182,718 matches
-
potrivite pentru păcătoși și arătau mortalitatea și fragilitatea omului căzut: însă ce înseamnă hainele de piele? Pentru că este lucru extrem nesăbuit și băbesc și nedemn de Dumnezeu a crede că Dumnezeu a făcut haine [... ] ca un curelar [... ] jupuind pieile unor animale [... ] iarăși: a spune că hainele de piele nu sunt altceva decât trupurile este pe de o parte ceva verosimil și putând îmbrățișa un oarecare consimțământ, deși nu este și ceva clar sau adevărat. Căci dacă hainele de piele sunt carne
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a naturii noastre trupești care a urmat căderii, o înclinație carnală, care-l deosebește de omul ideal al creației. Același autor este de acord cu Origen în ceea ce privește presupunerea de bază cum că pielea simbolizează ceea ce omul are în comun cu animalele, iar veșmintele sunt astfel ceea ce s-a adăugat omului ca urmare a experienței concupiscente asupra lumii din jur. Aceasta include tot ceea ce implică natura animală. Sfântul Grigorie menționează înmulțirea pe cale sexuală și toate caracteristicile trupești ale fiecărei vârste pe care
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
duce o viață îngerească, iar prin cădere va duce una care îl apropie mai mult de animalitate. Trupul său dobândește o materialitate și o grosime și o opacitate pe care nu le cunoștea înainte de cădere; el intră în curentul vieții animale și sensibile și suferă de acum înainte mișcările, instabilitatea și diviziunile pe care le cunosc celelalte făpturi din fire și de care mai înainte el scăpa prin har<footnote JeanClaude Larchet, Teologia bolii, traducere din limba franceză de Pr.Prof. Vasile
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
care mai înainte el scăpa prin har<footnote JeanClaude Larchet, Teologia bolii, traducere din limba franceză de Pr.Prof. Vasile Mihoc, Ed. Oastea Domnului, Sibiu 1997, p. 29. footnote>, hainele de piele despre care vorbește Scriptura simbolizează tocmai acest caracter material, animal. Omul a schimbat viața sa îngerească pe cea dobitocească, dintr-o viață liberă și independentă, omul a devenit rob păcatelor, a nimicit fericirea vieții lui. Dacă noi comparăm fericirea din noi cu mizeria de acum, nu facem decât să suspinăm
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
lui Dumnezeu în om (mintea s-a întunecat, inima s-a pervertit, voința s-a slăbit). 2. Cu privire la trup: suferințe și necazuri, moartea fizică. 3. Cu privire la starea externă a omului: alungarea din grădina Edenului, blestemarea pământului, mărginirea stăpânirii omului asupra animalelor și a naturii înconjurătoare<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., pp. 130-133. footnote>. În legătură cu aceste urmări, Sfântul Ioan Gură de Aur menționează: Pentru ce n-a existat căsătoria înainte de înșelăciunea omului? Pentru ce n-a trăit Adam cu Eva în rai
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
au produs stricăciuni în firea omului, dar n-au fost așa de mari încât să poată desființa chipul lui Dumnezeu. Dacă s-ar fi distrus chipul lui Dumnezeu din om, atunci omul s-ar fi pierdut cu totul în lumea animalelor și nu mai merita din partea lui Dumnezeu dragostea ce s-a arătat prin întruparea Logosului. Dar n-a fost așa. O scânteie cât de mică, din chipul lui Dumnezeu, a rămas în om, după cum mărturisește întreaga istorie a omenirii. Tendința
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
regale, ca să mă opresc la „detalii”! După aceea urmară militari călări, iar după un interval de timp, călare - regele, regina și imensul general Berthelot (Burtălău). Astfel îl porecliseră soldații noștri totdeauna gata de ghidușii. Își purta demn această „poreclă”. Bietul animalul pe care demnul și viteazul general călărea, se deșelase de-a binelea, prezentând o formă hilariantăsub greutatea călărețului său. Uralele nu mai conteneau. Regina avea scările șelei împodobite cu crizanteme, iar pe față i se citea o bucurie fără margini
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Soul: Gregory of Nyssa’s Deeper Theology of Marriage”, în Theological Studies, 51, 1990, p. 450-478; de asemenea, „Gregory of Nyssa’s Ironic Praise of the Celibat Life”, în Heythrop Journal, 32, 1992, p. 1-19. Apoi, John Behr, „The Rational Animal: A Reareading of Gregory of Nyssa’s De hominis opificio”, în Journal of Early Christian Studies, 7, 1999, p. 219-247; Rowan Williams, „Macrina’s Deathbed Revisited: Gregory of Nyssa’s of Mind and Passion”, în L. Wickham și C. Bammel
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
