8,976 matches
-
Dacă dispunem, în general, de antologii drastice de autor, de selecții tematice sau de opuscule generaționiste, e lesne de înțeles că, aici s-a pus accentul pe altceva, pe o cuprindere extraliterară a câtorva autoare admirabile prin spirit și prin amprentă. Altfel spus, este vizată feminitatea, surprinsă în formele sale cele mai inedite și mai fermecătoare, în atitudini dominate de grație și delicatețe (ca în cazul primelor trei autoare) ori, dimpotrivă, învăluite în aureolă eroică, de stoicism pur, simplu și profund
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
și dispersare în doze concentrate a materiei, trecîndu-se fără preambul, înainte sau înapoi, de la o epocă la alta, dar și strategiile narative, fiind valorificate inteligent modalitățile practicate de proza ultimelor decenii. Între acestea figurează, mai întîi punerea în valoare a amprentei zonale lăsate pe evenimentele cu rezonanță națională; apoi evidențierea aspectelor rămase mai mult sau mai puțin voit în surdină și în prezent. Cel mai flagrant exemplu privește unificarea Italiei prin acțiunile conjugate ale legendarilor voluntari garibaldini și ale armatei Piemontului
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
rămâne însă italian. Prin verva dramatică, prin melodie, prin culoare. Prin cantabilitatea ce se dezvoltă în zona vocalelor întărite de sonoritatea astringentă a consoanelor. - Nici Francesco Cilea nu a procedat altfel. A urmat exemplul iluștrilor săi predecesori. Acțiunea, de puternică amprentă melodramatică, se petrece în deceniile de început ale secolului al XVIII-lea, în culisele Comediei Franceze. Câteva personaje - inclusiv eroina principală, Adriana, o celebră actriță - aparțin istoriei reale a epocii. Altele aparțin imaginației autorilor francezi ai piesei de teatru, lui
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
fizică și metafizică. Starea din timpul spectacolului, de după, obsesiile lui Bernhard, ale lui Galgoțiu, forța și fragilitatea unei confesiuni asumate perfect de regizor, obsesiile mele, melancolii de tot felul, viața, teatrul, moartea, scrisul, îndoielile sînt chestiuni majore. Acute. Care pun amprenta pe tot ce sîntem și pe tot ce facem. În mod esențial. Care te costă, te consumă, te devorează și, în același timp, te fac să simți aripa îngerului și să crezi. În zbor, în limite, în moarte. Despre asta
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
secolul al XI-lea. Un episod al romanului, comentat în eseul "Însemnări despre Templul din câmpie" de către Mieko ToganÜ, principalul personaj al cărții, formează nu doar o "mise en abîme", ci dă și o cheie de lectură. Acțiunea romanului poartă amprenta civilizației japoneze la mijloc de secol XX, ancorată în modernitate, întâlnirile personajelor se petrec în spații animate (bar sau stațiune, birou universitar sau hotel, compartiment de tren), doar întâmplările tainice - în reședința de la oraș a familiei ToganÜ, centrul unei pânze
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
fi la fel de infertil pe cât sunt întrebările de aprige. Cred că Bogdan Crețu a dat curs, cu bună știință, unui scuzabil parti-pris generaționist. Care-i va înlesni o detentă globală atunci când va urmări traiectoriile viitoare ale unor cărți de poezie purtând amprente ca: Teodor Dună, Marius Ianuș, Claudiu Komartin și - ei da! - Ruxandra Novac. Că lămurirea lui o conține, in nuce, și pe aceasta, e cu atât mai admirabil: "Încheierea acestei cărți cu analiza unui volum de poezie poate stârni nedumeriri. Explicația
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
Ciulei, de la Lucian Pintilie, de la mama ei. Știu cît de tare m-au emoționat atunci cînd le-am citit în cartea Ludmilei Patlanjoglu, "La vie en rose cu CLODY BERTOLA", apărută la Humanitas acum zece ani. Viața și-a lăsat amprenta acolo, în scrisul fiecăruia, în legătura cu o poveste, cu o clipă, cu ceva esențial sau cu un fleac. Acolo, în acele rînduri sînt tușele majore a tot ce a fost important. De acolo se hrănesc amintirile care însoțesc un
Melancolii de iarnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8917_a_10242]
-
tânăr, cu ochii injectați de puterea unei funcții cu răspundere, abia așteaptă să-i poată da afară pe acești burjui cărora le și strigă în față, în momentele de avânt bahic: "legionarilor!". E oare tematica altora preluată aici? Este o amprentă personală în cel mai concret sens al termenului: e teama, groaza de excluderea definitivă, cu eliminarea din câmpul muncii ori din Facultate și marginalizarea socială fără drept de apel. Într-o scenă de vârf a romanului, spre final, Letiția ezită
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
