1,900 matches
-
de lactat sanguin coincid, Hollman a definit acest punct de inflexiune a ventilației ca fiind “punctul eficienței ventilatorii optime” și a sugerat că acesta corespunde “limitei performanței de rezistență aerobe”. În 1964 Wasserman și Mcllroy au introdus termenul de “prag anaerob” și au sugerat că schimbul de gaze pulmonar poate fi folosit pentru estimarea punctului de inflexiune al lactatului sau ceea ce se numea declanșarea “acidozei metabolice (lactice)”. În condiții fiziologice, acidul lactic disociază rapid în ioni lactat și hidrogen, din care
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
metabolice (lactice)”. În condiții fiziologice, acidul lactic disociază rapid în ioni lactat și hidrogen, din care cauză sunt folosiți mai degrabă termenii de lactat muscular și lactat sanguin decât cei de acid lactic sanguin (Wilmore și Costill - 1994). Determinarea pragului anaerob prin indici neinvazivi a fost pusă la punct de către Wasserman și colaboratorii săi pe parcursul anilor (Davis - 1985). 111.7. Aprecierea apariției pragului lactatului în funcție de pragul respirator Wasserman în 1984 definește pragul anaerob ca fiind „ nivelul VO2 din timpul exercițiului peste
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lactic sanguin (Wilmore și Costill - 1994). Determinarea pragului anaerob prin indici neinvazivi a fost pusă la punct de către Wasserman și colaboratorii săi pe parcursul anilor (Davis - 1985). 111.7. Aprecierea apariției pragului lactatului în funcție de pragul respirator Wasserman în 1984 definește pragul anaerob ca fiind „ nivelul VO2 din timpul exercițiului peste care producerea aerobă a energiei este suplimentată prin mecanisme anaerobe”. Ipoteza sa sugerează că într-un anumit moment al efortului fizic incremental, este atins un punct la care cererea de oxigen a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Wasserman și colaboratorii săi pe parcursul anilor (Davis - 1985). 111.7. Aprecierea apariției pragului lactatului în funcție de pragul respirator Wasserman în 1984 definește pragul anaerob ca fiind „ nivelul VO2 din timpul exercițiului peste care producerea aerobă a energiei este suplimentată prin mecanisme anaerobe”. Ipoteza sa sugerează că într-un anumit moment al efortului fizic incremental, este atins un punct la care cererea de oxigen a mușchiului metabolic activ, este mai mare decât furnizarea de oxigen către mitocondrie. Acest dezechilibru în furnizare față de cerere
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
anumit moment al efortului fizic incremental, este atins un punct la care cererea de oxigen a mușchiului metabolic activ, este mai mare decât furnizarea de oxigen către mitocondrie. Acest dezechilibru în furnizare față de cerere, duce la o creștere a conversiei anaerobe a piruvatului în lactat, în citosolul celulei. Din cauza pH-ului său scăzut, acidul lactic este aproape complet disociat și tamponat în cea mai mare măsură de către sistemul bicarbonat, ceea ce duce la formarea de dioxid de carbon. Wasserman (1973) susține că
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
dioxid de carbon. Wasserman (1973) susține că tamponarea lactatului și perturbările acido-bazice asociate produc modificări previzibile în schimbul de gaze. Astfel, CO2 adițional, rezultat în urma tamponării lactatului, se adaugă la cel produs normal în urma metabolismului și, în felul acesta, la pragul anaerob, nivelul de CO2 începe să crească nelinear. Această mărire, amplifică ventilația, ducând la o creștere nelineară a volumului gazului expirat (Ve). Wasserman (1973, 1984) și Koike (1992), au sugerat că modificările în schimbul de gaze (inclusiv creșterile nelineare ale Ve și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și VCO2 și modificările în relația dintre Ve/VO2 și Ve/VCO2) sunt determinanți preciși ai punctului în care, în timpul exercițiului crescător, lactatul sanguin și probabil cel muscular cresc nelinear peste nivelele bazale. Ipoteza de bază legată de conceptul pragului anaerob a fost combătută și apărată în ultimii ani (Brooks, 1985a, 1991a, 1991b; Davis 1976, 1983). Davis în 1985 a sugerat că atunci când efortul are o intensitate corespunzătoare stării staționare, lactatul sanguin și cel muscular nu cresc la rate de lucru
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
rate de lucru mai mici de 50% - 60% din VO2max. El consideră că acest fapt susține ideea că o creștere inițială a lactatului sanguin este rezultatul creșterii producției de lactat în mușchi. Brooks (1985b) a indicat că acest concept - prag anaerob - este o explicație mult prea simplistă a unor fenomene indirect legate unele de altele. El susține în continuare că atunci când pragul anaerob a fost supus unei testări riguroase investigațiile au dat greș în confirmarea presupunerilor și predicțiilor ipotezelor anaerobe. Brooks
