2,784 matches
-
de miocard sau a morții subite; * frecvența este destul de rară în angina stabilă și crescută în angina instabilă. De obicei, pacientul știe ce efort determină declanșarea crizelor anginoase și își modulează activitatea în funcție de aceasta; * condiții de apariție: la efort, în angina de efort; nocturnă sau în repaus, în angina spontană, după mese copioase, stres, fumat excesiv, expunere la frig, vânt, ceață, etc. condiții de dispariție a durerii: angina de efort se reduce sau dispare în repaus, odată cu încetarea efortului; în angina
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
destul de rară în angina stabilă și crescută în angina instabilă. De obicei, pacientul știe ce efort determină declanșarea crizelor anginoase și își modulează activitatea în funcție de aceasta; * condiții de apariție: la efort, în angina de efort; nocturnă sau în repaus, în angina spontană, după mese copioase, stres, fumat excesiv, expunere la frig, vânt, ceață, etc. condiții de dispariție a durerii: angina de efort se reduce sau dispare în repaus, odată cu încetarea efortului; în angina stabilă durerea se reduce după administrarea de nitroglicerină
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anginoase și își modulează activitatea în funcție de aceasta; * condiții de apariție: la efort, în angina de efort; nocturnă sau în repaus, în angina spontană, după mese copioase, stres, fumat excesiv, expunere la frig, vânt, ceață, etc. condiții de dispariție a durerii: angina de efort se reduce sau dispare în repaus, odată cu încetarea efortului; în angina stabilă durerea se reduce după administrarea de nitroglicerină sublingual; în angina instabilă durerea nu dispare decât la doze mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce. Dacă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
angina de efort; nocturnă sau în repaus, în angina spontană, după mese copioase, stres, fumat excesiv, expunere la frig, vânt, ceață, etc. condiții de dispariție a durerii: angina de efort se reduce sau dispare în repaus, odată cu încetarea efortului; în angina stabilă durerea se reduce după administrarea de nitroglicerină sublingual; în angina instabilă durerea nu dispare decât la doze mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce. Dacă nu cedează la cele menționate anterior, înseamnă că durerea nu este de cauză
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mese copioase, stres, fumat excesiv, expunere la frig, vânt, ceață, etc. condiții de dispariție a durerii: angina de efort se reduce sau dispare în repaus, odată cu încetarea efortului; în angina stabilă durerea se reduce după administrarea de nitroglicerină sublingual; în angina instabilă durerea nu dispare decât la doze mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce. Dacă nu cedează la cele menționate anterior, înseamnă că durerea nu este de cauză coronariană sau este instalat infarctul de miocard; * semne de acompaniament: transpirații
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial, cu sediul asemănător anginei pectorale și iradiere caracteristică; intensitate atroce, șocogenă; durată peste 30 de minute, până la câteva ore sau până la instalarea efectului medicamentos; condiții de apariție după stres, eforturi mari, nocturn, frecvent în repaus; condiții de dispariție: nu dispare la nitroglicerină, ci doar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
poziția în picioare) este adoptată de pacientul cu stenoză mitrală severă, insuficiență ventriculară stângă; poziția genu pectorală apare în pericardita exudativă; poziția ghemuit apare în cardiopatiile congenitale cianogene precum tetralogia și pentalogia lui Fallot; poziția spectatorului în vitrină este caracteristică anginei pectorale; decubitul dorsal este adoptat de pacienții cu hipotensiune arterială ortostatică; poziția cu picioarele atârnând la marginea patului este adoptată de pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare; pacientul anxios, ce nu-și găsește poziție antalgică, este evidentă la bolnavii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de doctorul Benjamin Tausig, reiese nu numai mișcarea bolnavilor, dar și unele intervenții efectuate la acea vreme în spital: rezecții de maxilar, tonsilectomii, amputații de antebraț, puncții abdominale, operații pe articulații etc. Printre altele se enumără și unele boli ca: angine, cancer, combustie, difterie, febră gastrică, febra intercurentă, febra tifoidă, fracturi, hidrops, afecțiuni hepatice, sifilis, otitis, tonsilitis, ulcere varicoase, ulcer scrofulos etc. Numărul paturilor variau de la an la an: între anii 1860 1868 erau 20 de paturi; în 1869 25; 1873-1874
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
