719 matches
-
1995, p. 158. 6 Claude PARIS și Yves Bastarache, Gândire critică și argumentație, Éditions C.G., 1995, apud http://ro.wikipedia.org/wiki/Religie. 7 Timothy Ware s-a născut în 1934 în Bath, în sud-vestul Angliei. A crescut în biserica anglicană, și s-a înscris, cu ajutorul unei burse, la școala din Westminster și apoi la Universitatea din Oxford, unde și-a obținut prima diplomă în literatură clasică și teologie. La 24 de ani se convertește la ortodoxie. Serafim Rose s-a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
contribuție semnificativă la schimbarea atitudinii Bisericii Romano-Catolice asupra cremațiunii 4 sau diverși reprezentanți ai Bisericii protestante, ce s-au manifestat încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea în favoarea arderii cadavrelor. Din acest punct de vedere, pot fi invocate cazul Bisericii Anglicane 5 și unele exemple din istoria cremațiunii din Statele Unite ale Americii (ca ecou, într-o primă fază, la unele realități din mediul britanic)6. În cazul englez, semnificativă a fost poziția pro-cremațiune adoptată de către Episcopului Frazer de Manchester la sfârșitul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de către Biserica romano-catolică, în urma Conciliului Vatican II. Lewis H. Mates, "Heretics", în Encyclopedia of Cremation, Douglas J. Davies, Lewis H. Mates, Ashgate Publishing, Aldershot, 2005, p. 232. Vezi și "Changing Catholic Atittudes", în Ibidem, p. 202. 5 Asupra atitudinii Bisericii Anglicane asupra cremațiunii vezi Peter C. Jupp, "Anglican attitudes", în Ibidem, pp. 114-117. 6 Stephen Prothero, Purified by Fire. A History Cremation in America, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, London, 2001, p. 86. 7 Peter C. Jupp, From Dust
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Lewis H. Mates, "Heretics", în Encyclopedia of Cremation, Douglas J. Davies, Lewis H. Mates, Ashgate Publishing, Aldershot, 2005, p. 232. Vezi și "Changing Catholic Atittudes", în Ibidem, p. 202. 5 Asupra atitudinii Bisericii Anglicane asupra cremațiunii vezi Peter C. Jupp, "Anglican attitudes", în Ibidem, pp. 114-117. 6 Stephen Prothero, Purified by Fire. A History Cremation in America, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, London, 2001, p. 86. 7 Peter C. Jupp, From Dust to Ashes. Cremation and the British Way
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
din pietrele noastre prețioase. Bijutierul zâmbi. — În cazul acesta, da, este. Toate pietrele acestea sunt din propriile noastre mine. — Mulțumesc, zise domnul J.L.B. Matekoni. Mă bucur să aud asta. Pe drumul de întoarcere de la magazinul de bijuterii, trecură pe lângă Catedrala Anglicană și pe lângă Spitalul Princess Marina. Când ajunseră în dreptul catedralei, Mma Ramotswe spuse: Cred că ar trebui să ne căsătorim aici. Poate vom reuși să-l convingem pe însuși episcopul Makhulu să ne căsătorească. Mi-ar plăcea asta, zise domnul J.L.B.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
ar fi dator lui Evelyn Underhill. Acuzația de imoralitate e susținută, în prima versiune a textului, prin invocarea unei „istorii orale“ extrem de îndoielnice. Conform acesteia Nae i-ar fi mărturisit Cellei Delavrancea „împrumutul“ pe care îl făcuse din cartea scriitoarei anglicane. Informația a circulat prin telefonul fără fir al solidarității feminine: ea ar fi fost transmisă Georgetei Mircea Cancicov, care la rândul ei a transmis-o Georgetei Dimiseanu, de la care a aflat-o Marta Petreu. Sunt multe motive să ne îndoim
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ocultiste și mistico-esoterice (adeptă a lui Arthur E. Waite, membră în „The Hermetic Order of the Golden Dawn“, emulă a lui Rabindranath Tagore), d-na Underhill s-a îndreptat înspre mistica creștină, devenind una dintre militantele aripii catolicizante a bisericii anglicane. A debutat în 1902 ca poet, publicând apoi trei romane de factură spiritualistă. Edițiile vechi ale primei sale cărți teoretice, Mysticism, o prezentau chiar pe pagina de titlu ca autor al romanelor The Grey World și The Column of Dust
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de comparatistică religioasă. Ea este în mod declarat o apărare a misticismului, reușind chiar să devină o apologie a lui. În această calitate de autor angajat în misticismul creștin, Underhill a fost invitată, sporadic, să conferențieze în fața studenților în teologie anglicană din Oxford și să conducă retreats organizate de asociații para-academice precum Anglican Fellowship, Student Christian Movement sau Wives’ Fellowship din Cambridge. Nu se poate însă spune despre ea că a fost un teolog în sensul propriu al termenului, ci doar
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