care se proiectează realitatea înconjurătoare, exterioară, este marcat de o luciditate rea, de un hiperrealism lărgind metodic porii urâtului (guri de scurgere astupate cu smocuri, chiuvete în care plutesc fire de păr, uși de sticlă pătate pe ambele fețe de amprente umede, albul îngălbenit al ochilor și pielea maronie a cearcănelor...), perspectiva asupra lumii lăuntrice se modifică frecvent, în acord fin cu discontinuitățile, pendulările, alternările personajelor intrate în raza privirii. Un anumit gest, o mișcare ușoară înspre "obiectivul" care a și
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
spionaj", pregătind ofițeri de informații. În 88 de minute, Al Pacino joacă rolul psihiatrului Jack Gramm cu aportul căruia a fost trimis în judecată un criminal în serie ce urmează să fie executat în urma sentinței juriului. Surprinzător însă, crimele purtînd amprenta indelebilă a celui aflat la un pas de executarea pedepsei, continuă făcînd astfel posibilă și versiunea conform căreia profesorul Gramm a comis o eroare. Există un precedent în cariera lui Jack și de asemenea un fapt traumatic, uciderea surorii sale
88 de minute trecute fix... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9843_a_11168]
-
semnate de impetuoasa Nina se dorea pe atunci vaticinară: "Cîndva, într-un veac de mult apus,/ ultimii proletari din lume au apus/ către ultimul patron, Uzina ne-aparține!/ Și s-au făcut stăpîni. Și-au stăpînit-o bine./ Tabloul mai păstrează amprentele culorii/ sfîrșitul plusvalorii". Acel "sfîrșit al plusvalorii" nu a oprit-o pe poetă a se stabili confortabil în SUA... Lașitate, obediență, cădere în nedemnitatea cea mai calificată, acestea sînt, incontestabil, mărcile primului Congres al Scriitorilor de după instaurarea puterii comuniste, care
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
mi-am dat seama că aceasta s'a autoedificat în timp tocmai printr'o acută voință de singularizare. Nu la modul clamoros-ostentativ, ci prin acțiune tenace, meticuloasă, discretă dar inflexibilă. De-a lungul secolelor, această sedimentare identitară a generat o amprentă stilistică de o frapantă originalitate, recognoscibilă (dintre toate artele) cu precădere în arhitectură: ancadramentele ferestrelor și volutele bisericilor; pinaclurile montate pe colțurile acoperișurilor; fațadele și curțile interioare placate cu azulejos (plăci de faianță, preponderent alb-albastre); dantelăria în piatră a catedralelor
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
de simpatie intelectuală, grație căreia s-a transportat în interiorul fenomenului componistic românesc pentru a coincide cu ceea ce acesta are original, unic, autentic și, în consecință, demn de a fi împărtășit. Cu timpul ea însăși a dobîndit expresia fenomenului respectiv, purtîndu-i amprentele în spectaculoasele sale avataruri creatoare: Am venit în Germania încă din 1982. La început m-am înscris la Universitatea din Heidelberg (Musikwissenschaftliches Seminar) și am declanșat un doctorat sub asistența profesorului Lunwig Finscher (Herausgeber MGG). În paralel am continuat să
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
datorat în cea mai mare parte jocului cu registrele stilistice, mențin treaz interesul cititorului și salvează romanul de pericolul, de multe ori iminent, al pateticului în exces. Trebuie menționat încă de la început că partea forte a romanul este dată de amprenta stilistică inconfundabilă a autoarei, dinamica, energia expresivă pierzându-se la orice încercare de rezumare. O voce narativă vioaie, ce empatizează permanent cu personajele și care se strecoară cu dibăcie în lumea evocată, ne transportă în Bucureștiul începutului de secol XIX
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
tern. Sertarul cu aplauze, 1992, unicul său roman (reeditat de încă trei ori), este mai bine situat în canonul extern (două ediții germane) decât în acela intern. Romanul este o expresie deplină a personalității literare a Anei Blandiana. Îi poartă amprenta distinctă. Dovedește o maturitate și o subtilitate de romancieră exersată la școala de proză europeană, deschisă realismului epic și poematic, dar și modernismului fantasmatic și analitic. E un roman al conștiinței, subiectiv, dar și de conștiință, așadar obiectiv. Un roman
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
Romanul urmează un model de existență, din care își produce o structură larg și subtil motivată. El nu ascunde o anumită insuficiență epică, un deficit de concretitudine, neacoperite, problematic sau analitic, prin evenimente și personaje, amenințate de stereotipie și categorial. Amprenta contextuală, diferențiată, înainte și după dictatură, impietează asupra perspectivei și substanței romanești. În pofida elaborării intense, marcă a responsabilității profesionale, A. Blandiana este un scriitor stăpânit de spontaneitate, ușor înșelat de "trucuri" și "nesincerități" estetice. Concepția iese din limitele, destul de larg
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
