5,855 matches
-
în biserici iar din veniturile obținute ajuta elevii săraci. Activitatea lui Bobancu a fost amplă. Ținea conferințe pe teme de istorie sau georgrafie în amfiteatrul Gimnaziului real “Tudor Vladimirescu”, făcea ziaristică, fiind membru în comitetul redacțional al revistei pentru tineret “Amicul tinerimii”, era colaborator la ziarul “Secara”, organ al PNȚ Gorj al cărui director devine în 1920 dar și colaborator al revistei “Șezătoarea săteanului” editată de învățătorul gorjean Gheorghe Dumitrescu Bumbesti. Cu ocazia intrării țării în război Bobancu s-a oferit
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
numărat printre cei mai reprezentativi dascăli ai școlii gorjene care a condus Congresul învățătorilor, în calitate de președinte care a avut loc la Ploiești în 1898 iar în 1906,a prezidat ședințele secției învățătorilor la Congresul de la București. Era președintele unei societăți “Amicii poporului” dar a publicat și o revistă în 1894 “Amicul poporului” care avea redacția în casa lui Arjoceanu și număra o sută de membrii învățători, preoți și săteni din județ. A fost un cooperator convins, colaborator și apoi creditor al
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
a condus Congresul învățătorilor, în calitate de președinte care a avut loc la Ploiești în 1898 iar în 1906,a prezidat ședințele secției învățătorilor la Congresul de la București. Era președintele unei societăți “Amicii poporului” dar a publicat și o revistă în 1894 “Amicul poporului” care avea redacția în casa lui Arjoceanu și număra o sută de membrii învățători, preoți și săteni din județ. A fost un cooperator convins, colaborator și apoi creditor al revistei “Gazeta statului”. Activitatea sa a avut o influență și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
sânt prin patru ani de război, când întregi generații de ale lor au fost măturate ca praful și ruina atâtor familii industriale și comerciale înlocuiește o mare bogăție și viață luxoasă. La ce ne-ar cruța? Nu ne-au cruțat amicii și aliații noștri franțezi și englezi în Moldova și mai ales "nos grands alliés et protecteurs", muscalii, cum îi numea zilnic "L^indépendance roumaine". Aceștia, precum ne așteptam noi cei ce ceream neutralitatea armată, și-au dat în petec ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
De pildă, o tînără speranță locală debutează la radio (și trimite vestea, în plic, la părinți) prin mijlocirea unui prieten de familie. Inițial se știe că talentul ei a adus-o acolo, și că n-a fost la bere cu amicul. Pe urmă, ca să vezi, amicul (cu care a ieșit, totuși, la bere) avea un amic, însuși directorul radioului: "vocea și talentul meu au izbutit însă să mă impuie acolo unde merit, cum i-a spus și nenea Costică directorului, la
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
locală debutează la radio (și trimite vestea, în plic, la părinți) prin mijlocirea unui prieten de familie. Inițial se știe că talentul ei a adus-o acolo, și că n-a fost la bere cu amicul. Pe urmă, ca să vezi, amicul (cu care a ieșit, totuși, la bere) avea un amic, însuși directorul radioului: "vocea și talentul meu au izbutit însă să mă impuie acolo unde merit, cum i-a spus și nenea Costică directorului, la care s-a dus de
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
părinți) prin mijlocirea unui prieten de familie. Inițial se știe că talentul ei a adus-o acolo, și că n-a fost la bere cu amicul. Pe urmă, ca să vezi, amicul (cu care a ieșit, totuși, la bere) avea un amic, însuși directorul radioului: "vocea și talentul meu au izbutit însă să mă impuie acolo unde merit, cum i-a spus și nenea Costică directorului, la care s-a dus de zece ori cel puțin pentru mine, că pot să spun
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
pisat de l-a omorît." Dar, aflăm din alt schimb de scrisori, era doar o părere, Costică fiind un ticălos interesat care, în așteptarea plății, n-a făcut de fapt nimic pentru propășirea așa-zisului talent. S-a pierdut un amic, un foarte bun amic... Sigur, neavînd tocmai simțul ridicolului în limbaj cu care se desfăta Caragiale, Mușatescu pare că forțează cînd amestecă latinisme precum sine qua non cu faulturi la gramatică. Doar dacă scrisorile nu sînt scrise de veleitari inspirați
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
omorît." Dar, aflăm din alt schimb de scrisori, era doar o părere, Costică fiind un ticălos interesat care, în așteptarea plății, n-a făcut de fapt nimic pentru propășirea așa-zisului talent. S-a pierdut un amic, un foarte bun amic... Sigur, neavînd tocmai simțul ridicolului în limbaj cu care se desfăta Caragiale, Mușatescu pare că forțează cînd amestecă latinisme precum sine qua non cu faulturi la gramatică. Doar dacă scrisorile nu sînt scrise de veleitari inspirați de caietul cu expresii
