2,499 matches
-
trop important pour la bonne politique de l'Europe, pour que je puisse avec indifférence le voir démembrer davantage" (s. Ven.C.) (cf., Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, op. cît., p. 969); totodată, a precizat că, dacă acceptase ideea anexării Principatelor Române de către Rusia, nu o făcuse decât în scopul de a contribui la accentuarea deteriorării raporturilor Rusiei cu Austria, pe de o parte, iar pe de alta, amintitul consimțământ exprimă și ura să împotriva Austriei (cf., ibidem). 168 Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în Suedia, unde, de asemenea, războiul trebuia încheiat. În plus, amintită necesitate era reclamata și de starea de încordare, desi mascată, din raporturile Rusiei cu Austria, cauzată mai ales de faptul că cea din urmă nu vedea cu ochi buni anexarea Principatelor Române de cea dintâi 229. Temerea cercurilor conducătoare ruse, cauzată de posibilitatea reunificării Poloniei s-a diminuat, însă, considerabil, odată cu încheierea păcii franco-austriece de la Viena (Schönbrunn), din 14 octombrie 1809, în baza căreia Austria ceda o parte a Galiției
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
225, Konstantinopel. 236 Cf., raportul lui von Stedingk către rege, din 1/13 aprilie 1810, în loc. cît., fond cît., E2D, 671, Moscovitica. deoarece erau efectul reactivării, incepand cu anul 1809, a politicii lui Alexandru I în problema poloneză care viza anexarea întregii Polonii. Concomitent, Alexandru I a încercat să ajungă la un compromis cu Napoleon, în problema poloneză 237. În același timp, Alexandru I caută mijloace care i-ar fi putut determina pe polonezi să se unească sub egida să și
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ceea ce punea sub semnul întrebării stabilitatea sistemului politic de neutralitate, adoptat de Prusia, de vreme ce aceasta ar fi devenit vecină nemijlocita a Franței, în cazul în care Napoleon ar fi anexat Electoratul la Imperiu său339. Regele Prusiei nu agreă nici ideea anexării de către el a Pomeraniei Suedeze. În cazul în care ar fi făcut-o, totuși, măsura nu trebuia interpretată de Napoleon că dorința acestuia de a spori teritoriile Regatului sau, ci doar ca o măsură de reprimare a vexațiunilor comise de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
83, f. 179-180); von Knobelsdorff nu știa de acea inițiativa, ci lasă să se înțeleagă că, după spusele lui Constantin Ipsilanti, ea aparținea Porții (cf., raportul său din 10 noiembrie 1798, în loc. cît., f. 199-201v). a negat orice intenție de anexare și a unor teritorii otomane, atitudinea sultanului Selim al III-lea s-a modificat atât față de Franța, cât și față de adversarii otomanilor , în primul rând față de Rusia 135. Această din urmă evoluție a fost favorizată de modificările politice intervenite acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
argument în acest sens îl constituie faptul că noua alianță defensivă confirmă atât Tratatul de la Iași, din 9 ianuarie 1799, cât și toate celelalte acte bilaterale incluse în acestă, deci, inclusiv Convenția din anul 1784, prin care Poartă Otomană recunoștea anexarea de către Rusia a Crimeii (art. 2). Ca urmare, cele două părți își garantau reciproc toate posesiunile pe care le aveau la acea dată. Pentru Imperiul Otoman această însemna că Rusia nu intenționa să accepte anexarea de către Franța a Egiptului, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
prin care Poartă Otomană recunoștea anexarea de către Rusia a Crimeii (art. 2). Ca urmare, cele două părți își garantau reciproc toate posesiunile pe care le aveau la acea dată. Pentru Imperiul Otoman această însemna că Rusia nu intenționa să accepte anexarea de către Franța a Egiptului, ceea ce 135 Cf., Stanford Shaw, op. cît., p. 267-268. 136 "With the job of reviving the empire under French protection and control" (cf., Stanford J. Shaw, op. cît., p. 254). 137 Ibidem. era, fără îndoială, un
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Ven.C.)138. Adică, recunoștea atât dezmembrarea Poloniei, în întregul ei, si, deci, toate teritoriile achiziționate de Rusia pe seama fostului stat polonez, ceea ce nu putea decât să întrețină starea de insecuritate a graniței otomane din această zonă, precum și să legitimeze anexarea Crimeii. În acest din urmă caz, recunoașterea ei, chiar si tacită, sugerează situația deosebit de critică în care se află, atunci, pe plan internațional, Poartă Otomană, dacă se are în vedere faptul că sultanul Selim al III-lea își făcuse din
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pe care, potrivit opiniei sale, le-a comis Rusia, în domeniul relațiilor sale bilaterale cu Imperiul Otoman, incepand cu tratatul de la Küciuk-Kainargi, din anul 1774, și până la ultima agresiune rusă, cea din lunile noiembrie-decembrie 1806. Între acestea, era incriminata și anexarea de către Rusia, în timp de pace, a Crimeii, "une și grande province" a Imperiului Otoman 186. 184 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 10 ianuarie 1807, în loc. cît., doc. nr. 60. 185 Loc. cît. 186 Cf., loc. cît., doc