lucrării prezintă o perspectivă dinamică, ascendentă a creației. Baza „perspectivei ascendente” a Sfântului Grigorie, susține Behr, „o constituie dorința (ἔφεσις) pe care o au toate lucrurile pentru bun și frumos și, în ultimă instanță, pentru Dumnezeu Însuși”<footnote „The Rational Animal: A Reareading of Gregory of Nyssa’s De hominis opificio”, în Journal of Early Christian Studies, 7, 1999, p. 232. footnote>. Departe de a deturna căutarea lui Dumnezeu, dorința este instinctul de întoarcere acasă pe care îl asociem cu Dumnezeu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Cum, cu puțin timp înainte să m-apuc de scris, urmăream la TV o redare a unei înfruntări între un pui de leu și un babuin (ultimul cîștiga detașat), mi-am adus aminte de conceptul Discovery, de a pune două animale - care de obicei au habitate complet diferite - să se lupte. Firește, mi-a trecut prin cap să îl aplic și la filme, mai precis două recente, aflate pe marile ecrane: Maria-Antoaneta a Sofiei Coppola și Propunerea australianului John Hillcoat. Cele
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
o confirmă precum lăuntrice omagii: Nimic mai adevărat/ ca acest drum prin zăpadă/ o adîncire în prăpăstii albastre/ cu pașii uimiți// un semn te poate scoate/ din starea egală cu sine/ un fior de culoare o frică/ în blana de animal rătăcit" (Sensul mirării). Dispoziția dominantă e un soi de indiferență produsă de egalizarea valorică a tuturor lucrurilor acestei lumi. O egalizare care dezamorsează posibilele conflicte, împingînd peisajul universal pînă la neutralitatea abstracțiunilor: "Să eșuezi/ pe o insulă încețoșată/ să plantezi
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
dimineții "care-și deschide ferestrele" precum o sugestie a infinitului, care pare totuși a introduce un perete de acvariu între ființă și real: "e un unghi magic/ ce aduce nesfîrșitul aproape/ ca un altfel de mare/ vibrînd printre ceruri/ cu animale acvatice/ privite prin sticlă" (Lumină de iulie). Culoarea favorită e albul: "Un alb încremenit ștergar/ îmbracă zarea peretelui" (Restituiri), iar cuvintele șterse din manuscris "întunecă pagina", aidoma unui contrast paradoxal al neîmplinirii (ibidem). O subtilă somnolență sfîrșește prin a potopi
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
mare, să nu tot fug de pisică", îi spuse. ,Poate vrei să te transform într-un leu?", îl întrebă zâna. Nu, leii sunt tâmpiți, eu vreau să fiu deștept." Zâna chibzui îndelung. În cele din urmă, zise: Există un singur animal care să fie și mare, și deștept. Te fac profesor la Berlin, un Hegel al zilelor noastre." Zis și făcut. Șoarecele ajunse profesor vestit; jurnaliștii îi luau interviuri, studenții și cucoanele îi cădeau la picioare. Își savura din plin celebritatea
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
însemne... o culegere de fabule. Nimic din sălbăticia termenului antic nu s-a păstrat în literatura medievală, adică tocmai în acea literatură în care cuvîntul avea să facă epocă. Dacă am spune că bestiarul e o culegere de povești cu animale și despre animale nu am spune mare lucru. Căci ceea ce este cu adevărat straniu la aceste povești este că, deși în ele este vorba despre animale, cei despre care se vorbește de fapt sînt oamenii. Cu alte cuvinte, bestiarele sînt
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
de fabule. Nimic din sălbăticia termenului antic nu s-a păstrat în literatura medievală, adică tocmai în acea literatură în care cuvîntul avea să facă epocă. Dacă am spune că bestiarul e o culegere de povești cu animale și despre animale nu am spune mare lucru. Căci ceea ce este cu adevărat straniu la aceste povești este că, deși în ele este vorba despre animale, cei despre care se vorbește de fapt sînt oamenii. Cu alte cuvinte, bestiarele sînt colecții de fabule
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
să facă epocă. Dacă am spune că bestiarul e o culegere de povești cu animale și despre animale nu am spune mare lucru. Căci ceea ce este cu adevărat straniu la aceste povești este că, deși în ele este vorba despre animale, cei despre care se vorbește de fapt sînt oamenii. Cu alte cuvinte, bestiarele sînt colecții de fabule cu rol moralizator sau educativ, un fel de manuale de dăscăleală morală ale căror personaje sînt luate tocmai din lumea zoologiei. Cum însuși
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
rol moralizator sau educativ, un fel de manuale de dăscăleală morală ale căror personaje sînt luate tocmai din lumea zoologiei. Cum însuși Anca Crivăț scrie în documentatul său studiu de la sfîrșitul volumului, în latina medievală bestiarum însemna o carte despre animale sălbatice. și cum tot traducătoarea precizează, perioada de apogeu a bestiarelor europene este de întîlnit între secolele al XII-lea și al XIII-lea. În acest interval au apărut nu mai puțin de cinci variante de bestiare doar în limba
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
