739 matches
-
prea multă importanță "acestui copil încăpățânat" ea care se considera o femeie în toată firea mai în vârstă decât el cu cinci ani. După plecarea ei, Radu a rămas puțin necăjit pentru că plecase supărată, el nu dorea să strice această amiciție, căci practic nu era altceva, fiindu-i recunoscător că la venirea lui aici ea s- a arătat cea mai prietenoasă dintre colegi și numai după aceea el se împrietenise cu Andrei. El observase că Angela era o persoană arogantă, foarte
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
gut5....adică: măturile astea, noi, l-au măturat și pe Petrea Păun, chiaburul cel vrednic. Apoi, șontâcăind pe piciorul său de invalid de război către Nicanor, cumnatu-său, care-l privea urât și întrebător, se umili cu ipocrizie și cu prefăcută amiciție: Hai, bre, cumnate, scoate, de la Rezervele de stat, o țigară de tutun! Că, după ce o fumez, ți-o-i da-o înapoi... Nicanor Galan nu-și mai aminti de țigara oferită lui Iuga, nici de bejenirea în lume a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a foit el nehotărât, lângă motopompă, flăcăul cu jiletcă și pantalonii ca măslina nemurată a și deschis larg poarta de la intrarea în ogradă. Se întoarse, rotindu-se pe călcâie, către Vartolomei și descoperindu-și buzele vineții de pe carnasierii prelungi, a amiciție și a pașnice intenții, utiliză formula cunoscută prin partea locului: Oameni buni cer găzduire, în fapt de seară. Mașina, albă ca laptele, cu un număr de înmatriculare mâzgălit în semne ciudate, a intrat pe poartă, legănându-se, precum Chitul mării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de Messalina; nu dăduse de ea, s ar fi putut să o omoare. Filozofia lui neagră, născută imediat după ruptura cu dansatoarea, sufoca tot ceea ce mai rămăsese din legătura dintre cei doi bărbați, aproape nepămînteană, așa putea fi numită, marile amiciții fiind tot mai rare. Cum Își pierdeau, Doamne, unii mințile! Castor avea să se Întoarcă vin decat. Dar, se temea Thomas, acesta s-ar fi putut să o reîntîlnească pe pacostea lui ori să dea peste alta la fel și
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dragoste nu se mai arătau. Vremea prieteniilor Înălțătoare era aproape dusă. Mai revigora legăturile sublime - dar mai mult ca idee, În versuri - cîte un poet entuziast; tot mai rar, vreun romancier, cititorii erau atrași mai mult de discordii decît de amiciții; filmele, tot mai des, propuneau cupluri homo sau malefice. Thomas, dacă s-ar fi alăturat lui Jesper, Înrolîndu-se În Legiune, ar fi fost nevoit să omoare oameni; rămînÎnd acasă, fusese Înrolat de Cryos; unul lua vieți, altul aducea lumii prunci
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
actor, regizor și pedagog Constantin Codrescu (Pribeag prin viața mea, editura Betta, 2009) uimesc, indignează și Întristează. Dar s-o luăm metodic. Am avut cinstea să-l cunosc pe C. Codrescu și chiar să mă bucur, Într-o perioadă, de amiciția sa. Îl reținusem, adolescent fiind, În spectacolul Jocul ielelor de la Teatrul Mic, În care avea o scenă fără cuvinte, copleșitoare. Îl ascultasem la Teatrul radiofonic - unde, poate, a fost unul dintre actorii cu cea mai tulburătoare și inubliabilă voce. Am
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
gândeam la cât de fragilă e viața, la căldura Anei și la sentimentele mele și ale ei, începând să mă afund în acel labirint alcătuit din întrebări inutile. Oare mă iubește? Oare ce simt eu pentru ea e dragoste sau amiciție? Oare are deja pe cineva? Gelozia mă rodea prin interior când mă gândeam astfel, dar bucuria pe care o simțeam când mă imaginam împreună cu ea era de nedescris. Mă simțeam în al nouălea cer, plutind de fericire și fără nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Îmi pot da seama cât de sincer e, din vocea lui. Îmi dau acum seama și cât de tare mi-a fost și mie dor de el, și asta nu numai pentru că-l iubesc. Mi-a lipsit chestia asta, tachinările, amiciția, și chiar dacă nu l-am mai văzut de luni de zile, e ca și cum abia dacă ar fi trecut o zi. Vreau să zic că suntem atât de relaxați, încât parcă am fi tot la cantina de la Kilburn Herald. Și Ben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dă crezare „plastografiei”, dar nici măcar nu vrea „să afle Zoițica”, „ cum e ea simțitoare...!”. Tipătescu păstrează pentru amicul încornorat o stimă prevenitoare (și în scrisoare se adresează cu epitetul „venerabilul” , ironia fiind subtilă). Această bună organizare a triunghiului conjugal, cu amiciția reciprocă a bărbaților și suveranitatea cunoscută a femeii, convine tuturor. De observat că Trahanache nu-l desemnează pe Tipătescu păzitor al onoarei sale; el are pe lângă „madam Trahanache” rolul cavalerului curtenitor: „trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