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Gustaf Palin, din 10 septembrie 1807, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 77. 199 Cf., Stanford Shaw, History of the Ottoman Empire, p. 275. 200 Cf. ibidem. deosebită pentru Rusia, deoarece închideau intrarea în strâmtoarea Dardanele, pe când anexarea Moreei i-ar fi deschis calea către controlul Mării Adriatice 201. Persistentă zvonurilor privind existența unui plan de împărțire a Imperiului Otoman adaugă un plus de instabilitate politică și sporea îngrijorarea cercurilor conducătoare otomane care căutau soluții pentru a ieși
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
gurile Dunării, ceea ce putea prejudicia comerțul acesteia pe fluviu și pe Marea Neagră. Se vorbea, chiar, de intenția Austriei de a trimite un corp de armată în Basarabia, recent anexată de ruși, si cu scopul de a crea condițiile unei eventuale anexări a Moldovei, perspectiva ce a alarmat în așa măsură cercurile conducătoare otomane, încât au declarat că gestul ar fi echivala cu declanșarea unui război austro turc218. Totuși, Austria era și ea direct interesată în determinarea Porții Otomane să adere la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
nu-și puteau face nici o iluzie că Suedia ar fi abandonat alianță cu Rusia, în favoarea uneia cu cea dintâi. Cu atat mai mult, cu cat erau, deja, bine informați despre sprijinul pe care îl aștepta Suedia de la Rusia, în scopul anexării Norvegiei, ca preț al pierderii Finlandei. Ceea ce crea posibilitatea declanșării unei noi crize politice în Nordul Europei, care s-a și produs, de altfel, sub forma războiului dintre Suedia și Danemarca. O astfel de posibilitate era și în atenția Porții
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Suediei i-au fost încredințate "misiuni" concrete, cum a fost, de exemplu, tentativă de a o implică în determinarea Porții Otomane să intre în coaliția statelor europene, împotriva Franței. Cum între Rusia și Suedia există o problemă delicată, reprezentată de anexarea de către cea dintâi a Finlandei suedeze măsură a fost determinată tot de necesitatea resimțită de cercurile conducătoare ruse de a-si spori "arsenalul" mijloacelor de realizare a politicii lor orientale. De aceea, au sprijinit revendicările suedezilor vizând compensarea pierderii Finlandei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pomenesc ulterior organelor de Partid de prezenta chitanță. Situația s-ar fi putut interpreta ca una de favoritism social, ceea ce nu ar fi corespuns realității și ar fi dăunat mie și familiei mele. Îmi exprim convingerea că aceste clarificări, precum și anexarea chitanței la prezenta scrisoare, vor aduce lămuririle necesare organelor de Partid, în spiritul corectitudinii și eticii socialiste. Cu stimă, Robe Vitalian 20 aprilie 1968 Celălalt document se întindea pe trei coli de hârtie bătute la mașină, cu o-urile mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
radicale independența și unificarea au fost dezvoltate nu în Transilvania, ci în principatele Danubiene (Georgescu, 1991, p. 115). Filoanele gândirii naționaliste își fac apariția în cultura transilvană imediat după inaugurarea secolului al XIX-lea. Ioan Budai-Deleanu, în 1804, avansează ideea anexării Țării Românești și Moldovei de către Transilvania și încorporarea lor într-o formațiune politică unită aflată sub conducerea habsburgică (Georgescu, 1991, p. 117). Propunerea ardeleanului Budai-Deleanu venea în trena ideii lui Naum Râmniceanu, lansată în 1802, de recreare a vechii Dacii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost, finalmente, împroprietăriți, după ce regele Ferdinand le promisese acest lucru în tranșeele războiului. Ca preludiu militar la Primul Război Mondial, Regatul România își consolidează statutul regional prin implicare în Războaiele Balcanice (1912-1913), în urma căreia își mărește suprafața teritorială prin anexarea Cadrilaterului cedat de către bulgari. Aflată în alianță cu Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria), România a ezitat să se alăture acestora în Primul război mondial. Până în 1916, România a rămas în neutralitate. În cele din urmă, obsesia Ardealului ca leagăn al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de o parte și de alta a Carpaților, voievodatele, odată cu dezvoltarea societății, devin tot mai puternice și mai întinse, evoluînd spre voievodatul unic" (Daicoviciu et al., 1984, p. 97). Această "evoluție a civilizației românești unitare" a fost întârziată vremelnic de anexarea Transilvaniei la regatul maghiar, doar pentru a fi din nou impulsionată de "epopeea românească" din timpul lui Mihai Viteazul (pp. 97, 171). Unirea politică a țărilor române din 1600 "venea ca o încoronare a unei îndelungi evoluții istorice", fundamentându-se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