subiectul în discuție își schimbă la propriu identitatea. În acest caz, el devine altul prin simplul fapt că îl poți privi printr-o fantă interpretativă pe care nimeni pînă la tine nu a găsit-o. Originalitatea unui gînditor ține de amprenta pe care unghiul de vedere în care s-a așezat o imprimă temei alese. E ca și cum, pus în fața trunchiului tradițional al opiniilor vehiculate de-a lungul timpului, el găsește o "pană" pe care s-o introducă în corpul acestor doctrine
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
de greu de făcut. Dar acesta nu este un defect prea vizibil, în măsură să afecteze ansamblul. Într-un colectiv atât de mare e firesc să se vadă diferențele de elaborare, datorate nu numai decalajelor în timp, ci și unor amprente personale în stil și interpretare. Autorii se diferențiază prin vârste și preferințe, metode și valorizări. Din generația seniorilor clujeni (astăzi pensionari) colaborează la dicționar: Georgeta Antonescu, Leon Baconsky, Nicolae Bot, Cornel Căpușan, Doina Curticăpeanu, Sergiu Pavel Dan, Vasile Fanache, Sara
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
un chip ingenuu-viclean, printr-un scrupul iluzoriu pedant ce amplifică efectul fantasmagoriei poeticești. Iată un mic "studiu de caz" închinat salivei: "înmuiat în gură, în salivă, creionul chimic e(ra) unica unealtă de scris care lăsa, ca melcii umezi, irecuzabile amprente genetice: o lungă dîră. Copiii vîră degetul în gură, dar nu pentru a scrie cu el, ci în virtutea unui instinct al suptului, atavic (care ne face, mai apoi, după sevrajul de rigoare, să sugem din pahar sau pipă, în pripă
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
nu sînt copii fidele ale realității, ci plăsmuiri unice ale imaginației. Lumea nu ni se arată așa cum este ea, ci ni se înfățișează sub forma pe care imaginația noastră i-o dă. A doua trăsătură surprinzătoare este că imaginația poartă amprenta personalității fiecărui om. Cîți oameni, atîtea imaginații. Modul în care cineva plăsmuiește imagini are o tentă atît de personală încît lumea din capul lui nu coincide cu lumea din capul altuia. Imaginația e irepetabilă, plăsmuind viziuni pe care nu le
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
pe care le îmbracă intuițiile, dar nu privesc intuițiile. Toți avem aceleași intuiții indiferent de limba în care trăim, în schimb exprimările noastre poate fi radicale diferite. Dacă nu acceptăm această idee, atunci suntem siliți să admitem că există o amprentă etnică a gîndirii. Cîte limbi, atîtea moduri de gîndire. În acest caz, traducerile sînt zadarnice, fiecare tălmăcire echivalînd cu saltul dintr-o dimensiune a universului în alta. Limbile nu pot comunica între ele, iar oamenii care le vorbesc cu atît
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
ceea ce am putea numi morala materiei. Discursul lui se referea la Brecht, modelul său de atunci: la Berliner Ensemble, acesta repudiase "falsul", străduindu-se să lucreze obiectele și costumele în așa fel, încît să le creeze un trecut, a cărui amprentă se regăsea în stofele patinate, în metalele ruginite, în fustele petecite, în pantalonii uzați. În felul acesta, obiectele de recuzită nu mai păreau să fi fost realizate doar pentru teatru și dădeau senzația că posedă o existență prealabilă, ale cărei
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
ani (în 1964) și lucrează ca cercetător științific la Institutul de Istoria Artei (secția de artă medievală și apoi secția de teatru), iar între 1967 și 1970 este secretar general al teatrului "C. Nottara". Acești ani își vor pune serios amprenta asupra personalității intelectuale a lui Alexandru Paleologu. Civilizația medievală a rămas până în ultimii săi ani de viață o mare fascinație. Putea vorbi ore întregi cu pasiune și patetism, despre civilizația Kiev-ului medieval, despre ritualurile de la curțile regilor Franței sau despre
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
care în timpul sarcinii s-au depistat bride amniotice, încă de la primele ecografii. Sarcina s-a monitorizat atent pentru a vedea consecințele prezenței bridelor la nivelul craniului fetal. Sarcina a evoluat până la 33 de săptămâni, iar nou-născutul a prezentat la naștere amprente ale prezenței bridelor fără caracter invalidant. Ecografiile efectuate pe parcursul sarcinii trebuie să aibă o mare acuratețe, ceea ce permite o urmărire corectă și aprecierea corectă a prognosticului postpartum a fătului. Incidența se consideră a fi 1/1.200 de nou-născuți vii
Revista Medicală Română by Liliana Neştianu () [Corola-journal/Journalistic/92300_a_92795]
-
greutatea de 1.300 g și nu a necesitat suport ventilator. La nivelul craniului nou-născutului s-a observat o asimetrie atât a cutiei craniene în regiunea temporoparietală stângă, cât și a feței tot în partea stângă. Asimetria era dată de amprenta pe care bridele au lăsat-o pe partea stângă a craniului și feței. În timp forma capului și-a revenit la normal. Nou-născutul nu a prezentat nici un fel de afectare la nivelul palatului dur sau moale. La 7 zile postpartum
Revista Medicală Română by Liliana Neştianu () [Corola-journal/Journalistic/92300_a_92795]