față: Richard de Fournival, cu Bestiaire d'amours, redactat la jumătatea secolului al XIII-lea. Ceea ce deosebește bestiarele medievale de fabulele obișnuite sînt cel puțin trei trăsături. Prima este rolul lor indubitabil didactic. Sub aparența unor analogii inofensive între comportamentul animalelor și cel al oamenilor, autorii urmăresc cultivarea unei anumite virtuți sau înlăturarea unui anumit viciu. Motivul e la îndemîna oricui: cînd vrei să modifici comportamentul oamenilor, este mult mai ușor să folosești animalele drept întruchipări inocente ale viciilor sau virtuților
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
Sub aparența unor analogii inofensive între comportamentul animalelor și cel al oamenilor, autorii urmăresc cultivarea unei anumite virtuți sau înlăturarea unui anumit viciu. Motivul e la îndemîna oricui: cînd vrei să modifici comportamentul oamenilor, este mult mai ușor să folosești animalele drept întruchipări inocente ale viciilor sau virtuților umane. Despre ele poți spune orice, fără teama că vei fi supus pedepsei, căci nimeni dintre oameni nu se va simți lezat de zelul propovăduirii morale. A doua trăsătură este lipsa umorului. Folosirea
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
propovăduirii morale. A doua trăsătură este lipsa umorului. Folosirea ironiei ca armă de biciuire a moravurilor după principiul ridendo castigat mores nu se regăsește în bestiarul lui Richard de Fournival. Totul e serios și competent, asemeni unui îndreptar în care animalele sînt folosite drept material ilustrativ al unor cunoștințe care, pe vremea aceea, trebuie să fi trecut negreșit drept informații de strictă specialitate. În plus, în cazul bestiarului de față, îndreptarul nu privește obiceiurile animalelor în genere, ci numai acelea care
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
competent, asemeni unui îndreptar în care animalele sînt folosite drept material ilustrativ al unor cunoștințe care, pe vremea aceea, trebuie să fi trecut negreșit drept informații de strictă specialitate. În plus, în cazul bestiarului de față, îndreptarul nu privește obiceiurile animalelor în genere, ci numai acelea care pot fi legate într-un fel sau altul de dragostea umană. Să nu ne închipuim însă că vom avea de-a face cu zoologia rutului în variantă medievală sau cu elemente rudimentare de educație
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
însă că vom avea de-a face cu zoologia rutului în variantă medievală sau cu elemente rudimentare de educație a vieții intime, ci mai curînd cu o morală a iubirii curtenești făcută cu ajutorul celor mai trăsnite însușiri desprinse din viața animalelor. A treia trăsătură este sursa livrescă comună a bestiarelor medievale. Bestiarele nu au apărut din neant și nici din imaginația licențioasă a credincioșilor creștini. Ele au provenit dintr-o carte a cărei circulație în perioada medievală nu a putut fi
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
are un profil apăsat de apologetică creștină. În rîndurile lui nu e vorba numai de amănunte privind etica unui creștin preocupat de păcatul sau de răul lumii acesteia, ci mai ales de o viziune creștină pusă în pagină prin intermediul unor animale, plante sau pietre. Așadar, nu mai e vorba de morală și atît, ci de viziunea creștină pe care se sprijină această morală. Toate regnurile sînt chemate să pună umărul la urzirea unei rafinate apologetici închinate învățăturii creștine. Salamandra e chemată
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
mai la o parte doamna Mona Muscă cu domnu' Valeriu Stoica aplaudați frenetic de Cristian Boureanu, numa' ce văd o vietate... Uliu să fi fost? Vultur? Erete? Specie de struț zburător? Drrra... Schiuz my, Dumnezeu știe. Cert este că acest animal... mă rog, această vietate, semăna cu un fluture cap-de-mort uriaș care făcea rotocoale din ce în ce mai strânse în jurul frunții domnului Stolojan, iar Gabriela Vrânceanu Firea, moderatoarea emisiunii, era de vreo câteva minute căzută sub masă, de râs? De plâns? - nu mi-am
Oniricul în gândirea haralampyani by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10111_a_11436]
-
Statisticile produc cifre alarmante pentru începuturile secolului XXI, privind predominanța sărăciei în lume și a rupe din context problema înzestrării spirituale de aceea a mizeriei, ar însemna a pune totul pe seama factorilor geografico-istorici, socotind omul la scara plantelor și a animalelor. Ca să nu mai vorbim că oricare observator al realităților va flutura argumentul sărăciei sufletești a multor bogați - deci reușiți ai existenței pe acest pământ - și al bogăției spirituale a multor indivizi declasați social, în orice regim politic, pe oricare scară
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]