2,231 matches
-
satul Costișa nu dispune de suficient imaș (parte din acesta fiind amplasat tocmai lângă frontiera româno-ucraineană, la "Bourie") costișenii posedă peste 1500 de taurine, peste 1000 de ovine și multe alte animale mari și mici, valorificarea acestora sau a produselor animaliere asigurând alimentația întregii populații și venituri bănești. În Costișa există și un număr mare de societăți comerciale, asociații familiale și meseriași particulari autorizați, cu profil productiv și comercial (Moara de apă, atelier de reparații auto, societate de construcții, confecții, mobilier
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
solar pentru a fi consacrat, slăbirea forțelor leului la apus conotând încărcătura solară a bestiei. „Soarele călătorește pe un leu până la amiază”, dar aici fiara reprezintă o ipostază a soarelui asfințind, „animal devorator al soarelui”. Gilbert Durand apropie această prezență animalieră de o divinitate foarte familiară în spațiul mediteranean și nu numai: „acest soare devorator și tenebros ni se pare a fi rudă apropiată cu zeul Cronos al grecilor, simbol al instabilității timpului distrugător, prototip al tuturor căpcăunilor din folclorul european
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și sub alte nume (Tei Legănat, Ion năzdrăvanul de lut, Craiovisin, Petre fiul oii, Busuioc fiul vacii, Frunză verde, Rujănic voinic)”. Celții erau supranumiți „copii de iapă”, descendența totemică explicând abilitățile de echitație ale acestui popor. În acest context, geneza animalieră conferă feciorului capacități superioare regnului uman, legătura cal - călăreț fiind întărită o dată în plus. Vit’eazu d’e apă, ca și Frunză-Verde, ori Voinic de codru își anunță geneza fabuloasă prin numele - titlu de basm. Chiar mai mult, numele îi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
crede despre cal că cu caii nu te cuprinde nici un lucru rău, fiind blagosloviți de Ilie; cu calul poți merge și în rai și în iad, că te scoate și de aici și de acolo”. Metaforă a iuțimii și autorității animaliere, sintagma „puiu leului” circumscrie, în același timp, calul la cultul solar. Animalul mitic, specific faunei altor continente, apare în colindele de fecior ca exponent al Haosului ce trebuie învins. Ca pui al leului, calul certifică domesticirea anterioară a stihiilor și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
preluarea energiilor pe care aceste ființe le stăpânesc. Capul de zmeu, în special, depozitează toată puterea bestiei, el adăpostind fluidul miraculos al vieții sau chiar sufletul, de unde cultul craniilor la popoarele primitive. În timpul inițierilor, tinerii intrau în posesia unor fetișuri animaliere, precum gheare, dinți, fragmente din blană care îi făceau să stabilească o legătură totemică, „dobândeau o putere asupra animalelor” pe principiul pars pro toto. O variantă a Mioriței colind adaugă portretului bine cunoscut al ciobănașului imaginea draconoctonului: „- Mustăcioara lui/ Pana
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Maramureș). Buzduganul zmeului-balaur, deși are o greutate care multiplică cu numărul infinitului arhaic cele 50 kg./100 ocale ale măjii, este învârtit pe degetul mic de fratele „dioscur”, născut chiar pe tărâmul malefic. În baladă, atributele preluate de la diferite clase animaliere și mitologice sunt evidente: „Că zmeii sân’ noauă zmei/ Călare pe noauă lei,/ Varsă pe gură văpai/ și din copite schintei”. Leul, el însuși întrupare a haosului în colinde, devine pentru zmeu ceea ce Negru este pentru mezin. Ajutorul „cabalin” îi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
piatră. Victoria mezinului rămas să se confrunte numai cu un zmeu, probabil și acesta cel mai mic dintre frații săi, survine cel mai adesea în urma ajutorului eteric al vulturilor care aduc apă dintr-un spațiu privilegiat și marcat de prezențe animaliere feminine: „Vulturilor frațilorî,/ Voi mai sus să vă suițî/ Și mai jos să vă lăsați/ Copitele ciutelor/ În vinitu apelorî,/ Să loați apă-n gușicioară,/ Savai tină-n unghișoară”. Cunoscută ca transformare totemică a miresei în colindele de fată mare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a putut explica. Dicționarul limbii române al Academiei trimite lexemul neft la definiția lui naft, „petrol brut”. Adjectivul neftiu, „de culoarea petrolului, verde-nchis” ne sugerează că verbul insolit din text, a se neftina, sugerează o conversie cromatică în planul animalier, culoarea cerbilor amintind de negrul sepulcralindiciu al șederii pe lumea cealaltă - dar și de vegetație. Răspunsul fiilor la rugămintea tatălui să revină în mediul matern (mama îi așteaptă cu masa pusă și pahare pline) certifică apartenența lor totală la dimensiunea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al confruntării. De fapt, răspunsul la provocare marchează prima probă prin care junele demonstrează că este apt de a depăși criza și de a așeza universul sub un timp fast, propice căsătoriei. Energiile care trebuie supuse îmbracă două forme simbolizate animalier: telurice și acvatice. Fie că vine din întunericul pământului sau al Apelor Primordiale, pericolul trebuie înfruntat direct și pentru asta flăcăul se pregătește magic: „Leroi, leroi, Doamnele!/ Și (cutare), frate al nostru,/ Mai bun cal că-și hărănește,/ Hărănește nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mediată de povestire alături de detaliul dentiției înfiorătoare, asupra căreia se insistă și în descântece, ca indiciu pentru monstruos: „Săntâlniră/ Cu nouă gologoane negre,/ Cu cozâle rădicate,/ Cu urechile dabalate, Cu dințî lizâț’,/ Cu ochii beliț’” (Rogoz - Maramureș). Amestecul de trăsături animaliere și, în special, ipostaza de ciclop a bourului îl circumscriu exclusiv zonei întunecate a „forțelor obscure, instinctuale și pasionale. Lăsate în voia lor, neasumate de către spirit, ele nu pot decât să joace un rol distructiv, în univers și în om