footnote În Dicționarul personajelor..., coord. C-tin. Cubleșan, ed. cit., p. 263, se consideră că acest motiv al triunghiului conjugal, prezent și în celelalte două piese amintite (O noapte furtunoasă și D’ale carnavalului), presupune implicații mai ample. footnote>, cu amiciția reciprocă a bărbaților și suveranitatea recunoscută a femeii, situație ce convine tuturor. De observat că Trahanache nu-l desemnează pe Tipătescu păzitor al onoarei sale. Acesta are pe lângă Zoe Trahanache rolul „cavalerului curtenitor”: „trebuie să stai cu Joițica, i-e
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
puțintică răbdare” îl caracterizează pe Trahanache. „Renumerație după buget mică” rezumă tipul polițaiului Pristanda. Ticurile verbale nuanțează diferențele dintre personaje de același tip. Concentrate în cuvintele „rezon” și „curat”, formulele celor doi polițai, Ipingescu și Pristanda, fixează două raporturi deosebite: amiciția cu care Ipingescu încuviințează spusele negustorului și servilitatea totală a lui Pristanda. Farfuridi e simpatic, amuzant și odios, construit prin automatism și caricatură, vizibile mai ales în vorbirea personajului. Pe Farfuridi îl caracterizează ticul verbal „fix”. El poate spune în virtutea
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
are cum mă iubi decât ca pe un frate, că îi plac fiindcă timpul trece mai altfel când îmi este alături, dar că trupul meu nu o atrage și că nu se va putea lega între noi decât o simplă amiciție. Băgasem la cap vorbele ei și acum Creața îmi confirma acele spuse. A fost o zi lungă în care am priceput că trebuie să mă schimb după ceilalți, fiindcă intrasem în lumea lor. Am dormit ca un prunc și-am
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
și, fiind oficiantă la Poșta Centrală, pleca toată ziua de acasă. Cealaltă, Mihaela, era studentă, însă nimeni nu știa la care facultate. Amândouă surorile duceau o viață modestă, retrasă, nu căutau să intre în vorbă cu nimeni, nici să lege amiciții. Seara cinau în cameră, încălzind mâncarea la mașina de spirt, pe care o puneau pe culoar. Odată, domnișoara Dorina, trecând pe acolo, făcu o gălăgie nemaipomenită: ― Cine a împuțit culoarul cu spirt! Brrr! Nu poți să-ți tragi sufletul de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de viață! Dumnezeule, ce misiune nobilă! Compania bărbaților mi se pare mult, mult mai plăcută, ție nu? Am întrebat, ție nu? — Ba da, categoric. Legătura non-erotică dintre bărbați, despre asta e vorba, nu-i așa? I se mai spune și amiciție. — Da, da, așa e. — Cu cât mai puțin erotism, cu atât mai bine, nu crezi? Această întrebare retorică fusese însoțită de un fior sinistru, pornit din străfundurile ființei lui și care urcase pe șira spinării, terminându-se în chica de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
la matadorul mort, și-mi spun - dea, femeile, sunt atât de diferite de noi, cam la fel de diferite cum ar fi francezii, să zicem (femeile se apleacă în toate părțile când conduc și râd mai cu seamă dintr-un sentiment de amiciție, băuturile fierbinți le țin cu ambele mâini și le țin strânse ca să păstreze căldura, nu sunt de acord cu jocurile de noroc și sportul și spun al meu mult mai des decât o facem noi, au ceea ce bărbații numesc încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o simțire neplăcută și dureroasă, care trebuie [să] nască întristare. Cine-i accesibil de patimi puternici știe că-n mijlocul bucuriei mari se amestecă un fel de rea-dispunere. Același lucru se-ntîmplă la toate pasiunile vehemente. Leacul: moderație - cine poate. [12] Amiciția se-ntemeiază pe stimă, prin urmare pe calități a sufletului. Amor pe calități a corpului. Pentru o persoană cu suflet frumos putem avea multă amiciție - amor nu. Sărutarea pe care regina Margareta de Scoția a dat-o învățatului însa urâtului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fel de rea-dispunere. Același lucru se-ntîmplă la toate pasiunile vehemente. Leacul: moderație - cine poate. [12] Amiciția se-ntemeiază pe stimă, prin urmare pe calități a sufletului. Amor pe calități a corpului. Pentru o persoană cu suflet frumos putem avea multă amiciție - amor nu. Sărutarea pe care regina Margareta de Scoția a dat-o învățatului însa urâtului Alain Chartier a fost numai o grimasă. [13] Nu esistă oameni mai nenduplecați și mai duri decât cei preocupați într-una de nefericirea lor. 1054
