1,116 matches
-
paralelă între Estonia din trecut, din timpul războiului și Estonia zilelor noastre, supusă tarelor unei occidentalizări rapide și nenaturale, cu o economie subterană avansată în care traficul de persoane e la ordinea zilei. Zara face și ea parte din acest angrenaj mafiot, este mai degrabă înghițită de un vid în care orice efort de a scăpa este inutil. Despre Sofi Oksanen aflăm că a studiat literatura și dramaturgia la Helsinki, devenind cunoscută odată cu romanele Stalinin lehmät (Vacile lui Stalin) și Baby
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cele mai simple „principii ideologice”, au manipulat sentimente, pasiuni, punându-le în slujba unei tiranii unice în istoria noastră. Poate că „funcțiile” mai modeste (ca orizont intelectual și uman în primul rând) au „realizat” prea puțin sau deloc în ce angrenaj... funcționează. Numai că înstrăinarea de mulțimea celor fără putere, indiferența, disprețul și, mai ales, „aportul adus” cu mai mult sau mai puțin zel nu-i scuză. Și totuși... Totuși democrația le acordă și lor dreptul să se purifice, să recunoască
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cele mai simple „principii ideologice”, au manipulat sentimente, pasiuni, punându-le în slujba unei tiranii unice în istoria noastră. Poate că „funcțiile” mai modeste (ca orizont intelectual și uman în primul rând) au „realizat” prea puțin sau deloc în ce angrenaj... funcționează. Numai că înstrăinarea de mulțimea celor fără putere, indiferența, disprețul și, mai ales, „aportul adus” cu mai mult sau mai puțin zel nu-i scuză. Și totuși... Totuși democrația le acordă și lor dreptul să se purifice, să recunoască
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mare diferență? Este evident că cea mai importantă miză politică a României în acești trei ani electorali de care vorbeam mai devreme, cea mai importantă miză este alegerea președintelui. R.T. De acord. V.S. E limpede că elementul de putere în angrenajul statului român în momentul de față, vrem să recunoaștem, nu vrem să recunoaștem, este funcția prezidențială. Și atunci, până la alegerile prezidențiale, toate partidele care au candidat sau care vor avea candidat sunt concentrate pe această bătălie politică, unele chiar tinzând
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Examinarea constituie astfel actul final al încadrării în normalitatea disciplinară. O problemă extrem de interesantă este aceea a poziției profesorilor în raport cu puterea regelui și cu puterea disciplinară. În mod evident, din perspectiva abordării gânditorului francez, profesorii sunt prinși și ei în angrenajele puterii disciplinare; în același timp, trebuie observat că ei reprezintă ultima redută a puterii regelui, acționând într-o manieră care permite atât identificarea sursei puterii și a modalităților ei de acțiune, cât și a rezistenței împotriva lor. Profesorii sunt victime
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
se baza pe 3 elemente fundamentale: - motor (o greutate, Înfășurată În jurul unui cilindru sau tambur, care se rotea Încet pe măsură ce greutatea cobora) - sistem de roți dințate (legate de cilindru și care se roteau Împreună cu acesta) - balansier (care regla mișcarea Întregului angrenaj, Întrerupând la intervale regulate coborârea greutății) La ceasul mecanic de buzunar”, măsurarea timpului cade În sarcina unui arc, legat de arătătoare printr-o serie de roți dințate și reglat de un balansier care oscilează cu regularitate Înainte și Înapoi. Cadranul
Caleidoscop by Daniela Buchilă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93355]
-
face din personalitatea angajată un izvor nesecat de participație existențială. Individuația unui principiu presupune o "aspirare" integrativă a schemei generale și o replicare fenomenologică a ei în pluralitatea coezivă a elementelor unei activități, adică preluarea sâmburelui de semnificație universală în angrenajul inedit menit să confirme și să dovedească această universalitate. De aceea conștiința de sine trebuie să identifice această manieră de coborâre în concretul personal, trebuie să găsească puntea de îmbinare a două teritorii ontologice. Pe de altă parte, există principii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
înseamnă organizare. Pe treapta unui angajament al creșterii sufletești se întrepătrund forțe spirituale a căror reprezentare științifică seamănă cu tropismul elementelor orientate către un catalizator. Astfel, totul conspiră în plenară implicare pentru concentrarea resurselor cognitive pe propriile atitudini și întregul angrenaj aptitudinal așteaptă semnalul interior într-o dedicată disponibilitate de interpretare. Un șir întreg de strategii de cunoaștere poate fi implicat pentru o cât de mică sarcină a drumului subiectiv sau o singură tehnică inspirată poate face față unei acumulări largi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care ar fi cu neputință de imaginat eficiența și siguranța care caracterizează comportamentul individual. Voința este intricată cel mai mult cu procesele conștiente, prin definiție întreținând o