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
amarul, ci numai atomii și vidul dintre atomi. .................................................................................................................. - Terence, tu, care ești englez... - Englez? I'd rather shoot myself... Sunt galez, nu negustor, and a very vicious man at that - a adăugat el flegmatic. Într-adevăr. Avea, de pildă, destui amici în capitală ca să-și vâre creditorii în pușcărie, dar prefera să folosească aceste relații ca să obțină prioritar de la Karachi lădițe cu creveți proaspeți, din care până la urmă arunca jumătate. Un "scampi" servit în mijlocul pustiului, în sunetele unui acordeon - iată un
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
lui de a reuși, în timp ce sub gestiunea lui prea blândă Saki decădea ca o civilizație prea rafinată ca să dureze. Prietenii lui Terence măcar își plăteau băutura, dar prietenii prietenilor uitau să plătească. Apoi, trebuiau menajați polițaii, agenții de pariuri... și amicii lor; la capătul șirului apăreau proxeneții pashtuni și necunoscuți cu turbanul legat neglijent care beau într-un colț, din picioare. Îmi amintesc o noapte. Era ora două. Ultimul client plecase de mult. Mâncam pe tejghea o bucată de carne friptă
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
scăpără la iuțeală și îi dădu foc, realizând asta cu un fel de servilism ironic, pentru că în timp ce se întorcea spre sală, îmi făcuse mie cu ochiul, ca și cum eu aș fi complicele lui. Marxismul profesat zi de zi făcuse din Pipoton, amicul meu ajuns departe, vorbitorul, profesorul cu reciclarea, colegul meu sărac de liceu, cu care mă dusesem prima dată la Crucea de piatră și pe urmă și la Șanhai, un bordel care nu mai era chiar așa de popular, marxismul, vreau
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
nu încetează să explice, la finalul fiecărui eseu, diferențele. "}ara Miticilor nu e România contemporană lui Caragiale, ci una din multele ei dubluri fictive, care-și joacă rolul puțin mai stângaci decât protagonista din istoria reală. Mitică (neapărat alături de un amic nedespărțit) nu are urmași literari notabili. Dispare odată cu lumea lui, deși forța sa literară ne face să-l credem veșnic." Sau, în capitolul următor: "}ara Miticilor nu e România contemporană lui Caragiale. E România mofturilor contemporane lui. Și a moftangiilor
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
lui Cioculescu a venit prompt: "- Este iluzia care decurge din formația ta de poet." în timpul rebeliunii legionare, un "fruntaș comandant" i-a spus lui Streinu despre ei doi: "- O mie de ani n-o să se vorbească de voi". La care amicul meu, cu prezența sa de spirit, i-a răspuns: "- Cu atât mai bine. O să se vorbească după." Șerban Cioculescu avea mult umor, cei care l-au cunoscut pot depune mărturie. în anii senectuții lecturile sale preferate au devenit memoriile, jurnalele
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
lor calmă pentru a munci la negru în Italia, evoluează sub tiparele locului comun: Alexandru, cel care, suferind de-o boală incurabilă, vrea să-și scutească familia de o povară în plus; Vitalie, care, constrâns de o datorie față de un amic devenit peste noapte (și peste graniță) recuperator, ajunge să-și prostitueze soția; cele patru femei care nu câștigă mai nimic din dezonorantele ocupații profesate pe străzile Romei. Legitimate prin sursa publicistică, destinele lor nu se salvează, esteticește, de un anume
Dramaturgi ai nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9602_a_10927]
-
quel âme est sans défaut? Îmbinată cu reflecția, cinică, a lui La Rochefoucauld că cei mai mulți nu s-ar îndrăgosti, dacă n-ar auzi vorbindu-se de dragoste ("îngerul" curtenesc, ricanează Zarifopol, "își sfîrșește cariera la mahala: Angel radios!"), bagatelizarea prieteniei ("amicul", nu?) dă tabloul complet și exact al superficialității noastre voioase, degrabă iscoditoare de cusururi. Grațiile, dovedite de muze pricinoase, rămîn în umbră. A doua tabletă la care am deschis cartea e În procesul intelectualilor, niște... "răi și niște fameni", cărora
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