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
intensă, activitate de cineast. Mica istorie a „Insulei” a fost relatată pe larg de Sașa Pană în volumul său memorialistic (op. cit., pp. 145-153). Numele a fost, se pare, sugerat de revista minulesciană din 1912; nimic surprinzător, dacă ne gîndim la amiciția dintre Fundoianu și Minulescu. Ambiția de „insularizare” (de singularizare estetică), voința de exigență artistică și de respingere a teatrului aservit gustului comun și, mai ales, programul manifestărilor trimit mai degrabă către un teatru „alternativ” postsimbolist decît către unul propriu-zis „de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
simte fericit dacă activează în sensul și vederile maeștrilor”. O bizar de favorabilă propoziție despre Sașa Pană, animatorul de la unu („o inteligență acidă, ce-și difuzează activitatea în conducerea revistei, în articole redacționale, în schițe”), explicabilă doar prin relația de amiciție dintre cei doi, e urmată de expedierea la grămadă a restului colaboratorilor. De un bonus „beneficiază” Geo Bogza („unul dintre cei mai fanatici”, pornit de la poeme „ce închid și imagini inteligibile” spre a ajunge apoi la „grațiozitățile” de „reportaj versificat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
câte alte suferințe și beteșuguri trupești. În aceeași epistolă, Stelian îi mai dădea fiului său cu satisfacție de știre că își reluase între timp serviciul de la cooperativă și că, în general, reușea s-o scoată la capăt binișor, beneficiind de amiciția cu secretarul Girolteanu și de ajutorul dezinteresat al Caloienilor, care-i aduceau din când în când, cu titlu de pomană creștinească, bucate gătite, și se îngrijeau de grădina casei, unde semănaseră cartofi. În legătură cu chestiunea transferului la Vidra, nu era, deocamdată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ninsoare, ceva trecător...și m-am uitat la el, apoi am spus cu toată dorința mea de a tăcea: Ceau, Shen! Și am fugit. Nu doream asta. Nu știam ce doream. Nu țineam la tipul acesta deloc, doar o simplă amiciție sau nici aia, era pentru mine o cunoștință; îi știam numele și atât. Însă, în această seară, când mă sărutase, am simțit că îl cunoșteam, că îl doream, că îl iubeam. Nu, nu, nu! mi-am spus furioasă. Pentru acel
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dacă vremea era uscată, pleca adesea pe jos de la apartamentul din Bolton Street, Piccadilly, sau mai târziu din quatrième-ul mai luxos din De Vere Gardens, South Kensington, până sus În Hampstead, să Îi facă o vizită lui George Du Maurier. Amiciția lor luase naștere cu mult Înainte - ba chiar, În ce Îl privea pe Henry, ea se născuse Încă Înainte ca cei doi să se cunoască, după cum Îi plăcea să le relateze copiilor lui Du Maurier, care ascultau politicoși elucidarea acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
-i ține companie până la Swiss Cottage și, uneori, chiar Îl Întovărășea În omnibuzul Atlas până pe Baker Street (căci se bucura ca un copil de călătoria la etajul omnibuzului), Înainte de a se Întoarce și a sui dealul lung Înapoi spre casă. Amiciția lor se născuse Într-o perioadă când orizontul social și artistic al lui Henry se lărgea rapid. Cel de al doilea roman al său, Americanul, făcuse impresie pe ambele maluri ale Atlanticului În 1877, iar nuvela Daisy Miller fusese un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Grove House depindeau În totalitate de perpetuarea contactului fragil dintre nervul și membrana unui singur ochi -, aceasta reprezentase fără Îndoială una dintre pietrele de temelie ale prieteniei dintre ei. Ea făcuse din „micul Du Maurier“ (cum Îi spunea la Începutul amiciției lor) un fel de erou În ochii lui Henry și Îl ajutase pe Du Maurier să recunoască și să prețuiască acest gen de respect. În alte domenii, aveau multe În comun, iar diferențele dintre ei erau complementare. Amândoi erau expatriați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cine știe ce stațiune anglicizată de pe coasta normandă. Nu fusese niciodată În Italia, o lacună pe care Henry abia dacă și-o putea imagina. În același timp Însă, Henry putuse să guste În parte, prin intermediar, mai ales În primii ani ai amiciției sale cu Du Maurier, când copiii nu crescuseră Încă, căldura și bucuria nevinovată a căsniciei, la care renunțase de dragul artei. Prietenii sofisticați din Londra s-ar fi mirat enorm să Îl vadă la New Grove House Într-o seară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]