2,924 matches
-
Rar, 1906). Imaginând un pseudo-jurnal post-mortem ținut, chipurile, de Eugène Ionesco însuși, eseistul Adrian Mihalache îl face pe dramaturg să-și remenoreze spaima de moarte și remediile care o “anesteziau”: „Mie, alcoolul și tutunul mi-au anesteziat, măcar pe moment, angoasa în fața morții”. „Injecții să dea la cap spaimei” Este greu de crezut că Eugène Ionesco, având probleme depresive și trecând prin câteva clinici de profil, nu a fost tratat cu preparate farmaceutice psihoactive. În aprilie 1964, Emil Cioran își nota
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
SĂRUT! Autor: Eugen Emeric Chvala Publicat în: Ediția nr. 2024 din 16 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pașii mei incoerenți, tăcuți Lasă urme adânci pe asfaltul grizonant Durerea mă poartă pe culmile furiei... Simt gustul cărnii tale Cum mușcă din angoasa inimii mele Trezindu-mi sentimentele letargice... Privesc cu ochi de gheață Orizonturile nedeschise Iar lacrimile surde mi se întind pe față... Caut răspunsuri zdrobitoare În voluptatea buzelor tale Ce mă încolțește cu vicleșugul unei fiare... Aș ucide pentru un sărut
AŞ UCIDE PENTRU UN SĂRUT! de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367498_a_368827]
-
plasa Satanei. <>iată replica evanghelică la toate tertipurile <> de-a ne prinde în capcanele ei. <<Îndrăzniți! Eu am biruit lumea!>> a fost de asemenea, deviza <> noastre și a contribuit prin forța mesajului ei evanghelic la eliberarea noastră din frica și angoasa sub care ne duceam un simulacru de viață, făcându-ne-desigur, într-un târziu și la capătul multor sacrificii-să impunem <>respectul demnității noastre ca oameni.” (Capitolul 4, p. 172) Mănăstirea Oranki, ctitorie și metoc țarist, devenită lagăr sub auspiciile purpuriului bolșevic după
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
anumit făptuitor. Dacă basmul popular urmează un plan clar, elaborat cu înțelepciune, înfățișând o lume a rațiunii, solară, ordonată, stabilă, structurată de legi care acționează sistemic și organic, basmul modern pătrunde în cotloane întunecate, explorează zone necunoscute, poartă pecetea unor angoase, iar farmecul narațiunii cade sub umbra unei magii sumbre, risipite în final: echilibrul senin și formalizat al binomului stabil lumea aceasta, tărâmul celălalt este dizolvat, fiind înlocuit de modelul șovăitor al unei proiecții fantomatice: lumea primară devine punctul de iradiere
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
coborând peste om îl umple de o pace transcendentă ... Prin liniile ei, cupola traduce mișcarea coborâtoare a iubirii dumnezeiești; sfericitatea ei reunește pe toți oamenii în Synaxa, în trupul lui Iisus Hristos. Sub cupolă noi ne simțim protejați, scăpați de angoasa pascaliană a spațiilor infinite".17 Dumnezeu, Care ne privește și ne îmbrățișează din cupolă, este deasupra tuturor, dar le cuprinde pe toate și se află între noi cu iubire personală: „Este aproape de toate, este prezent tainic pe Sfânta Masă, și
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
binelui absolut, Susținătorul. “Cuvintele” Victoriței Duțu se încheie în mod semnificativ cu imaginea ferestrei, a “ochiului” casei sufletului: “din fereastră apoi/sticla se topește/într-o rază,/venită de nicăieri./raza luminează/într-un alt întuneric/ce nu poate cuprinde/angoasa gândului.” Fereastra este simbolul receptivității și al deschiderii către lume, ea marchează legătura dintre interior și exterior. De altfel, în vis comunicarea se realizează prin intermediul ferestrei și al oglinzii. Dacă inițial, poeta declara că “oboseala închide o/fereastră,/închide două
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