puțin legate de cadrul schițat în acest volum, dar care arată dezvoltări semnificative pentru restul carierei sale și a jurnalismului american în general. A transmis din Europa pentru CBS, pentru care a lucrat în toată cariera sa, reportaje dramatice despre anexarea Austriei, acordul de la München și ocuparea Sudeților, începutul războiului aerian deasupra Marii Britanii (the Blitz). Reportajele sale combinau informația cu crearea unei atmosfere și a unui cadru spațio-temporal fără precedent în transmisiile radio, devenind exemple pentru radioreporteri și apoi telereporteri de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
, ÎNTÂMPLATĂ LA ANUL 1777, OCTOMBRIE 1. Povestire în versuri compusă în ultimul sfert al veacului al XVIII-lea, textul deplânge uciderea, prin înșelăciune, de către turci a voievodului moldovean Grigore al III-lea Ghica, pentru opoziția sa față de anexarea Bucovinei, făcută „cadou” Habsburgilor în 1775 de Stambul. Este, în chip semnificativ, o temă generală a literaturii române din acel timp, pentru că pieirea tragică a voievodului (un domn creștin ce înclina către puterile creștine) aflat în culmea puterii a suscitat
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
știindu-l ostil (V. chiar a fost, la 1786, autorul unui memoriu, un „arz”, ce denunța autorității otomane abuzurile domnitorului, iar în anul următor s-a aflat printre demnitarii care au propus Guvernului imperial de la Viena - ca soluție-limită în fața nedreptății - anexarea Țării Românești), refuzase cererea acestuia de a se „strămuta”, odată cu izbucnirea conflictului armat austro-turc din 1787, la Constantinopol; îi permite ca, alături de alți boieri suspecți de a fi în corespondență „cu nemții și cu muscalii”, să se retragă la Nicopole
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Mihail Kogălniceanu era susținută inclusiv de cenzor și atunci când fostul ministru de externe român considera drept „jignitoare, contrare intereselor române” pretențiile Rusiei țariste asupra spațiului basarabean, dar și În momentul În care același Kogălniceanu vorbește În mai multe documente despre anexarea Basarabiei de către Rusia țaristă la 1812 . Aceste documente, considerate, este adevărat, sensibile la momentul editării lor, erau propuse, totuși, pentru a obține viza „bun de tipar”. O discuție mai amplă fusese În jurul documentului intitulat „Delta Dunării a aparținut totdeauna Moldovei
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) D. A. Sturdza ocupă funcția de președinte al Academiei Române B) se înființează prima universitate la București C) la Iași și București se publică documente în limba franceză care dovedesc că anexarea Bucovinei la Austria este un rapt a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB 29) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) episcopul Andrei Șaguna înființează “Astra” B) apare la Sibiu “Telegraful român” C) membrii societății
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
putea face decât prin nordul Moldovei, deși exista o trecătoare pe valea Tisei, aproape de Sighetul Marmației <footnote Vezi: Ion Nistor, Istoria Bucovinei, București, 1991, p. 9. footnote>. Cei care dirijau politica habsburgică au folosit toate mijloacele pentru a justifica necesitatea anexării și părții nord-vestice a Moldovei aducând, pe lângă argumentul legăturii directe dintre Transilvania și Galiția, și pe acela a instituirii unui cordon militar și sanitar, care să asigure stabilitatea graniței dintre Austria și Moldova, în urma războiului ruso-turc. Denumirea de Cordon sau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și Moldova, în urma războiului ruso-turc. Denumirea de Cordon sau Cordun a fost păstrată multă vreme în popor, desemnând teritoriu din Moldova ocupat și anexat de Austria <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 61. footnote>. Pentru a da greutate argumentelor aduse în favoarea anexării nordului Moldovei, folosind mărturiile false obținute prin mituirea unor boieri moldoveni ( a se vedea că trădători s-au găsit în toate epocile-n.a.), diplomația habsburgică a lansat „argumentul” potrivit căruia nordul Moldovei a aparținut Pocuției și cum Pocuția era
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
supusă Austriei, unde Însă moldovenește era o varietate a lui românește; În Basarabia subordonarea lui moldovenește față de românește era interzisă. Memoria istorică, invocată de autor, Înseamnă fapte și evenimente istorice. Ruperea teritoriului de la est de Prut de restul Moldovei și anexarea la Rusia este un fapt istoric, soldat cu izolarea populației de aici de restul comunității moldovenilor, de ansamblul de tradiții al acestora. Cele cîteva generații care au trăit În aceste condiții au evoluat În bună măsură divergent față de moldovenii de la
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]