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lactatului sanguin este rezultatul creșterii producției de lactat în mușchi. Brooks (1985b) a indicat că acest concept - prag anaerob - este o explicație mult prea simplistă a unor fenomene indirect legate unele de altele. El susține în continuare că atunci când pragul anaerob a fost supus unei testări riguroase investigațiile au dat greș în confirmarea presupunerilor și predicțiilor ipotezelor anaerobe. Brooks (1991a), sugerează că prima eroare majoră în ipoteza pragului anaerob este aceea că țesutul muscular devine hipoxic în timpul exercițiului submaximal. El face
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
prag anaerob - este o explicație mult prea simplistă a unor fenomene indirect legate unele de altele. El susține în continuare că atunci când pragul anaerob a fost supus unei testări riguroase investigațiile au dat greș în confirmarea presupunerilor și predicțiilor ipotezelor anaerobe. Brooks (1991a), sugerează că prima eroare majoră în ipoteza pragului anaerob este aceea că țesutul muscular devine hipoxic în timpul exercițiului submaximal. El face referiri ce indică faptul că, în timpul exercițiului maximal, în coapsă, presiunea parțială a O2 venos, (PvO2) poate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
indirect legate unele de altele. El susține în continuare că atunci când pragul anaerob a fost supus unei testări riguroase investigațiile au dat greș în confirmarea presupunerilor și predicțiilor ipotezelor anaerobe. Brooks (1991a), sugerează că prima eroare majoră în ipoteza pragului anaerob este aceea că țesutul muscular devine hipoxic în timpul exercițiului submaximal. El face referiri ce indică faptul că, în timpul exercițiului maximal, în coapsă, presiunea parțială a O2 venos, (PvO2) poate să nu coboare sub 10 torn și că în timpul exercițiului submaximal
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mușchi și alte țesuturi. Aceste puncte de vedere opuse au fost examinate de către diferite grupuri de cercetători după cum vom prezenta în continuare. Sunt schimburile de gaze și ventilația parametri valizi ai estimării pragului lactatului? Un test al conceptului de prag anaerob a comparat acumularea lactatului sanguin în timpul exercițiului incremental cu modificările parametrilor ventilatori. Deși lucrările anterioare ale lui Wasserman (1973) au susținut relația dintre un punct de inflexiune al lactatului sanguin și un prag ventilator, cercetările recente au contrazis aceste descoperiri
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pragul ventilator Wasserman în 1973 a examinat modificările apărute în schimbul gazos în timpul efortului incremental la 85 de bărbați sănătoși, folosind un protocol pe cicloergometru, cu creșteri ale încărcăturii de 15 W la fiecare minut. Rezultatele lor au indicat că pragul anaerob poate fi detectat prin punctul nelinear de creștere al Ve, cel nelinear de creștere al VCO2, cel de creștere al O2 de flux final, fără o scădere corespunzătoare a CO2 de flux final și cel al unei creșteri în raportul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de creștere al O2 de flux final, fără o scădere corespunzătoare a CO2 de flux final și cel al unei creșteri în raportul de schimb respirator, în condițiile în care rata de lucru crește constant. Davis (1976) a determinat pragul anaerob și puterea maximală aerobă folosind măsurători de schimb gazos, pentru pedalare cu brațul, cu piciorul și mers - alergare pe banda rulantă. Ca parte a acestui studiu, autorii au validat folosirea măsurătorilor de schimb gazos pentru predicția pragului anaerob al lactatului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
determinat pragul anaerob și puterea maximală aerobă folosind măsurători de schimb gazos, pentru pedalare cu brațul, cu piciorul și mers - alergare pe banda rulantă. Ca parte a acestui studiu, autorii au validat folosirea măsurătorilor de schimb gazos pentru predicția pragului anaerob al lactatului sanguin. Ei au raportat că pentru cei nouă subiecți cărora li s-a analizat lactatul sanguin în timpul unui efort incremental pe cicloergometru, corelația dintre măsurarea schimbului de gaze și a lactatului sanguin a fost r = 0.95. Au
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fost r = 0.95. Au conchis deci, că măsurarea parametrilor schimbului de gaze este o metodă validă și valoroasă pentru detectarea dezvoltării acidozei lactice în timpul exercițiului crescător. Yoshida (1981) a raportat rezultate similare - o corelație r = 0.87 între pragul anaerob (PAN) și pragul lactatului (PL) la zece bărbați care au fost supuși unui protocol cu exercițiu incremental pe cicloergometru. Totuși, deși corelația dintre PAN și PL a fost bună, a apărut o diferență de aproximativ 10% între VO2 și rata
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și rata lucrului la care PAN a fost comparat cu PL. Constatări ce contrazic relația tip coincidență între punctul de inflexiune al lactatului și pragul ventilator În contradicție cu informațiile prezentate până acum, mai multe studii au indicat că pragul anaerob și pragul lactatului nu coincid. Simon (1983) comparând PAN cu PL la 5 subiecți de sex masculin, au descoperit că PAN a corespuns unui procent de 51,5% din VO2max, în timp ce PL unui procent de 63,4% din VO2max. În