nume reprezintă căutarea de sine a Norei Rotaru. Este un ritual, care se desfășoară dincolo de minte și are ca scop găsirea liniștii, împăcarea cu sine și cu lumea. În concepția autoarei, a scrie poezie este un proces de eliberare de angoase, de bănuieli, de frici, de neînțelegeri, o posibilitate de curățire și de purificare, însă, în același timp și o modalitate de a construi pârghii către libertate și împlinire. Poetul este o pasăre care nu uită că are aripi, care nu
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
Ceranu”, a apărut de curând la editura „Ecou transilvan” din Cluj-Napoca, sub egida Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România, și reunește în paginile ei cincisprezece nume care și-au câștigat deja notorietatea necesară spre a se mântui de angoasa uitării: Ion Marin Almăjan, Lilioara Ardeleanu, Veronica Balaj, Mirela-Ioana Borchin, Ioan Cărmăzan, Nina Ceranu-Chelariu, Manolita Dragomir-Filimonescu, Dana Gheorghiu, Doina Rodica Moț , Constanța Maria Marcu, Silvia C. Negru, Rodica Pop, Monica Rohan, Titus Suciu, Cornel Ungureanu... Patru barbați și unsprezece femei
PROLEGOMENE LA IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368718_a_370047]
-
un ton impus de nevoia de a întâlni lungimea de undă a învățăceilor - pe unde honărea neastâmpărul și teama, bruiate deopotrivă de dulcea ispită pentru vrajă și necunoscut și care, pentru bieții de noi, lua forma concretă și de iminentă angoasă a manualelor școlare. „Neînsemnata ființă” le așeza pe bănci mângâindu-le ușor, cu gestul smerit cu care părintele paroh al unei bisericii atinge mai întâi cu privirea psaltirea de pe stativul din fața altarului începând incantația psalmilor lui David și proverbelor lui
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
SUFLET - VOUĂ: OAMENI, OAMENI, OAMENI! Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 230 din 18 august 2011 Toate Articolele Autorului În cotidianul furibund, pus din ce în ce mai tare pe șotii, pe glume - uneori nesărate - când omul modern este încorsetat, din ce în ce mai mult, de angoasele, lipsurile și neliniștile pe care ziua de mâine i le poate aduce, trebuie să găsim forța și puterea de a merge mai departe, de a continua să visăm, de a construi, de a căpăta optimism și încredere în acțiunile noastre
OAMENI, OAMENI, OAMENI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364704_a_366033]
-
oficiale. Pentru Forum -uri, este complet inutil. Aici avem de-a face cu un „spațiu de expresie prin definiție incontrolabil” , întrucât mulți dintre cei afiliați trăiesc o adevărată dedublare: se ascund în spatele unor pseudonime, pentru a refula de sub presiunea unor angoase existențiale, de cele mai multe ori ateiste și antiecclesiale. Mai gravă este predilecția acestora de a semăna confuzie în spațiile virtuale de exprimare ortodoxe, asociindu-se reprezentanților unor secte și grupări, direct interesați în destabilizarea religiei majoritare. Din păcate, răspunsurile ortodocșilor, ascunși
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
fi subjugat de misiunea unică de a-l face aproape perfect, chiar dacă în egală măsură te-ai rătăcit în interiorul lui și nu mai poți continua mult timp fără a cunoaște drumul către ieșire. Sau poți continua, dar cu o teribilă angoasă, ca în mijlocul celui mai sofisticat thriller. Cred că așa se întâmplă cu majoritatea creatorilor și nu întâmplător pot apărea elemente în plus, care pot întări senzația de univers viu, de creație care-și cere permanent drepturile atât în fața creatorului, cât
ÎNTR-O LUME CREATĂ PRIN PUTEREA IMAGINAŢIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350229_a_351558]
-
