1,180 matches
-
în SUA, unde analiza empirică a grupurilor s-a confundat repede cu perspectiva teoretică a pluralismului și a fost pusă chiar la baza existenței, funcționării și reproducerii regimurilor democratice. Urmînd o tradiție care, de altfel, îl precede pe Bentley, cercetătorii anglo-saxoni au sesizat că pluralitatea grupurilor și competiția dintre ele ar fi elemente esențiale pentru manifestarea, menținerea și transformarea democrației. Mai mult, ei au subliniat importanța pe care o capătă într-o democrație procesele de afiliere suprapusă a indivizilor la grupuri
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Franța se recomandă cel mai bun studiu, cel al lui Wilson 1987]. Și reacția practică și teoretică împotriva activităților grupurilor de presiune, împotriva așa-ziselor special interests a fost mai dură decît în alte părți tocmai în cele două contexte anglo-saxone (Marea Britanie și SUA), care au avut la bază, inițial teoria și practica grupurilor de interese. Au fost luate în vizor mai ales sindicatele și diferitele configurații de grupuri de presiune formate în jurul distribuirii beneficiilor sociale (welfare). În ceea ce privește teoria, au existat
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în mod automat către formarea guvernului și liderul său va deveni prim-ministru. Acesta este așa zisul "model Westminster" într-o versiune mai simplă și mai explicită, care pornește din Marea Britanie și se regăsește și în unele țări ale diasporei anglo-saxone: în Canada, unde minoritatea concentrată geografic nu a distrus pînă acum competiția bipartidistă, în Australia și în Noua Zeelandă, cel puțin pînă la reforma electorală din 1993. Cei care susțin sistemul majoritar cu un singur tur în circumscripții uninominale scot în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Bagehot [1995, 141] se referă la Primul-ministru). Totodată, susține el, Camera Comunelor "alege persoanele pe care le preferă. Și tot ea le constrînge și să-și dea demisia". Chiar s-ar putea sublinia că, în realitate, unele parlamente de origine anglo-saxonă (cum ar fi cele din Marea Britanie, Australia, Canada, Noua Zeelandă) au renunțat practic la această funcție. În realitate, primul ministru este ales, datorită structurii particulare a sistemului de partide, de către parlamentarii partidului care a obținut majoritatea absolută a locurilor în parlament
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
favorabil dizolvării. Deci este adevărat că parlamentul "alege" guvernul, în sensul că aprobă formarea sa, eventual transformarea, și chiar, să o numim astfel, reproducerea sa prin noi consultări electorale. Încrederea și neîncrederea... constructivă Ceea ce s-a pierdut practic în parlamentele anglo-saxone, din cauza funcționării sistemului bipartidist, caracterizează însă nume-roase parlamente continentale. În formele de guvernare parlamentară multipartidistă, parlamentul este, într-adevăr, adunarea reprezentativă care alege un guvern cînd îi acordă explicit încrederea sau, în unele cazuri, cînd nu își exprimă față de el
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
guvernul dirijează nava sistemului politic, și guvernanții sînt timonierii concetățenilor lor îmbarcați pe acea navă. Guvernul și puterea executivă Problemele ies imediat la iveală, cînd se confruntă tradiția politică de pe continentul european, exportată apoi și în America latină, cu tradiția politică anglo-saxonă. Termenul government nu mai este folosit în Statele Unite, unde guvernul președintelui înseamnă, în primul rînd, administration și cuprinde atît președinția, ca rol și ca aparat, cît și birocrația federală dependentă de executiv. Termenul government este, însă, folosit în Marea Britanie, într-
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
relief felul în care sarcinile guvernului se schimbă într-o manieră semnificativă de-a lungul timpului. Mai precis, aceste sarcini au crescut considerabil și au determinat creșterea rolului guvernului [Warren Nutter 1978], cu atît mai mult cu cît în literatura anglo-saxonă tema generală este etichetată big government [Rose 1988]. În mare parte, funcțiile asumate de guverne încă se schimbă, atît în funcție de tipurile de guvern, cît și de raporturile dintre guvern și societate. Pentru ce sînt bune guvernele și ce fac ele
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
convingători, ar mai rămîne de explicat nu numai reacția marilor sectoare ale opiniei publice, care, oricum, s-a manifestat într-o manieră agresivă în fața previzibilei extinderi a guvernului, dar și însemnata afirmare electorală a neo-conservatorilor, mai ales în marile democrații anglo-saxone: în ordine, Marea Britanie, Statele Unite și Canada. Probabil, explicația cea mai pertinentă este că, în fața succesului statului și al guvernelor, al căror rol și a căror importanță au crescut în construirea unei societăți mai prospere și mai bine protejate în fața adversităților
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
