank Telefon n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai am un Fiasco. Okay, ce e așa de amuzant? — Nimic. Îmi pare rău. Ești sigur că nu vrei să facem o fripta, sau o partidă de riți-piți? Nu? Perfect. Dar treaba e serioasă. Da? — O, sigur că e serioasă, amice. Și o să ai parte de o surpriză al dracului de urâtă. Hai să-i dăm drumul. * Am luat zarurile de la jocul de table. Am potrivit ceasul dublu: fiecare câte o oră. Am tras la sorți și lui Amis i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
uitat lacom la tablă. Tura lui era numai bună de luat. Schimbul, apoi blocarea pionilor: remiză. S-a terminat. Cred chiar că mi s-a sculat puțin când m-am aplecat peste masă și am spus: — Sper că vorbești, serios, amice, pentru că n-o mai vezi înapoi. Dublă. — Dublă. — Dublă. — Dublă. M-am așezat iar pe scaun și mi-am luat paharul. Ah, așa un lux, în ruina asta de casă, în oceagul ăsta de închiriat, ba chiar în mizeria asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]