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de Green (1990) care au determinat PAN și PL la 5 bărbați și 5 femei, folosind protocolul pe cicloergometru, sugerat de Wasserman (1973). Autorii au efectuat biopsii musculare înainte de exercițiu și la încărcături de lucru sub, la, și peste pragul anaerob (PAN). Green (1990) a raportat că PAN determinat prin schimb de gaze nu a corespuns cu PL determinat printr-o creștere abruptă a concentrației lactatului sanguin (puterea asociată cu PL a fost de 771 kg/min, în timp ce puterea asociată cu
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
determinate prin biopsie musculară) au apărut înainte de detectarea PL sau PAN ( la echivalenți ai ratelor de lucru mai mici de 50% din VO2max). Gladden în 1983, a demonstrat că pragul lactatului este un parametru evaluator mai bine cotat decât pragul anaerob. Aceste rezultate sugerează că este probabil ca PAN să nu se potrivească cu PL când se folosesc protocoale standard cu exerciții incrementale. În sprijinul acestor descoperiri, Poole și Gaesser (1985) și Gaesser și Poole (1986), au prezentat date ce sugerează
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
între PAN și PL la acești subiecți pot fi explicate prin variații ale difuziunii sau eliminării lactatului. Aceste date susțin și noțiunea că PL și PAN nu indică neapărat același fenomen. Au existat și alte abordări pentru examinarea validității „pragului anaerob” ca indicator al unei creșteri abrupte în lactatul sanguin în timpul exercițiului incremental. Hagberg (1980) a examinat relația dintre lactatul sanguin și ventilație la pacienții cu sindromul McArdle. Unor asemenea pacienți le lipsește enzima fosforilază și astfel nu prezintă un răspuns
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
incremental. Hagberg (1980) a examinat relația dintre lactatul sanguin și ventilație la pacienții cu sindromul McArdle. Unor asemenea pacienți le lipsește enzima fosforilază și astfel nu prezintă un răspuns al lactatului sanguin în timpul exercițiului crescător. Ei posedă, totuși un prag anaerob (în studiul din 1982 efectuat de Hagberg acest lucru se întâmplă la o rată a lucrului de aproximativ 70% din VO2max). Autorii susțin că prezența răspunsului pragului ventilator (PV) la exercițiu în absența unui răspuns al lactatului sanguin, respinge ipoteza
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de Hagberg acest lucru se întâmplă la o rată a lucrului de aproximativ 70% din VO2max). Autorii susțin că prezența răspunsului pragului ventilator (PV) la exercițiu în absența unui răspuns al lactatului sanguin, respinge ipoteza că tamponarea lactatului activează pragul anaerob. O altă abordare pentru testarea ipotezei pragului anaerob este aceea de a observa dacă PAN și PL rămân legate atunci când se modifică disponibilitatea substratului. Teoria pragului anaerob spune că pe măsură ce crește nivelul lactatului sanguin, crește ventilația pulmonară. Brooks în 1991
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
rată a lucrului de aproximativ 70% din VO2max). Autorii susțin că prezența răspunsului pragului ventilator (PV) la exercițiu în absența unui răspuns al lactatului sanguin, respinge ipoteza că tamponarea lactatului activează pragul anaerob. O altă abordare pentru testarea ipotezei pragului anaerob este aceea de a observa dacă PAN și PL rămân legate atunci când se modifică disponibilitatea substratului. Teoria pragului anaerob spune că pe măsură ce crește nivelul lactatului sanguin, crește ventilația pulmonară. Brooks în 1991, au observat că subiecții cu nivel scăzut de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
absența unui răspuns al lactatului sanguin, respinge ipoteza că tamponarea lactatului activează pragul anaerob. O altă abordare pentru testarea ipotezei pragului anaerob este aceea de a observa dacă PAN și PL rămân legate atunci când se modifică disponibilitatea substratului. Teoria pragului anaerob spune că pe măsură ce crește nivelul lactatului sanguin, crește ventilația pulmonară. Brooks în 1991, au observat că subiecții cu nivel scăzut de glicogen (al căror nivel al lactatului sanguin ar trebui să fie scăzut datorită disponibilității reduse a substratului) că, la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pună sub semnul întrebării validitatea pragului ventilator ca predictor al pragului lactatului. Teste de sânge și alte metode de monitorizare ale antrenamentului Efectuarea unui antrenament de rezistență eficient, necesită o monitorizare exactă a schimbărilor survenite la nivelul capacității aerobe și anaerobe, ca și o controlare atentă a vitezelor de antrenament. Testele de sânge reprezintă metoda cea mai precisă, folosită în prezent, cu toate că, nici ea nu este lipsită de capcane. În plus, majoritatea antrenorilor nu au echipamentul necesar, fonduri, timp sau experiență
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]