și al disperării... femeia fatală, idolul căzut... Acum înțelegeți?”. Da”, i-am răspuns, încuviințând din cap, învins. ”Acum înțeleg...”. ”Vedeți? Arta adevărată cere întotdeauna sacrificii”. ”Și cum se termină piesa?”. ”Scriitorul depresiv rămâne singur în apartament, pradă propriilor remușcări și angoase, obsedat de un scenariu neterminat și privindu-se, învins de propria imagine, în oglindă... Ludmila o înșală, pentru prima oară, pe Natașa, cu altă femeie, și Natașa încearcă să-i taie gâtul cu un cuțit... Tentativă eșuată, însă, dar care
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
lovitura cu un nou tip de teatru, inspirat din viața reală a personajelor. Vi se pare interesant?”. Da, e interesant”, l-am asigurat, golind halba cu bere. ”Foarte interesant...”. * Într-adevăr, am rămas singur în apartament, pradă propriilor remușcări și angoase, privindu-mă, învins de propria imagine, în oglindă.... Șocul provocat de ”idolul căzut”, cum se exprimase Liviu, pierderea femeii cu chip angelic și cu comportament diabolic, suprapus cu toate căderile mele anterioare, s-a dovedit a fi prea puternic pentru
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
Am spus doar afinități, pentru că lumea lui Gheorghe Neagu este mai aproape de percepția extrem de argumentata și de bogată în exprimări ce țin de o personalitate inconfundabila. Cititorul avizat, va găsi în cuprinsul acestui volum o mare parte din preocupările și angoasele societății umane, exprimate în momente de criză, cu o măiestrie rar întâlnită. Mircea HERIVAN București ---------------------------------------------------------------------- ARMONII CULTURALE - INCA UN VIS ÎMPLINIT! În curând la Editură Armonii Culturale ... Gabriel Dragnea (București), Cristina Istrati (București), Trandafir Sânpetru (Ialomița), Cristian Petru Bălan (Glen
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA EPOSS A EDITURII ARMONII CULTURALE: „RAT S DEATH” DE GHEORGHE ANDREI NEAGU de MIRCEA HERIVAN în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350396_a_351725]
-
o clipă, inima în palme, pentru a-i simți vibrațiile! Oare am uitat să visăm? Am uitat să trăim? De ce să acordăm lucrurilor banale din viața noastră, o exacerbată însemnătate? De ce să facem din rutina cotidiană, motive de îngrijorare, de angoasă, sau chiar de lipsă de apetit pentru viață? De ce să ne lăsăm îngropați în munți de noroi, care ne trag la fund, fără șansa de a mai vedea, vreodată Lumina? De ce? Am uitat să ne despovărăm de haina clipelor neplăcute
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
Dacă până atunci urmasem o cărare, după o porțiune de drum, mușchii alunecoși pe care călcam și arbuștii pitici care abia se mai vedeau ca niște umbre, nu mai puteau oferi semnele după care se orientau noii mei prieteni. O angoasă rece, mă paraliză de-a dreptul, din creștet până în tălpi. -- Vedeți ceva? -- Nu mai striga, îmi șopti glasul Marei lângă umărul drept, glasurile sunt propagate în mod înșelător de ceață și nu vreau să riscăm să ajungem în vreo prăpastie
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
Divinitatea să fi creat atâta diversitate și frumusețe ( pare a se întreba acesta) ca mai apoi, să se retragă, fără să-i mai pese de ceea ce se întâmplă cu Marea Lucrare? Bucuriile trecătoare ale vieții îi induc o stare de angoasă, acesta abandonându-se în voia tumultului interior, acolo unde cernerea clipelor îi amintește că materia este perisabilă și supusă dispariției, toate stările fiind trecute prin filtrul raționalității, sensibilității și conștiinței reflexive. Tocmai această conștiință a dispariției, a morții îl determină
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
stă între glorie și jale”, - acest spectacol dezolant, cu profunde implicări în conștiința estetică, poetică a lui Alensis De Nobilis, - determină stări conflictuale, neputință și, de multe ori, revoltă... atunci când „un profet la colț de stradă”, profitând de starea de angoasă, insecuritate a insului trecător, întrezărește o cale de îmbogățire fără prea mult efort, vânzând iluzii deșarte ( orbilor și credulilor) - drept „o salvare pentru omenire”... Indiferent de tema abordată, de îndoielile și neliniștile ce-l curtează “în amurgiri”, dincolo de “dureri și
