1,796 matches
-
blocată, cu mîna pe ușa de sticlă. În hol e un cap blond. Connor. Mă cuprinde un val de panică. Nu pot intra aici. Nu pot să fac asta. Nu pot... Atunci capul se mișcă și nu e Connor, ci Andrea de la contabilitate. Deschid ușa, simțindu-mă ditamai fraiera. Doamne, sînt cu nervii la pămînt. Trebuie să-mi vin În fire, pentru că e posibil să dau cît de curînd nas În nas cu Connor și va trebui să fac cumva față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
lungită, bătrânelul pare luat prin surprindere; iar surpriza nu este deloc una plăcută; este îmbrăcat într-o cămașă imposibilă, maron cu buline albe, cu guler răsfrânt, peste care a tras o vestă fără mâneci, albă, din lână, probabil făcută de andrelele nevestei; pantaloni de stofă - un moșulică pedant, râse Detectivul în gând -, cu dungă, papuci din piele sau imitație de piele neagră). - În ce problemă, stimate domn, dacă nu vă este cu supărare? - O verificare de rutină, nimic spectaculos (niște coincidențe
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
d'azurro sopra l'altare e mettere di stella d'achordo. Al libro, a carte 15: f. , 1.7, Muraglia, lire sette șoldi 7, di piccioli per loro a Filippo di Lorenzo Dolc[i]ați e per lui a maestro Andrea barbiere, avere al quaderno di chassa segnato "A", a carte 9. Sono per tânți spese în 166 pezzi d'oro per dorare la sopradetta predella dello altare e cholonette e bechategli, e per azurro e gesso e cholla e chalcina
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
pictă cu albastru deasupra altarului, si pentru adăugarea stelelor acolo, așa cum era înțelegerea. În această carte, la pagina 15: f. , 1.7, Construcție. Șapte lire, 7 șoldi, moneda comună, de la [operai] pentru Filippo di Lorenzo Dolciati și de la el meșterului Andrea bărbierul, înregistrate că plătite în caietul de cheltuieli etichetat "A", la pagina 9. Acestea sunt pentru ce a fost cheltuit pentru cele 166 bucăți de aur pentru a sufla cu aur mai sus numită perdella a altarului și a colonetele
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
imagini. Poporul, de asemenea, a contribuit prin ample donații la acest scop, acum că acolo a răsărit o nouă devoțiune față de ea. Documentul XI Testamentul tatălui lui Antonio Rinaldeschi, Giovanni, datat 5 decembrie 1499. [ASF, NA, 16795, Ser Piero di Andrea da Câmpi, nr. 165, dos. 431r 432r (5 decembrie 1499)]. [Margine:] Publicatum ut hic duabus filiabus [Text:] În Dei nomine amen. Anno Domini ab eius salutifera incarnatione millesimo quadringentesimo nonagesimo nono, indictione iiia, et die quinta mensis decembris. Actum în
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
indictione iiia, et die quinta mensis decembris. Actum în civitate Florentie, în populo Sancti Stephani, Abbatie Florentine, în infirmeria dicte abbatie. Presentibus testibus ad infrascripta omnia et singula vocatis et habitis et ab infrascripto testatore proprio ore rogatis, videlicet dompno Andrea Dominici Iohannis, dompno Paulo Manni Marchionnis, dompno Paulo Francisci Pauli, dompno Mauro Dominici Bartholi, dompno Sebastiano Dionisii Clementis, dompno Ghuaspare Iohannis Borși et dompno Raphaelle Giorgi Iacobi, omnibus de Florentia, monacis professis Sancte Mărie, Abbatie Florentine predicte, ordinis Sancti Benedicti
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
la Bădia Fiorentina, în infirmeria numitului Bădia. Cu martori prezenți la toate și la fiecare dintre lucrurile scrise mai jos care au fost numite și acceptate și invocate cu propria-i gură de testatorul scris mai jos, adică: dompnus 226 Andrea Dominici Iohanni, dompnus Paulus Manni Marchinios, dompnus Paulus Francisci Pauli, dompnus Maurus Dominici Bartholi, dompnus Sebastianus Dionisii Clementis, dompnus Ghuaspar Iohannis Borși, dompnus Raphael Georgii Iacobi, toți din Florența, toți călugări de la Sfântă Maria, a sus numitei Bădia Fiorentina, din
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
scrise de un anume Giovanni Rinaldeschi; și Scrisorile 297, 301, 304, 315, 319, si 320 (toate nedatate dar probabil din jurul lui 1410) au fost scrise de un anume Antonio Rinaldeschi atunci în Bologna. 49 ASF, NA, 16795, Ser Piero di Andrea da Câmpi, nr. 165, dos. 431r-432r(432r), publicată în Anexa drept Documentul XI. Din moment ce o altă sursă (Anexă, Documentul IV) l-a numit pe Antonio un "battitore di padre" [om ce-și bate tatăl], si testamentul nu menționa niciun alt
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
riposto în Santa Maria maggiore. A' di 29". Fiicele lui Giovanni erau, dimpotrivă, în relații bune cu el judecând după dispozițiile din testament. El pare să fi oferit sprijin financiar și unui ginere (vezi ASF, NA, 167900, Ser Piero di Andrea da Câmpi, dos. 39v [30 decembrie 1498], o înțelegere dintre Giovanni del Magno și Giovanni Rinaldeschi). 51 Litigiul este descris în ASF, Mercanzia, 1577, nepaginat (7 septembrie 1500). În testamentul sau, Giovanni i-a reținut datoriile lui Antonio din moștenire