reușind chiar să devină o apologie a lui. În această calitate de autor angajat în misticismul creștin, Underhill a fost invitată, sporadic, să conferențieze în fața studenților în teologie anglicană din Oxford și să conducă retreats organizate de asociații para-academice precum Anglican Fellowship, Student Christian Movement sau Wives’ Fellowship din Cambridge. Nu se poate însă spune despre ea că a fost un teolog în sensul propriu al termenului, ci doar un autor religios (și chiar o figură religioasă). Posteritatea a reținut-o
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Să se compare cu trăsăturile propuse de Underhill. Este chiar contrariul lor. De aici și ideea finală a prelegerii că morala și viața religioasă se mișcă în planuri diferite de realitate și nu se implică reciproc, după cum, dimpotrivă, susține autoarea anglicană drept corolar al celei de-a patra caracteristici a misticii. Putem conchide deci că ideile principale și sensul acestei prelegeri sunt diferite, ba chiar opuse celor ale capitolului din care Marta Petreu ar vrea să decurgă, bazându-se pe faptul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
l-a omorât ea și mi l-a adus la ușă? I-a pus pe gardul de piatră de vizavi mălai cu otravă, În zori, când eu dorm. Străzile miros a gunoi ars acum, la Început de octombrie. Prin fața bisericii Anglicane faci o Întoarcere de o sută optzeci de grade și, deși mașina păcăne și gâfâie din cauza uzurii, ești decis să ajungi cu ea lângă grilajul grădiniței de copii, dincolo de care fetița, se joacă, mănâncă, doarme, dansează, alături de ceilalți copii. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
renașterea spirituală a creștinătății prin rugăciunea și înțelepciunea călugărilor tăi! Fratele care mi-a înapoiat celebretul și pașaportul cu ștampila mănăstirii, îmi spune că aceasta a fost închisă în timpul revoluției din 1789 până în 1859, când proprietarul de atunci, un pastor anglican, a retrocedat-o diecezei de Arles. De la aceasta, zece ani mai târziu, ordinul cistercian a cumpărat-o, reluându-se astfel o tradiție care venea de la sfârșitul antichității. Aici au fost mulți abați sfinți, între care și Odon de la Cluny
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cea a Alcoolicilor -, iar ceainicul dădea în fiert. Toți trei se așezau în locul unde, în general, luau micul-dejun și Dave 2 le împărtășea diferite aspecte ale credinței sale. Le enunța cu un soi de sinceritate naturală, dar afectată, specifică preoților anglicani. Predicile lui Dave 2 aveau întotdeauna un aer spiritual și demonstrativ. Avea o mulțime de ilustrate și autocolante, pe care le distribuia noilor acoliți. Pe ele erau desenați cățeluși drăgălași, în coșuri de nuiele, cu cel mai drăguț dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
avea aproape deloc convingeri. — Cred că m-am născut sceptic, Îi spuse el lui Henry Într-o zi, pe când stăteau pe Banca Confesiunilor; fusese crescut În religia protestantă, dat fiind că tatăl său avea ascendență hughenotă și familia mamei era anglicană, dar cu o atitudine față de religie mai degrabă pragmatică decât dogmatică. Fratele meu Eugene a fost botezat Într-o biserică catolică pentru a fi pe placul unui aristocrat, prieten de familie, al cărui nume l-a primit. Cred că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de statură, cu un păr izbitor de alb și gesturi ușor teatrale (jucase, Într-adevăr, În mai multe piese de Charles Dickens, montate de o trupă de amatori). Pentru Henry, nimic nu ilustra mai bine confortabila toleranță manifestată de Biserica Anglicană față de diversitatea de credințe decât prietenia dintre cei doi. Ainger era un cleric Învățat, cu vederi profund Îngăduitoare, predicator popular la Temple, unde deținea postul de conferențiar. Trebuie să fi știut că Du Maurier nu mergea la biserică decât la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
americane Mary Anderson. Cartea era un prim efort lăudabil și fu primită cu amabilitate, dar nu se vândură prea multe exemplare. Mary Ward Întâmpină dificultăți În a găsi un editor pentru următoarea tentativă, un roman lung despre avatarurile unui preot anglican care Își pierdea credința și Își căuta o nouă vocație punându-se În slujba celor săraci. Când Robert Elsmere apăru, În fine, la Începutul lui 1888, primele cronici fură reci și puține la număr, dar temele abordate - credința pusă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