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
Și cum treci așa trufașă, Năzuroasă, pătimașă, Furișați, fugim în case De privirile-ți cețoase Că de ne găsești pe-afară Nu scăpăm de-a ta ocară. Te reverși și faci dezastre Printre suflete sihastre Țeși perfid, meticuloasă, Pânzătură de angoasă O întinzi și lași amprente Pe nestinse sentimente. Cu parfum de mere coapte Ne tot porți spre miazănoapte Și-amăgiți de primăvară Se duc anii... ca o vară, Iute, trist și făr' de veste Vom fi pagini de poveste. Referință
VALS PRIN ANOTIMPURI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349831_a_351160]
-
care produce acea stare,determină cel mai adesea starea edenică,sau,pur și simplu,edenul ca expresie a poeticului. Trăind intens,poetul plonjează în sine,își creează imaginea unui mit și astfel triumfă asupra naturii sale.Analizând conceptul kierkegaardian de angoasă,regăsesc un mod de reafirmare a eului artistic ca loc al construcției mitului edenic, al cărui sens duce la perfecționarea lăuntrică.Forma sub care acesta este conceput devine expresia echilibrului regăsit.Edenul e reprezentat de psihologie sau,mai exact,de
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
trist balsam a venit peste noi cu polenuri de gheață, umile, ostoind tot frigul din oase în cea mai albă din zile. un flaut parcă trece prin trup cu amintiri duioase după o coapsă vergină de lună cu sânii -n angoase. stihii nefaste din răsărit luminează zăpezile caste, cerul, un candelabru aprins, în zodii nefaste. Referință Bibliografică: zăpada / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1122, Anul IV, 26 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu
ZĂPADA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347563_a_348892]
-
nu îndrăznim să le încredințăm altfel nimănui altcuiva”), acreditează ideea că: „dacă în rostul nostru nu ni s-ar fi însemnat nevoia de a ne mântui, am fi lăsat cerul în pace, fără să-l mai lezăm pe Dumnezeu cu angoasele noastre”. Sau, altfel spus, un om există, ființează, în măsura în care crede, trăiește, se bucură, disperă, iubește, suferă, nădăjduiește și învață să prețuiască și să experieze clarul de gând și dorul; pentru că, fără credință, ar trece prin lume fără a adăuga nimic
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > MELANCOLICA Autor: Irina Bbota Publicat în: Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului E frig. E ger. E iarnă. Ea amintirile și le răstoarnă, În odaia ei rece, întunecoasă O cuprinde o profundă angoasă. Ea, o fată cu păr rebel, roșcat, Parc-ar fi fost proaspăt inelat, Cu pletele-i zburlite, ondulate, De șuvițe blonde împăienjenate, Părul mirosind a flori de tei, Amintește de veșnice primăveri. Pe fata de o frumusețe rară O-nfioară tot
MELANCOLICA de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350098_a_351427]
-
volum al uitatului suprarealist C. Nisipeanu se intitula „Femeia de aer”. Și a fost onorabil comentat în revistele vremii. Foarte agreatul personaj „naviga” (liric) între naivitatea simulată și ambiguitatea imobilă. Asociațiile anatomice izolau (stilistic) la marginea plăcerii fizice o muzicală angoasă. Nu știu dacă i-a căzut în mână convulsivul în frumusețe poem, în care descopeream (demult) „ chor du coeur”. Lelia Mossora în „Vrăjitorul cuvintelor” (antologie?) turbură pasional „gusturi amare” fabulând supunerea cărnii „cu un sărut neizbăvit”. 4. În ton (de la
SAU „NUMAI LACĂT/ DE TĂMÂIE” de HORIA ZILIERU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362050_a_363379]