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
în timpul acestei perioade, în vreme ce registrul de cheltuieli la dos. 20v-23v (26 iulie 1501 până la 22 mai 1502) detaliază progresul în construcția oratoriului. Documente adiționale privind tranzacțiile cu proprietăți ale opera pot fi găsite în ASF, NA, 16791, Ser Piero di Andrea da Câmpi, dos. 35v-36r (27 ianuarie 1501/2); NA, 9648, Ser Giovanni di Marco da Romena, dos. 144r-v, 145r, 152r-153v (toate din 5 decembrie 1502); NA, 9649, Ser Giovanni di Marco da Romena, dos. 128r-131v (28 noiembrie 1504). 162 ASF
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
ea. Nu știu dacă ea a avut coșmaruri după aceea, nici nu știu dacă a plâns. Oare care sunt sentimentele unei femei care își leapădă copilul? În țara era un risc acceptat. Se făceau avorturi pe masa de bucătărie, cu andreaua. Prinse, daca scăpau de septicemie, făceau închisoare. Ea a făcut avortul într-o clinică modernă, cu doctor, asistente, infirmiere. Curat, sigur, la cea mai înaintată formă a chirurgiei moderne. Fără urmări vizibile. Fără posibilitatea de a mai avea un alt
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
-s mai scurte și, la noi, în cartier, factorii poștali e mai coioși, că aduc pensia cu două zile înainte de dată, iar la ea în cartier, nu. Stă Omoroaica în fereastră (că are muian reglementar de bunicuță suavă), dă din andrea (nu crez să-i iasă altceva decât plovere cu cocoașă) și nu face decât să trimită asupra noastră, a ăstora de la noi din cartier, o căruță de boli și de blesteme: fălcariță, vânt sec, ducă-se pe pustii, brâncă, boala
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sub pălăriile de panama. Traversară astfel viscerele și viețile mai multor otrăvitoare, a unei moașe, ce, din prea adâncă plictiseală, axfisia gemenii, a unui anarhist bulgar, a unui maniac ce aerisise noaptea plămânii proprietarilor pensiunii în care locuia, cu o andrea - refuzați cu toții, ca exemplare neinteresante, cu cîte-un zvâcnet intransigent al lulelii strigoiului. 158 DANIEL BĂNULESCU mei, o puneam s-o alerge pisica... Într-o seară sinistră, când, la rândul ei, ciorba prinsese pisica-ntr-un colț și începuse s-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
iar cei patru păreți tapisați cu flori albastre ale odăiei lui, părea că era în pat... că vechiul orologiu zângănește încet și monoton în părete... i se părea a vedea o umbră-n fereastă, împletind, și el auzea parcă ciocnirea andrelelor, și portretele din păreți se uitau la el atât de familiar... ca niște vechi cunoscuți de pânză... apoi gândea să miște mâna, dar nu putea... să strige, dar era peste putință... și umbra diafană din fereastă cânta încet, cu glasul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
italiani verso il nuovo milennio, Roma, 2003. Risalendo il Danubio, scrittti su Claudio Magris, Roma, 2005. A îngrijit printre altele, lucrări de Tommaso Campanella, Torquato Tasso, Calo Goldoni, Giulio Carcano, Francesco de Sanctis, Luigi Capuana, Eugenio Montale, Pasolini, Leonida Rèpaci, Andrea Camilleri, Corrado Calabrò, Saverio Strati, Alberto Caramella și antologii tematice despre Calabria (Poesie alla Calabria, Cosenza, 1986; Narratori Calabresi, Catanzaro 1994; Voci della scrittura calabrese, Firenze 2003), despre Alto Jonio, despre trenuri, despre Lucca, despre rimă. Pentru Universitatea Stony Brook
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și dogit : — Haaaaaai, haaaaai, hai, bibilico, șai, bălășico, Șanțo pă Râța, Râța pă Tanța și pă deasupra, mucles ! Ceilalți începură să țopăie, împrejurul focului, drăcește, chiar și Isaia dănțuia, purtându-și catastiful ca pe un coif. Faraon înteți ritmul, ațâțat. — Andrea pulea cabanos, și pă față, și pă dos, o gagică hacana, da puli, puli, puleaaaa... Și tot așa, până când, împiedicați în pulpanele peticite, amețiți de spirturile amestecate și istoviți, dansatorii se lăsară să cadă unul după altul. Faraon își lăsă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu sforicica de la încheietura umărului până la încheietura pulsului. " Erminia asta, își zicea Ioanide, clocește ceva!" Într-adevăr, într-o bună zi, Ioanide primea prin mijlocirea Elvirei un pachet în care găsea un trusou întreg de obiecte executate în lână cu andrelele: fular, mănuși, ciorapi, pulover, totul după jurnal. - E superb, zise madam Ioanide, eu n-aș fi fost în staresă-l fac! Ioanide și Elvira sufereau mereu de pierderea Pichii și a lui Tudorel, însă acest lucru, pentru observația superficială și mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nevoie de alinarea literaturii. Mai precis, Boccaccio se gândește la acele femei care înțeleg dragostea, parafrazând adresarea lui Dante din Vita Nuova, Donne ch' avete intelletto d'amore; le respinge pe acelea pentru care confortul adus de ace, depănătoare sau andrele este o distracție suficientă. Boccaccio nu face aici o distincție între clasele sociale, ci, mai curând, în ceea ce privește inteligența, cunoștințele și sensibilitatea. Concepția unei aristocrații intelectuale nu este niciodată foarte departe de lumea mercantilă.” Ibidem, p. 65. (trad. n.) 123 Lucia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