la poarta de intrare, apare răspunsul inflamator local, infecția se poate stinge la acest nivel prin mecanisme de apărare nespecifică, dar răspunsul imunologic al organismului este slab, fiind ulterior posibile noi reinfecții cu același microb (ex.: viroze respiratorii si intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze). Diseminarea precede sau urmează multiplicării. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul streptococului, dar
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și erupția. Tablou clinic Incubația medie este de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritemato-pultacee sau pseudo membranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Incubația medie este de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritemato-pultacee sau pseudo membranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
intervenții sunt: Tratamentul simptomatic: antialgice, antiinflamatorii Tratamentul igieno-dietetic: repaus, regim alimentar ușor în perioada febrei Tratamentul local: comprese cu soluții calmante Tratamente asociate în cazuri speciale: anticoagulante, chirurgical. ! RETINEȚI (din folclorul Clinicii de Boli Infecțioase Colentina) “Febră + catar = pojar Febră + angină = scarlatină Febră + vezicule = varicelă, nenicule (!) Febră + adenopatie = rubeolă poate să fie...” 5 ANGINE INFECȚIOASE ACUTE Obiective specifice cursului: Să definească și să înțeleagă noțiunea de angină; Să cunoască principalele tipuri de angine; Să explice elementele diferențiale ale anginelor bacteriene și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
perioada febrei Tratamentul local: comprese cu soluții calmante Tratamente asociate în cazuri speciale: anticoagulante, chirurgical. ! RETINEȚI (din folclorul Clinicii de Boli Infecțioase Colentina) “Febră + catar = pojar Febră + angină = scarlatină Febră + vezicule = varicelă, nenicule (!) Febră + adenopatie = rubeolă poate să fie...” 5 ANGINE INFECȚIOASE ACUTE Obiective specifice cursului: Să definească și să înțeleagă noțiunea de angină; Să cunoască principalele tipuri de angine; Să explice elementele diferențiale ale anginelor bacteriene și virale; Să identifice formele particulare de angină din mononucleoza infecțioasă și difterie, precum și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
anticoagulante, chirurgical. ! RETINEȚI (din folclorul Clinicii de Boli Infecțioase Colentina) “Febră + catar = pojar Febră + angină = scarlatină Febră + vezicule = varicelă, nenicule (!) Febră + adenopatie = rubeolă poate să fie...” 5 ANGINE INFECȚIOASE ACUTE Obiective specifice cursului: Să definească și să înțeleagă noțiunea de angină; Să cunoască principalele tipuri de angine; Să explice elementele diferențiale ale anginelor bacteriene și virale; Să identifice formele particulare de angină din mononucleoza infecțioasă și difterie, precum și criteriile clinice, paraclinice și epidemiologice pentru diagnosticul acestor boli; -Să cunoască atitudinea de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de Boli Infecțioase Colentina) “Febră + catar = pojar Febră + angină = scarlatină Febră + vezicule = varicelă, nenicule (!) Febră + adenopatie = rubeolă poate să fie...” 5 ANGINE INFECȚIOASE ACUTE Obiective specifice cursului: Să definească și să înțeleagă noțiunea de angină; Să cunoască principalele tipuri de angine; Să explice elementele diferențiale ale anginelor bacteriene și virale; Să identifice formele particulare de angină din mononucleoza infecțioasă și difterie, precum și criteriile clinice, paraclinice și epidemiologice pentru diagnosticul acestor boli; -Să cunoască atitudinea de urgență în cazul difteriei. Faringele este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pojar Febră + angină = scarlatină Febră + vezicule = varicelă, nenicule (!) Febră + adenopatie = rubeolă poate să fie...” 5 ANGINE INFECȚIOASE ACUTE Obiective specifice cursului: Să definească și să înțeleagă noțiunea de angină; Să cunoască principalele tipuri de angine; Să explice elementele diferențiale ale anginelor bacteriene și virale; Să identifice formele particulare de angină din mononucleoza infecțioasă și difterie, precum și criteriile clinice, paraclinice și epidemiologice pentru diagnosticul acestor boli; -Să cunoască atitudinea de urgență în cazul difteriei. Faringele este regiunea anatomică aflată la intersecția căilor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
adenopatie = rubeolă poate să fie...” 5 ANGINE INFECȚIOASE ACUTE Obiective specifice cursului: Să definească și să înțeleagă noțiunea de angină; Să cunoască principalele tipuri de angine; Să explice elementele diferențiale ale anginelor bacteriene și virale; Să identifice formele particulare de angină din mononucleoza infecțioasă și difterie, precum și criteriile clinice, paraclinice și epidemiologice pentru diagnosticul acestor boli; -Să cunoască atitudinea de urgență în cazul difteriei. Faringele este regiunea anatomică aflată la intersecția căilor digestive și aeriene, situație care-l expune cu ușurință
