983 matches
-
zona demilitarizată, acțiune care nu provoacă altă reacție decît un discurs al președintelui Consiliului francez, Albert Sarraut ("Noi nu sîntem dispuși să lăsăm Strasbourgul sub amenințarea tunurilor germane"), o timidă proclamație a Societății Națiunilor și o declarație tot atît de anemică și liniștitoare a primului ministru al Majestății Sale. Statul Major francez anunță că, pentru a-l intimida pe Hitler este necesar să se înceapă mobilizarea generală, dar opinia publică preferă în marea ei majoritate tergiversarea și totul se oprește aici
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ochi la auzul vorbelor ,,oficiale’’ rostite de doamna Mari. Există acolo și asta e pe puțin un semn de autoritate, un semn vag dar sigur, de normalitate. Bărbosu, îmbrăcat în halat alb, cu chelie pe creștet, puțin puf alb crescut anemic pe lângă urechile-i mici și aproape rotunde, își mișcă barba albă vorbind răstit, rapid, foarte tare și puțin ,,pe nas''... De altfel un personaj pitoresc ,, piticu’ ’’, după cum îi spuneau în batjocură și niciodată în față, unii dintre pacienții ce avuseseră
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
mamei. Înspre peretele dinspre curte dormeam noi, cei patru frați mai mari: Mircea, Lică, Titi și Sandu. Căpătâiele noastre erau așezate lângă perete, iar noi eram cu picioarele spre interiorul camerei. Spre geamurile dinspre uliță, la mijloc, era o măsuță anemică din lemn, pe suprafața căreia se găseau o lampă de gaz și o cutie de chibrituri. Spațiul dintre măsuță și peretele dinspre spatele casei era ocupat de mama, cu sora mea și fratele meu mai mic. Paturi nu aveam, așa că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Sfântul Duh". De undeva, din străfundurile ființei lui de biped irațional, un beculeț îi semnala milițianului, cu intermitențe alarmante, riscul iminent al unei catastrofe pe circuitul sanguin. Prin urmare, a renunțat la acest efort sisific, ce-i depășea cu mult anemicele sale potențe intelectuale, și a recurs la mijloacele de exprimare specifice mârlănimii și care-i veneau mănușă: un imens repertoriu de imprecații și expresii licențioase unde se simțea în elementul său, ca porcul în propriile dejecții. Nu mai boscorodi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mergeau în spatele unei căruțe din care nu se vedea absolut nimic. Loitrele fiind înalte, acopereau sicriul în întregime. Dacă n-ar fi fost crucea și popa din fața căruței, oricine putea presupune că bieții oameni, rămași fără mămăligă, duceau câteva tăgârțe anemice de boabe la moara din Jianu. Calul, obosit și melancolic, a deprins repede tehnica opririlor și, dornic să inspire pe nările prăfuite o doză mai curată de oxigen, se oprea singur la încrucișările de drumuri, dându-i popii posibilitatea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Programa analitică”, „Fondul pentru înmormântare și fondul pentru cei bolnavi”, „Beția un pericol național” apăreau în revistă când puteau foarte bine să aibă loc în ziarul cu același nume și aceeași proprietari. Partea culturală, de artă a revistei era mai anemică și slab reprezentată, inferioară calitativ și calitativ celei care apărea în ziarul Voința Școalei. Explicabil de ce cititorii confundau cele două publicații și le încurcau când era vorba să se aboneze. Tipografia „Mitropolit Silvestru”, Cernăuți, Piața Unirii nr.3 * Voința Școalei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
milioanele de „proști” de pretutindeni, și le impune pe ale sale. Evident, aici, cum s-ar zice, „nebunia se Îmbină cu prostia”, la o privire superficială, Însă, deoarece, cum observam mai sus, prostia fiind doar o formă mai slabă, mai „anemică”, mai „șovăitoare” a nebuniei, În cazul „paranoicului” comentat mai sus, prostia sa „de bază”, organică, printr-o interesantă și ciudată „viclenie” a geniului propriei sale „prostii”, a refuzat să „se adapteze” și și-a găsit un „canal de ieșire” și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Pentru o clipă a apărut umbra clădirii Bank of America pe Ventura Boulevard. Altă apariție familiară: fața lui Clayton. Apoi computerul a început să moară. Înainte ca sunetul să se stingă de tot s-a auzit un vers înfundat și anemic din The Sunny Side of the Street. Apoi computerul a huruit întru tăcere, după care a murit. Singurele răspunsuri puteau veni de la Robby, mi-am spus dezlipindu-mă de birou. Scriitorul s-a materializat imediat. Scriitorul întrebă cu vocea lui subțire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Era celularul meu. Zăcea pe birou așteptându-mă