medievale, devine o altă scriere, în care imaginea femeii ocupă un loc central, ne referim la opera în limba latină De mulieribus claris (1361-1362), ce face parte din seria ultimelor creații ale autor italian. Cartea aceasta este închinată unei femei, Andrea Acciaiuoli, sora lui Niccolo, un apropiat al lui Boccaccio, deși nu întotdeauna binevoitor cu marele artist. În dedicația scrisă, autorul mărturisește explicit că s-a mutat la țară, în 1361 s-a stabilit 618 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 44-45. 619
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
numele celor două plante, cât și termenii referitori la prelucrarea acestora, sunt fie de origine latină (cânepă = lat. cannabis, in = lat. linum, pieptene, fus, furcă, ghem, iță, spată, (a) rășchia, (a) țese, (a) urzi), fie de origine autohtonă (pânză, caier, andrea) (I. I. Russu, op. cit., pag. 251- 252,283-284, 370-371, 408-409). Se poate deduce că, în acea vreme, inul și cânepa se topeau, se melițau, se periau și se torceau cu mare pricepere. Țesutul se făcea în două ițe, iar pânza
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
paie de rogoz. Din toate acestea, 15% erau podite pe jos cu scânduri, restul având podeaua lipită cu lut. Când casele erau acoperite cu stuf sau cu rogoz, aceste materiale pentru acoperiș se prindeau în leațuri și se coseau cu andreaua, folosind sârmă. La prima ploaie, apa pătrundea prin acoperiș, pentru ca la următoarea stuful, umflându-se, să devină impermeabil. Pe creastă, „schicurile” (spicurile) se împleteau pe cele două ape. Rândul de stuf de la streașină se așeza cu rădăcina în jos, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
peste coamă. Pentru ca paiele să nu cadă de pe acoperiș se înfigeau țăruși cam de jumătate de metru într-un drug fixat pe lungimea streșinii. Când se foloseau la acoperiș paiele de secară, acestea erau făcute snopi și se coseau cu andreaua. Snopii de la coamă se puneau cu rădăcina în sus, depășind nivelul acesteia. Casele cu o singură încăpere, ridicate pe furci, având pereții din gard sau din păruială (rețea de pari), lipiți cu vălătuci, ce aparțineau păturii sărace a țărănimii și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nevoie de alinarea literaturii. Mai precis, Boccaccio se gândește la acele femei care înțeleg dragostea, parafrazând adresarea lui Dante din Vita Nuova, Donne ch' avete intelletto d'amore; le respinge pe acelea pentru care confortul adus de ace, depănătoare sau andrele este o distracție suficientă. Boccaccio nu face aici o distincție între clasele sociale, ci, mai curând, în ceea ce privește inteligența, cunoștințele și sensibilitatea. Concepția unei aristocrații intelectuale nu este niciodată foarte departe de lumea mercantilă.” Ibidem, p. 65. (trad. n.) 123 Lucia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
medievale, devine o altă scriere, în care imaginea femeii ocupă un loc central, ne referim la opera în limba latină De mulieribus claris (1361-1362), ce face parte din seria ultimelor creații ale autor italian. Cartea aceasta este închinată unei femei, Andrea Acciaiuoli, sora lui Niccolo, un apropiat al lui Boccaccio, deși nu întotdeauna binevoitor cu marele artist. În dedicația scrisă, autorul mărturisește explicit că s-a mutat la țară, în 1361 s-a stabilit 618 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 44-45. 619
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ale femeilor. Aceste idei și revendicări au fost formulate în teoriile politice feministe socialiste (Juliet Mitchel, 1971; Heidi Hartmann, 1981; Alison Jaggar, 1983), liberale (Carole Pateman, 1989; Susan Moller xe "Okin"Okin, 1989), radicale (Kate Millet, 1970; Susan Brownmiller, 1975; Andrea Dworkin, 1981)1, care au avut femeile ca destinatar principal, însă îi includ și pe bărbați. xe "Molyneux"Molyneux afirmă că cerințele formulate pentru atingerea acestor interese au avut o bază feministă, dar foarte importantă este completarea pe care o
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]