guvernului. Acolo unde tradiția individualistă era mai puternică, structurile de partid mai slabe și structurile de stat mai puțin consolidate, aceste cereri au avut, cel puțin parțial, succes. Retragerea statelor și guvernelor, începută sub impulsul unor guverne neo-conservatoare în țările anglo-saxone, a fost un proces mai degrabă dificil. Totuși, se pare că asistăm la o restrîngere globală a statului social și deci a rolului, sarcinilor și aparatelor guvernelor contemporane în regimurile democratice. Se modifică diverse granițe, mai mobile și mai favorabile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
identificabilă în cultura politică: sistemele politice care au o cultură politică omogenă și secularizată dau naștere unor regimuri democratice stabile; sistemele politice cu o cultură politică eterogenă și fragmentată dau naștere unor regimuri democratice instabile. Pri-mele sînt reprezentate de democrațiile anglo-saxone; celelalte de de-mocrațiile din Europa continentală. Totuși, această clasificare, cum recunoaște imediat autorul său, Gabriel A. Almond [1970, dar textul a fost publicat pentru prima dată în 1956], nu se poate aplica în mod adecvat sistemelor politice scandinave. Aceste sisteme
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
rolul comportamentului elitelor, considerat a fi de o importanță crucială de către mulți autori, și a alcătuit o mai amplă tipologie a regimurilor democratice, tipologie prezentată în tabelul 10.3. Astfel, Lijphart a reușit să plaseze în mod adecvat siste-mele politice anglo-saxone, caracterizate printr-o cultură politică omogenă și un comportament concurențial al elitelor politice, sistemele politice continentale (Franța, Germania, Italia), caracterizate printr-o cultură politică fragmentată și un comportament concurențial al elitelor, sistemele politice cu o cultură politică fragmentată și comportament
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
niște șepci, tricouri și abțibilduri. Mergeam ziua pe jos într-acolo, era la vreo 500 de metri și mergeam la plimbare, pentru că nu erau foarte multe puncte de atracție la Edmonton. Erau clădiri în stil britanic, pentru că eram în zona anglo-saxonă, erau clădirile instituțiilor ș.a.m.d. Dar, din punct de vedere turistic, nu existau prea multe lucruri de văzut. Și, la un moment dat, mergând pe stradă, mă trezesc că vine din spate unul de doi metri și-mi pune
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Sfîntului Nicolae, care i-a reînviat pe copiii morți ; iar caracterul lor este și mai bine marcat în cazul colectei inițiale a sezonului, cea de Hallow-Even - devenită ajunul sărbătorii Tuturor Sfinților prin decizie ecleziastică -, cînd, chiar și astăzi în țările anglo-saxone, copiii costumați în fantome și în schelete nu-i lasă în pace pe adulți dacă aceștia nu și răscumpără liniștea cu ajutorul unor daruri mărunte. Înaintarea toamnei, de la începutul ei pînă la solstițiul ce marchează salvarea luminii și a vieții, este
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
vii și îi lasă în pace pînă la toamna următoare. Este elocvent că țările latine și catolice, pînă în secolul al XIX-lea, au pus accentul pe sărbătoarea Sfîntului Nicolae, adică pe forma cea mai măsurată a relației, în timp ce țările anglo-saxone o dedublează de obicei în cele două forme extreme și antitetice ale sale de Halloween, cînd copiii îi întruchipează pe morți ca să stoarcă taxe de la adulți, și Christmas, cînd adulții îi răsfață pe copii ca să le sporească vitalitatea. În consecință
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
feroase. Multă vreme cantonate în emisfera estică, aceste tumori agregate au declanșat malignitatea, poate deja latentă, a unor celule analoage din emisfera vestică. Fenomenul, cunoscut sub numele de „înaintare columbiană”, a făcut să apară prin recombinare celulară clone hispanice și anglo-saxone. Agravîndu-se, boala s-a manifestat printr-o stare febrilă generalizată și o detresă respiratorie acută sub acțiunea unor factori culturali : inhalare de distilați de petrol, diminuare a cantității totale de oxigen, formare de cavități în plămînul forestier. Stadiul preterminal s-
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
el Însuși?, pentru a-și satisface astfel nevoile. Restul, dinafară de el, nu conta Încă. Cu degetul, de fapt prima falangă a degetul mare sau trei boabe de orz, adică 2,54 centimetri, În vigoare Încă și astăzi În țările anglo-saxone, care de 12 ori face piciorul, iar trei picioare yardul. Sau, la noi, palma, cotul - adică cât e mult se poate Împinge suveica, deci lățimea pânzei - stânjenul, cât măsoară omul de la vârful piciorului la acela al mâinii opuse, adică cât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