să-l ridic. În mintea mea încă se mai derulau imagini ale câmpului de lângă autostradă, răspunzând la telefon într-un nor incert. - Alo? Puteam auzi respirația cuiva. - Alo? - Bret? am auzit foarte anemic o voce. - Da. Cine-i acolo? Altă pauză. - Alo? Sunetul vântului și al paraziților. Am luat telefonul de la ureche să verific numărul celui care mă suna. Provenea de pe celularul lui Aimee Light. - Cine-i acolo? Nici nu mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Orice? Am simțit cum Robby mi-a dat imediat drumul și l-am auzit îndreptându-se în direcția dulapului. În întunericul camerei a apărut o sabie verde de lumină. A plutit spre mine și i-am luat jucăria. Lumina era anemică. Am îndreptat sabia spre ușă, iluminând-o. - Tată, a șoptit Robby, vocea lui nesigură. Ce e? - Nu știu. (Dar chiar spunând asta, știam ce era.) Zgârieturile au reînceput. Mă întrebam: oare cu ce zgârie? Apoi am realizat că nu zgâria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
jupuia atât de rapid de pe casă încât părea că niște rafale de zăpadă se abătuseră pe Elsinore Lane.) Apoi ușa a crăpat, căzând într-o parte, atârnând doar de balamaua de sus. Arătarea stătea în cadrul ușii. Chiar și în lumina anemică a săbiei pe care o mânuiam puteam să văd spuma care îi dospea la gură. - Împușc-o! Împușc-o! striga Robby. Am îndreptat arma spre arătarea care se apropia de noi. Am apăsat pe trăgaci. Nimic. Pistolul nu era încărcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
stejar, ei susțin că n-au reperat alt vehicul. Scenariul considerat cel mai credibil: dădusem cu spatele atât de rapid și de cotit încât, pierzându-mi cunoștința, m-am izbit de stejarul din fața casei Bishop. Existau probe „infime“ (dâre extrem de anemice de vopsea crem) că o altă mașină „putea“ fi implicată și din moment ce nici un 450 SL de culoare crem nu era înregistrat în acest stat sau în cele limitrofe declarația mea privitoare la un accident a fost desconsiderată; au etichetat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Möller vorbește puțin limba rusă și pare mândru de această performanță, stăruind în a-și etala cunoștințele, crezând probabil că mă flatează. Mai degrabă mă bucur să constat că știe câte ceva despre Republica Moldova, astfel nemaitrebuind să-i explic „renașterea” noastră anemică din spuma perestroikăi lui Gorbaciov... Șederea noastră în gară se prelungește, dar asta pentru că ni s-a rezervat și un „sufleu” artistic. E vorba de cabaretul-literar La Transcontinentale. O locomotivă cu aburi, de la începutul secolului - o parodie la Expresul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se deconspiră și prin faptul că mănâncă multă pâine. Corinne Desarzens, scriitoarea din Elveția, îmi spune că felul acesta de a te alimenta denotă, după opinia ei, o anume vitalitate a esticilor, care îi deosebește de occidentali, „ființe leșinate și anemice”. Cultă, comunicativă și spontană, Corinne este tipul rar de intelectual simplu, necontrafăcut. Observația mea rămâne valabilă, chiar dacă nu sunt de acord cu această ultimă remarcă a ei. Cred că sălbaticul din noi trebuie educat în orice condiții, indiferent în ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a scos de acolo. Și apoi, adaugă el, Betleemul se islamizează pe zi ce trece. "Soția mea nu mai poate nici măcar să-și cumpere o fustă." Pudibonderia din stradă este dublată de privațiuni acasă. Avem tot mai mulți prematuri, copii anemici, tot mai multe avitaminoze cauzate de penuria alimentară. Colega mea, care nu are permis de liberă trecere, abia dacă poate ieși la restaurant de două ori pe an. Știați că 40% dintre copiii palestinieni chestionați în cadrul unei anchete psihologice au
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
-ncuiați și picați din lună. Genul pe care-l Îndrăgesc psihiatrii. Genul care pe doctor Fredericks putea să-l impresioneze. Era acolo un tip mic, slab, palid, cu carnea lipsită de sînge, aproape transparentă. Arăta ca o șopîrlă rece și anemică. Personajul ăsta se plîngea de probleme cu nervii și-și petrecea cea mai mare parte a zilei umblînd În sus și-n jos pe coridoare și zicînd „Doamne, Dumnezeule, nici nu mă simt o ființă omenească!” Nu reușea nici măcar să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
S-a făcut 2-0 în minutul 36, când Răduțoiu a fost extrem de vigilent și a penalizat o pasă prea înceată la portar a lui Odoroabă și a înscris dintr-un unghi greu, cu prețul unei accidentări. Repriza secundă a debutat anemic, fiind înviorată de șutul la încheietura barelor al lui Dobârceanu (foto) din minutul 62 pentru ca, zece minute mai târziu, Ionuț Radu să ia o acțiune pe cont propriu și, după o cursă de 40 de metri, să-i paseze lui