în defavoarea Imaginației și reluînd temele abordate pentru prima oară de autorul nostru în nuvele și în scrisori. Ca regim creativ, el este un Vasile Alecsandri rămas în fază incipientă; talentul aceluia a avut prima întruchipare în opera mai vîrstnicului său amic, care s-a retras prematur din joc și a abandonat literatura o dată cu tinerețea. Precursor al lui Alecsandri, Negruzzi anunță viitoarea literatură a celui "veșnic tînăr și ferice". Nu este oare piesa sa Muza de la Burdujeni un fel de comedie a
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
în spaniolă. Printre ele s-a strecurat un poem de Borges în engleză, din care micuța n-a înțeles nimic, dar a simțit că există în acele versuri o solitudine ce i-l apropia pe autor. La 12 ani, un amic al tatălui ei, pasionat de Borges, a dus-o la o conferință a acestuia. Pubera fu impresionată de timiditatea scriitorului. Peste ani, îl va aborda pe Borges pe strada: "V-am cunoscut când eram fetiță." El îi răspunde râzând: "Clar
Instantaneu la Lisabona by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8202_a_9527]
-
Rodin, Rousseau Vameșul, André Breton, Picasso, Man Ray, Tristan Tzara, Marcel Duchamp, Modigliani, Ezra Pound, e.e. cummings - sunt cu mult mai interesante. De aici începând, de la contactele pe care acest spirit singuratic (dar dotat, cum zicea, cu două sute de amici) le-a avut, de la reacțiile pe care le-a generat aproape spontan, vine farmecul cărții lui Alexandru Buican. Observațiile cercetătorului aureolează - cu sau fără efecte vizibile - o anecdotică savuroasă. Și întotdeauna autentică. Pentru că, provenind dintr-o solidă bază documentară, ea
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
se cred, cel puțin, genii neînțelese. Inedit ni se pare călugărul-poet erotic, singurul pe placul Ornelei, poeta depresivă care, prin delațiune, ajunge să publice un grupaj la Gazeta literară. Și, totuși, cea mai emoționantă povestire ni se pare "Eu și amicul Voltaire", în care natatorul, trăind ca de obicei, din expediente (traduceri din engleză despre fluturi) în compania înțeleptului său câine Voltaire, are revelația târzie a unei ființe superioare, eventual, a marii iubiri. Pornind "pe firul cleios și firav al zilei
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]
-
amăruie cu care recunoști în el atîtea figuri, "oameni ai timpului nostru"... În fine, masa e servită, și complicațiile "ritualului" mai că ți-au tăiat apetitul. De unde... Cu un "da ce-are?!" răsunînd, de bună seamă, în forul dumisale interior, amicul X se pretează la o naturalețe fără margini, fără să-l încerce vreo clipă bănuială că e "în defect". Felul cum evoluează, ca un atlet al grosolăniilor robuste, e dat cu încetinitorul, și comentat de pe margine. Metoda își are șarmul
Onoarea unor oameni cuminți (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9761_a_11086]
-
are multe pagini albe, ca să pară mai puțin subțire), autorul se înfățișează complet năuc, buimăcit de faptul că trebuie să scrie poezie. Și iată cum o face: " Aicea sunt banii/ Aicea sunt banii// Și aicea o poză/ trimisă de un amic/ de demult -/ cineva pe malul mării// cine?/ ce mare?// La televizor e un meci de K1 -/ am renunțat la Sade// și pe canapea o frumoasă/ femeie goală// o interesează K1?/ i-am spus că am copil?// și aicea sunt banii
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
la un han, la vreo nouăzeci de kilometri de aici, într-o localitate care începea cu B, dacă nu mă-nșel, nu-mi amintesc exact numele. Un bătrân cam trăsnit care fusese eliberat din pușcărie stătea la un pahar cu amicii lui. Era un om de seamă de prin părțile alea, era primar, așa am înțeles, cred că știi și tu cum sunt ăștia, un tip pântecos care se fălea cu un ceas cât o roată de cașcaval și un lanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
și că locul acesta îi aparține. Atunci ce rost mai are să te dai drept Chavel? întrebă el. Așa cum ai spus, Chavel este probabil în drum spre casă. — Știi că-mi placi, bătrâne! spuse Carosse. Chiar îmi amintești de bunul meu amic Pidot. Ascultă-mă pe mine, dacă-mi iese figura asta, să fii convins că n-ai să duci niciodată lipsă de câțiva franci în buzunar. A lui era iarba și o privea cu dragoste: trebuie să pună pe cineva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
le răspunde, tot mai rar, un Gabriel Liiceanu, parcă mirat și el că mai stă cineva să-l asculte. Cei mai mulți și-au adormit conștiința cu felurite explicații, asortate cu puțină greață existențială. Tema II POLITICE Nicușoara În cartierul unui bun amic, vecinii așa îi spun: Nicușoara. Oamenii de rând încep să-l compare pe Traian Băsescu cu Nicolae Ceaușescu din cauza fiicei sale mici. Strict la acest capitol, e cam greu să eviți comparația. Într-un scurt comentariu pentru radioul public german
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]