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
digestive și aeriene, situație care-l expune cu ușurință infecțiilor cu diferiți germeni. Pentru a face față agresiunilor microbiene, la acest nivel se află mai multe aglomerări limfoide numite și amigdale, dispuse sub forma „inelului lui Waldeyer”. 5.1 Definiții Anginele, numite și faringo-amigdalite, tonsilite, sunt inflamații faringiene localizate sau extinse la lojile amigdaliene. În sens general, noțiunea de angină se referă la senzația de durere, spontană sau produsă de deglutiție, indiferent se amploarea procesului inflamator. Angina extinsă suprajacent la nivelul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la acest nivel se află mai multe aglomerări limfoide numite și amigdale, dispuse sub forma „inelului lui Waldeyer”. 5.1 Definiții Anginele, numite și faringo-amigdalite, tonsilite, sunt inflamații faringiene localizate sau extinse la lojile amigdaliene. În sens general, noțiunea de angină se referă la senzația de durere, spontană sau produsă de deglutiție, indiferent se amploarea procesului inflamator. Angina extinsă suprajacent la nivelul mucoasei nazale definește rinofaringita. Angina se poate asocia cu stomatită. Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei care căptușește cavitatea orală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Waldeyer”. 5.1 Definiții Anginele, numite și faringo-amigdalite, tonsilite, sunt inflamații faringiene localizate sau extinse la lojile amigdaliene. În sens general, noțiunea de angină se referă la senzația de durere, spontană sau produsă de deglutiție, indiferent se amploarea procesului inflamator. Angina extinsă suprajacent la nivelul mucoasei nazale definește rinofaringita. Angina se poate asocia cu stomatită. Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei care căptușește cavitatea orală la nivel jugal, gingival, lingual, vestibular, faringian sau la nivelul buzelor. Anginele pot fi entități independente sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt inflamații faringiene localizate sau extinse la lojile amigdaliene. În sens general, noțiunea de angină se referă la senzația de durere, spontană sau produsă de deglutiție, indiferent se amploarea procesului inflamator. Angina extinsă suprajacent la nivelul mucoasei nazale definește rinofaringita. Angina se poate asocia cu stomatită. Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei care căptușește cavitatea orală la nivel jugal, gingival, lingual, vestibular, faringian sau la nivelul buzelor. Anginele pot fi entități independente sau manifestări ale unor boli infecțioase generale. În cadrul acestor boli
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
indiferent se amploarea procesului inflamator. Angina extinsă suprajacent la nivelul mucoasei nazale definește rinofaringita. Angina se poate asocia cu stomatită. Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei care căptușește cavitatea orală la nivel jugal, gingival, lingual, vestibular, faringian sau la nivelul buzelor. Anginele pot fi entități independente sau manifestări ale unor boli infecțioase generale. În cadrul acestor boli, angina este definitorie pentru diagnostic (mononucleoza infecțioasă, difteria), în alte situații are o importanță mai redusă pentru identificarea bolii (gripă, oreion, rubeolă). 5.2 Angine Considerații
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se poate asocia cu stomatită. Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei care căptușește cavitatea orală la nivel jugal, gingival, lingual, vestibular, faringian sau la nivelul buzelor. Anginele pot fi entități independente sau manifestări ale unor boli infecțioase generale. În cadrul acestor boli, angina este definitorie pentru diagnostic (mononucleoza infecțioasă, difteria), în alte situații are o importanță mai redusă pentru identificarea bolii (gripă, oreion, rubeolă). 5.2 Angine Considerații epidemiologie Anginele au incidență generală crescută, apar sporadic sau epidemic, mai frecvent în sezonul rece
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
buzelor. Anginele pot fi entități independente sau manifestări ale unor boli infecțioase generale. În cadrul acestor boli, angina este definitorie pentru diagnostic (mononucleoza infecțioasă, difteria), în alte situații are o importanță mai redusă pentru identificarea bolii (gripă, oreion, rubeolă). 5.2 Angine Considerații epidemiologie Anginele au incidență generală crescută, apar sporadic sau epidemic, mai frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece: au potențial transmisibil ridicat (angina
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]