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
uraniul. Printr’o ironie a soartei, tot natura a găsit mijloace de apărare. Tratând aceste grămezi ca pe uscatul primordial, le populează Încetul cu Încetul. Odată spălate de ploi, vechile grămezi de fosfogips sunt acoperite treptat de o vegetație destul de anemică. Ca de obicei, primele sunt ubiquitarele alge... Procesul e extrem de lent la scara timpului uman: un centimetru de sol se formează În trei secole! Dar natura se grăbește Încet. Aș Îndrăzni chiar să spun că, așa cum “homo sum et humani
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Atunci când o specie ajunge Într’un areal străin, piere dacă acolo Îi lipsește una sau mai multe dintre condițiile din arealul său de formare. De pildă, nu vom vedea niciodată la noi vreun curmal decât În seră, și acolo cam anemic, din cauza temperaturii cu mult mai mici, cel puțin. Dar dacă arealul nou Îi oferă toate condițiile specifice, acea specie va supraviețui. Dar o specie nu trăiește niciodată singură; ea are o seamă de factori limitativi, de exemplu ceea ce noi numim
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acizi ce dizolvă substratul calcaros. Din urmă vin mușchii, care pot trăi la fel, dar și valorificând primordiul de sol ce rămâne În urma morții unora dintre licheni, tot În dauna stâncii de dedesubt, victima altor acizi secretați. În solul, Încă anemic, generat de mușchi, Își găsesc sălaș plante superioare, deși modeste la Înfățișare, care nu pot trăi altminteri decât pe un sol pe care-l Îngroașă necontenit; războiul chimic ce se poartă Între plante dă Întotdeauna câștig de cauză plantelor superioare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tineri de școală nouă, admonestați pe aiurea ca școlarii cei răi și trimiși pe la casele lor de țațele prea serioase și În papuci de casă, precum Viața Românească, poporanistă și cu nasul mult prea sus, sau Vieață Nouă, pe cât de anemică, pe atât de mofturoasă și de exigentă; talente larvare sau minore, desigur, și prea de capul lor, dar, ceea ce interesa și interesează mereu și mai Întâi de toate, tineri, tineri intrați buzna pe ușa larg deschisă a Noii Reviste Române
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se refuzau - și nu chiar din pudoare sau din cochetărie, ci dându-și seama de paupera lor fiziologie - atingerilor noastre lu mești, uimite, pe bună dreptate, că cineva ar putea râvni la un trup ca al lor, cu atât de anemice posibilități nu amoroase, dar de viabilitate. Iar alura lor nesigură și paradoxală pe lungi picioare sche letice abia articulate și gata să se disloce din ligamentele lor cu șuruburile prea slăbite, cum și Întreaga lor construcție fizică, ipotetică și abia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai fost o zi de pauză În care am așteptat să primim Încuviințarea de a vizita mina de la autoritățile În cauză, timp În care ne-am primit și urările corespunzătoare de la marinarii bețivani, din cale-afară de entuziasmați. Așezați la umbra anemică a doi stîlpi, pe drumul arid ce ducea spre mine, am petrecut o bună parte a zilei strigîndu-ne unul altuia diverse lucruri, de la un stîlp la altul, pînă cînd În zare a apărut silueta astmatică a unei camionete, care ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Pierre Vara 1958 Din chilia singurătății mele am ieșit în stradă. (Plimbare pe străzile Bucureștiului, noaptea.) Dezmățul poate fi frumos: e frumos atunci când e prac ticat cu forță, cu credință, cu uitare de sine, cu necesitate - total! Dar atunci când e anemic și temător, când privește împrejur și se rușinează, când ezită, când se ascunde, dezmățul e o rușine și o infamie. și atunci când altceva din tine suferă din pricina dezmățului din tine, trebuie să alegi între acest altceva și dezmăț. Să fie
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
respiram mai ușor, iar plămânii puteau aduce mai lesne oxigenul atât de necesar circuitului sanguin. Cum te simți, Titi? Vă mulțumesc; mult mai bine! Această operațiune, de suspendare a sarcinii ce apăsa asupra corpului meu, se repeta ori de câte ori forțele mele anemice tindeau să coboare la cota zero. Nu de puține ori mă împiedicam și cădeam; nu prea dureros, dar în mod sigur foarte caraghios, jenant și neplăcut. Pământul era un cernoziom gras, bun, productiv iar murii beneficiau de toate îngrășămintele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]