relație mutual-constitutivă cu facultatea lucidității și cu demersurile cognitive. Voința este motorul întregului angrenaj social și se revendică de la două origini (una "de sus" și una "de jos"). Originea superioară a actului voluntar este de natură teoretico-reflexivă. Controlul conștient este echivalent cu marca esențială a condiției omenești, iar coeziunea suprastructurală asigură linearitatea fundamentală a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a respectului pentru fiecare fibră de viață; avem obligația să lăsăm urmașilor noștri o nouă chirurgie, a maximei eficacități, a înaltei tehnicități, a unei echilibrate eficiențe economice, a respectului față de ființa umană ca o unitate biosocială complexă, integrată permanent în angrenajul economico-social. Chirurgia de început a fost o chirurgie deconstructivă - de mare sau mică exereză, ei îi ia locul chirurgia constructivă și de foarte înaltă tehnicitate. Așa cum medicina a devenit o profesiune de maturitate în secolul luminilor (Renașterea), chirurgia trăiește azi
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
rând profesorul Iacob Iacobovici - care și-a pus amprenta gândirii sale pe ceea ce înseamnă, în organizarea sanitară, un sistem funcțional prompt și tehnic al asigurării asistenței medico-chirurgicale de urgență. Cele două personalități s-au completat de minune. Minovici, îndeosebi în angrenajul Salvării, iar Iacobovici în asigurarea tehnicii de vârf, la data aceea, a chirurgiei de urgență la spitalul nou creat. În plus, Minovici avea autoritatea absolută în conducerea și administrarea celor două instituții. Pentru a asigura Salvării o bună funcționalitate și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
situație ar anula tot efortul îndoctrinării și l-ar aduce pe angajat în situația de a ceda psihic. Orice firav sentiment de prietenie este considerat nepotrivit cu munca lor, iar cel care-l practică va fi sancționat cu mutarea din angrenajul respectiv. Cadrele care se angajează în sistemul penitenciar știu că nu au voie să vorbească despre fenomenele care se petrec în timpul serviciului, nu pot da declarații presei fără autorizația conducerii, nu au voie să colaboreze cu alte instituții, nu au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
al delegațiilor oficiale, altul se pricepe la calculatoare, iar unul e cel mai bun negociator cu deținuții în perioada conflictelor. Căutarea unei specializări aparte (nu neapărat certificată de diplome și legal dobîndită) este o preocupare importantă a fiecărui individ din angrenajul carceral. "Ancorele carierei"98 se dezvoltă prin încercări succesive și șanse care apar în primele luni de la intrarea în instituție. Pe măsură ce persoana capătă o identitate ocupațională mai clară, se formează percepția unui tipar distinct al talentelor, scopurilor, nevoilor și valorilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
umane de care dispun). Absența comunicării cu specialiștii din breaslă (recomandată pentru păstrarea secretului de serviciu) întărește sentimentul deprofesionalizării, sporind invidiile și rivalitățile de tot felul. Orice specialist venit din afară este privit ca un dușman pus să perturbe un angrenaj în care cei din interior nu au reușit încă să pună ordine. În plus, slaba valorizare și nerecunoaștere a succeselor (căci există, indiscutabil, și succese profesionale, dar care nu sînt deloc mediatizate) scot închisorile și pe angajații ei din circuitul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de lipsa lor de experiență managerială și de viziunea despre pedeapsă care le-a fost oficial impusă de puterea politică ce i-a numit în funcții prea mari pentru ei. Scoaterea la concurs a tuturor posturilor de funcționari publici din angrenajul penitenciar va spori transparența instituțională și îi va înlătura pe acei indivizi care au jucat un rol important în menținerea sistemului în aria de influență sovietică. Eliminarea favoritismelor unor categorii sociale (magistrații) și a interdicțiilor de participare la concurs a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o treime din personal lucrînd în structuri de conducere, România apare ca fiind țara cu cel mai birocratizat aparat administrativ din sistemul penitenciar european. Iar lucrurile nu s-au oprit aici: în ultimii 3 ani au apărut noi posturi în angrenajul administrativ, Direcția Generală a Penitenciarelor avînd mai mulți angajați decît instituțiile similare din Germania (451), Spania (419) sau Franța (331). Această tendință de birocratizare nu a fost specifică doar sistemului penitenciar, întregul aparat administrativ al statului cunoscînd o expansiune uriașă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înregistrînd cele mai mici rate din Europa la aceste două categorii de personal. Creșterea bruscă a angajaților în aparatul administrației centrale și a veniturilor alocate lor (în mod aberant, funcționarii din DGP beneficiază de spor de periculozitate) a adus în angrenajul penal o mulțime de oameni fără experiență. În același timp, au fost excluși din sistem sau stimulați să-l părăsească cei mai cunoscuți profesioniști, care s-au afirmat în breslele științifice naționale și internaționale cu articole, comunicări și cărți valoroase