creat Fondul "Petre Comarnescu", incluzând peste 6000 de volume de cărți și reviste, circa 2000 de programe, cataloage de expoziții de artă plastică, sute de dosare cu manuscrise, referate, studii și articole, cărți etc. ale acestui mare cărturar de formație anglo-saxonă, eseist, estetician, istoric și critic de artă din epoca interbelică, stins în 1970 și care, înainte de a-și alege locul odihnei de veci, la Voroneț, a dorit ca avuția sa culturală biblioteca și cu tot ce avea, să rămână Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tiparele de gîndire inductive sau deductive pot avea un impact profund asupra argumentării și asupra stilurilor de comunicare mobilizate de către actorii sociali, dar și asupra modului în care este "văzută și înțeleasă" lumea. Dupa G. Maletzke (1996) tiparele de gîndire anglo-saxone sînt predominant inductive, iar cele latino-americane și ruse sînt predominant deductive. în timp ce gîndirea inductivă urmărește să articuleze concepte teoretice pornind de la cazurile individuale, gîndirea deductivă își propune să interpreteze cazuri individuale, în funcție de conceptele teoretice generale dobîndite anterior. De asemenea, stilurile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prin crize structurale, războaie, foamete). Astfel, pe ansamblul lumii, culturile naționale se distribuie în funcție de patternurile existențiale asumate implicit (a supraviețui/a deveni) în culturi care sînt pronunțat secular-raționale și cu valori bine reprezentate ale exprimării de sine, precum clusterul țărilor anglo-saxone, Europa protestantă și Europa catolică sau, la celălalt pol, din culturi care întrețin valorile supraviețuirii și pe cele tradiționaliste, precum clusterul reprezentat de țările situate în Africa, Asia de Sud și Europa estică postcomunistă (vezi figura 11). Totodată, teoriile modernizării sistematizate de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Yan-Ling, Guoliang, 2010). Recitind critic cercetările anterioare, Gundykunst (1999) a sugerat că această scală măsoară tipuri de self-monitoring specifice doar culturilor individualiste. Astfel, s-a observat că aplicînd scala în SUA și Marea Britanie, comparativ cu Japonia și China, în țările anglo-saxone subiecții își automonitorizează propriul comportament (referința este propriul sine, pe baza unui tipar relațional independent), iar în țările asiatice monitorizarea se focalizează asupra comportamentului "celuilalt" (referința este partenerul de relație, cu care subiectul se află într-o rețea socială anume
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
3 Stelian Neagoe, Oameni politici români. Enciclopedie, Editura Machiavelli, București, 2007, p. 594. În aceeași colecție au apărut (selectiv): Cazul Wallenberg, Jacques Derogy Chestiunea Dunării, Nicolae Iorga Din istoria diplomației europene, Leonid Boicu Diplomatul, Jules Cambon Emigrația română din lumea anglo-saxonă, Valeriu Florin Dobrinescu Franța și Principatele Dunărene (1789-1815), Principele Dimitrie I. Ghika Imagini ale identității naționale. România la expozițiile universale și internaționale de la Paris, 1867-1937, Laurențiu Vlad La sfîrșit de ciclu, Al. Zub Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Britanic sau ale Statelor Unite a unor cohorte întregi de țărani irlandezi analfabeți, epuizați din punct de vedere fizic, bețivi notorii, violenți, de multe ori vorbind mai mult gaelica decît engleză și în plus catolici a provocat reacții ostile din partea lumii anglo-saxone, pe atunci prea puțin toleranță.187 Cea mai favorabilă situație pe care au întîlnit-o imigranții irlandezi a fost în Statele Unite. Irlandezii au reprezentat primul mare grup catolic care a imigrat în tînărul stat, precedîndu-l pe cel italian și mai apoi
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
catolici. În secolele al XVII-lea și al VIII-lea, englezii protestanți au făcut totul pentru a distruge Biserică Romano-Catolică din Irlanda, irlandezii reconstituind-o în America independența, unde chiar dacă nu au fost întîmpinați cu prea mare căldură de societatea anglo-saxonă protestanta, au putut beneficia de condițiile favorabile oferite de existența unei democrații funcționale. Comunitatea irlandeză a suportat costurile însemnate ale întreținerii unei astfel de structuri. Evoluția ulterioară a Bisericii Romano-Catolice, cîndva dominată clar de clerul de origine irlandeză, a lăsat
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
gaeli ai Irlandei / Sînt oameni lăsați de Dumnezeu nebuni / Pentru că toate războaiele lor sînt vesele / Și toate cîntecele triste. 2 Limes care este vizibil și acum. 3 Motiv pentru care au fost realmente vînați atît de către români, cît și de anglo-saxoni, tocmai pentru a frînge coloana vertebrală a popoarelor celtice. 4 Irlanda a fost ferita foarte mult timp de invaziile care au devastat Continentul și Imperiul Român începînd cu secolul al III-lea, în mare măsură datorită poziției sale geografice periferice
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
două cluburi rivale de moarte, protestante (autohtone), precum Liverpool și Rangers Glasgow, si catolice (irlandeze), Everton și Celtic Glasgow. 187 O frescă deosebit de expresiva a acestei adevărate ciocniri a civilizațiilor antagonice (cea irlandeză fiind rurală, gaelica și catolică, iar cea anglo-saxonă, urbană, anglofona și protestanta) a fost realizată de regizorul Scorsese în filmul The Gangs of New-York turnat în 2002, din distribuția căruia îi amintim pe Daniel Day-Lewis, Leonardo Di Căprio și irlandezul Liam Neeson. 188 Termenul Scotch-Irish a fost folosit
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]