se cunosc Între ei și a căror unică loialitate civică are ca obiect hipermarketul și magazinul de bricolaj din apropiere. După cum spunea toată lumea, Estrella de Mar era o comunitate veritabilă, cu școli pentru copiii francezi și britanici, cu o biserică anglicană prosperă și un consiliu local ales care se Întrunea la Clubul Nautico. Deși modest, un secol al douăzecilea mai fericit se regăsea pe sine În acest locșor de pe Costa del Sol. Singura umbră care se profila peste piețele și bulevardele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Încredințată, prin franciză, spaniolilor. Purtătorii de sicriu de la firma funerară din Benalmadena ridicară sicriul șlefuit de pe dric și Îl transferară pe un cărucior de transport manevrat de personalul cimitirului. Precedat de reverendul Davis, vicarul cel palid și zelos al bisericii anglicane, căruciorul porni hodorogind către mormîntul deschis. Sunetele dureroase Îl făceau pe cleric să scrîșnească din dinți. Părea stînjenit și tulburat, ca și cum Îi făcea cumva responsabili pe cei prezenți de moartea tinerei suedeze. Zgomot de tocuri Înalte bocănind nesigur pe solul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
nevastă cabotină. Și eu printre ei. Dar n-ai pornit tu incendiul. Nu uita asta. — Nu uit. Dar vocea Îi suna neconvingător. Mergînd cu mașina către Estrella de Mar, cu marea tremurînd dincolo de bariera palmierilor, am trecut pe lîngă biserica anglicană, ai cărei membri tocmai se adunau pentru repetițiile corului. La atelierul de sculptură, un alt tînăr spaniol poza Încordîndu-și pectoralii pentru zeloșii elevi În salopetele lor de artiști. La cinematograful de vară alternau Le Regle du Jeu, al lui Renoir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Împiedic de ei și să cad cît eram de lat În mersul meu bîjbîit prin desișul Întunecat. Pe cînd mergeam la pas către port, trecînd pe lîngă anticariate și galerii de artă, cercetam cu privirea acoperișurile orașului. Girueta de pe biserica anglicană se ridica peste Plaza Iglesias, neîndoios cea pe care o Întrezărisem În imaginea de pe bandă. M-am oprit pe treptele bisericii, o structură geometrică albă ce reprezenta o replică modestă a capelei din Ronchamp, opera lui Corbusier - mai degrabă cinematograf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
conturul străzilor de deasupra mea. O antenă de satelit albă era prinsă cu buloane de acoperișul unei dependințe și orientată pentru a prinde și difuza la cafenea lupta de tauri din acea seară. Trecînd mai departe, am observat fleșa bisericii anglicane dominînd Plaza Iglesias. Girueta din vîrful ei era orientată către balconul unui apartament de lux dintr-un bloc profilat pe cerul Estrellei de Mar. Rombul argintiu tremura În adierea dimineții, ca o săgeată indicînd o anume fereastră de dormitor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
că la filmarea violului se folosise o a doua oglindă, care inversase decorul, Într-o Încercare de a-i masca pe participanți. Am tras de zăvorul ușii care dădea În balcon și am ieșit să mă uit la fleșa bisericii anglicane. Dincolo de ea, antena de satelit care scotocea cerul În căutarea luptei cu tauri se mișcase cîțiva metri mai la dreapta, iar girueta indica ușa din spate a cafenelei. Dinspre o fereastră din apropiere am auzit o voce de femeie, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Am presupus că nu era conștient de prezența mea la nici douăzeci de metri În urma lui, dar pe cînd traversam amîndoi spațiul verde din Plaza Iglesias i-a făcut cu mîna lui Sonny Gardner, care se oprise pe treptele bisericii anglicane, cu telefonul mobil la ureche. Iar barmanul de ocazie și gabier m-a salutat dînd din cap cînd am trecut pe lîngă el; atunci mi-am dat seama că probabil și alții i se alăturaseră lui Crawford În croaziera lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ele finanțate de Betty Shand și conduse de surorile Keswick. Se deschiseseră două cluburi de noapte lîngă port, Milroy pentru cei trecuți de-o anumită vîrstă și Bliss’s pentru cei mai tineri. Consiliul orășenesc se Întrunea săptămînal la biserica anglicană, la ale cărei adunări duminicale gemeau băncile de credincioși. În tot acest timp, patrulele de pază voluntare Împiedicau lepădăturile coastei Însorite să pătrundă În complex. O sumedenie de societăți se ocupau de toate distracțiile posibile, de la origami la hidroterapie, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
atacându-l frontal, cu săgețile zeflemelei sale ușuratice -, se ridică și Își Îngrijește rănile. După Byron, după Brummell - cei doi mari ironici atât de diferiți, dar exercitând o influență poate egală -, cine ar mai fi crezut În forța bătrânei moralități anglicane? Ei bine, ea nu mai exista! Dar acea sclifoseală ipocrită, de neclintit, veșnică a mai Învins o dată. Drăgălașa fantezie nu are decât să-și azvârle sângele cu esență de trandafiri până la cer. Ea va muri din cauza naturii Îndârjite a acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]