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
plătit să le cunoască. Pe de altă parte, standardele de evaluare sînt la nivel minimal, adesea descriptive, fără aprecieri și întotdeauna fără critici. De aceea suspiciunile de mituire a inspectorilor nu pot fi înlăturate, credibilitatea lor fiind nulă în întreg angrenajul penitenciar. Practica mituirii, a stimulării să cumpere la prețuri derizorii tot felul de bunuri sau a cedării unor contracte către firmele rudelor inspectorilor s-a extins nu numai la majoritatea inspectorilor de stat, ci și la cei ai unor organizații
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cele din urmă grenade lacrimogene. Tulburările din sistemul penitenciar au dus la schimbări majore de personal. Numeroase cadre au fost înlăturate, iar altele au revenit. Mulți securiști și secretari de partid, compromiși în diverse instituții, și-au găsit refugiul în angrenajul penitenciar, devenind directori de pușcării și cadre de conducere în administrația centrală. Tergiversarea deciziei de transferare de la Ministerul de Interne la cel de Justiție a menținut închisorile într-un "vid de putere". Absența unui for superior care să controleze sistematic
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și valorile pe care s-a instituit. Înființarea unei televiziuni similare în România ar dinamiza reforma sistemului juridic mai mult decît toate dezbaterile din Parlament. Dincolo de schimbările structurale, se va produce în următorii ani o accentuată deculturalizare și civilizare a angrenajului carceral. Cultura organizațională, definită ca spiritul locului, ca parfumul unei instituții, cuprinde în esență o viziune globală, o abordare de ansamblu care nivelează gîndurile și comportamentele. Cu cît cultura este mai puternică, cu atît indivizii au șanse mai reduse să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care au luat cartea în serios, băiatul studiind, ca militar, matematica, la terminarea căreia s-a apucat și de politehnică, ajungând inginer precum taică-său, ceilalți, Mihai, Pompiliu, Dumitru, au refuzat cu cerbicie învățătura. Deoarece mama lor era prinsă în angrenajul ei monden și nu le avea grija, inginerul i-a amenințat că-i dă ca ucenici la atelierele căilor ferate, să-i facă muncitori și - cu pedagogia lui temerară - și-a respectat amenințarea. Puși la grea încercare, cei trei s-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Un alt rezultat merituos pus în serviciul teoriei lui Helmholtz l-a reprezentat problema anterior menționată a reflectării "inconștiente a succesiunii". El a arătat cum orice act psihic, pentru a se produce, se bazează pe suma condițiilor asemănătoare anterior întâlnite. Angrenajul reflectării "succesiunii inconștiente" este extras din repetabilitatea imaginilor, din cristalizarea legăturilor asociative anterioare. Teoria lui Helmholtz a însemnat o contribuție importantă pentru înlăturarea zidului despărțitor dintre cunoașterea senzorială și cea mentală, pentru evidențierea caracterului unitar al reflectării oricăror forme de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asociative anterioare. Teoria lui Helmholtz a însemnat o contribuție importantă pentru înlăturarea zidului despărțitor dintre cunoașterea senzorială și cea mentală, pentru evidențierea caracterului unitar al reflectării oricăror forme de obiecte. Helmholtz a descoperit și a evidențiat rolul intervenției gândirii în angrenajul de reflectare a elementelor senzoriale, evidențiind înrudirea dintre ele, natura lor comună. În sprijinul teoriei sale a reflectării "inconștiente a succesiunii" este adusă și ideea după care imaginea reflectată nu este rodul ales al rațiunii, ci al capacității de comparare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe care o propunea acest curent, care punea accent pe direcționarea spre reușită sau performanță a intenționalității animalului de experiență. Adaptarea în accepțiune behavioristă însemna reușită, chiar dacă în accepțiune inițială această explicație nu făcea distincție între reușita animalului aflat în angrenajul natural al luptei pentru existență din natură și al luptei pentru supraviețuire în societatea umană. Pavlov și reflexologia pe care o reprezenta nu-și puteau permite o asemenea suprapunere dintre adaptarea realizată prin condiționarea animalului cu cea a omului. Între
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
e de la sine înțeleasă. Această libertate am câștigat-o printr-o despărțire de un tip deosebit, prin smulgerea dintr-o țară, dintr-o lume, dintr-un trecut. Pentru aceasta, a fost nevoie de un joc de circumstanțe excepționale, de un angrenaj de evenimente neprevăzute. Fiecare român care trăiește astăzi în Occident a cunoscut clipa declicului, în care soarta a basculat pentru el, în care a început sfâșierea - la început în el însuși, în conștiința lui, odată cu hotărârea de a pleca; apoi
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]