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
psihologie animală arată ce leului nu-i place să întâlnească intruși pe teritoriul lui”. Considerăm că prezența leului în ritualurile inițiatice din colinde trebuie privită în legătură cu funcția de animal al haosului ce a asimilat toate trăsăturile fizice specifice celorlalte întrupări animaliere ale neantului și datele comportamentale specifice nu au făcut decât să fixeze la nivel cultural imaginea „monstrului”. Asociat apusului de soare, moment în care este descoperit, leul reprezintă preopinentul sacru, „demonul infernal” (Octavian Buhociu). Flăcăul pleacă pe urmele animalului emblemă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din păr de ciută,/ De ciută mioară/ La păr gălbioară. ”(Ostrov - Tulcea). Oasele, sângele, blana, alături de copite, gheare și dinți reprezintă elemente prin care neofiții „dobândeau putere asupra animalelor (...) dându-li-se o parte din animalul respectiv”, căci aceste „fragmente” animaliere sunt învestite cu o mare putere magică, adevărate chintesențe ale vitalității. Prin transformarea părților corporale în pod, lac și munte, natura întreagă se identifică animalului totemic, iar tânărul devine un creator ce modelează aceste elemente. Evident, podul marchează trecerea simbolică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cotește iepurește,/ Să nu-i mai tragă nădejde./ Lăsa buza la pământ,/ Și coada, fuior în vânt,/ D-așa fugea amărât.../ Șearpele să-ncolăcea,/ După Mistricean să lua,/Șeapte hotare-l gonea”. Calitățile speciale ale calului inițiat în toate modurile animaliere de manifestare nu sunt însă suficiente pentru a se sustrage blestemului implacabil. „Propunerea” șarpelui într-o variantă de la Bordeasca Veche, Vrancea, este revelatorie: „- Măi, voinici, nu-l mai bati,/ Mânî calu la cea groapî,/ Undi-am mâncat io odatî./ Dar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îl face să cadă, ca simbol al pierderii umanității perisabile. Ipostaza preponderent feminină a vulpii o transformă, în basm, în mireasă, iar convertirea maestrului ce a condus călătoria în sacru încarcă umanitatea cu energii fecunde maximale. Zeii cu o reprezentare animalieră au încurajat interpretarea ființelor din textele folclorice drept epifanii divine: „Dacă ne gândim la faptul că egiptenii obișnuiau să-și reprezinte zeii cu capete de animale, vom înțelege și faptul că animalele vorbitoare din mituri și basme apar drept sfetnicii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
feminin, ciuta cunoscătoare ce a reușit să ajungă în spațiul securizant al casei sale. Contrar celor declarate, trimișii sunt pețitori, nu vânători și cerințele lor au o valoare magică: „Nu ți-am cere dașa mult,/ Făr-d-unghiile și coarnele”. Aceste elemente animaliere au valoare de talisman și putere asupra totemului; cerându-i fetei însemnele statutului animal, amândouă excrescențe în care se află depozitată forța naturii sălbatice, pețitorii își asigură reușita gestului. Dincolo de supunerea magică, cele două „gajuri” servesc și pentru „împărtășania” rituală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din Congo. Mai târziu am observat însă că Mobutu al nostru era fată, dar nu mai aveam ce face. Numele prinsese la toată lumea și Mobutu i s-a spus în continuare. Într-o zi, Nichita a făcut să sporească populația animalieră a coloniei cu o broască țestoasă, procurată el știa cum. Așezând-o grijuliu în iarbă, poetul ne-a avertizat: e o ființă biseculară, dragii mei, s-o respectăm! Predispoziția ludică, de care s-a vorbit atât de mult în legătură cu poezia
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
o nevoie crescîndă de produsele din Balcani, inclusiv de materii prime pentru fabricile lor cît și de alimente pentru hrana populațiilor tot mai mari ale orașelor. Piața va fi deosebit de bună pentru produse ca bumbacul și porumbul, vitele și produsele animaliere fiind deja cerute permanent. Majoritatea produselor pentru piața aceasta proveneau din micile gospodării țărănești. Pămînturile din sistemul ciftlîcurilor beneficiau însă și de noile condiții comerciale. Proprietățile acestea, după cum am văzut, erau concentrate pe văile rîurilor, de-a lungul țărmurilor și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lor internaționale, negustorii balcanici importau mărfuri manufacturiere și produse coloniale, cum ar fi condimente, îmbrăcăminte din lînă, sticlă, ceasuri, arme și praf de pușcă. Ei exportau în schimb ulei, rășini, ceară, mătase, lînă, tutun, cherestea, bumbac, grîu, porumb și produse animaliere, cum ar fi carne sărată, piele și vite. Distribuirea acestor mărfuri în cadrul Balcanilor se afla în general tot în mîinile negustorilor nemusulmani, mai ales în cele ale grecilor, țînțarilor, sîrbilor și bulgarilor. Cea mai mare parte a acestor bunuri erau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de covoare, obiecte din metal, încălțăminte și stofe, a căror fabricare și vînzare erau reglementate de breslele negustorești. Negustorii bulgari aveau monopolul asupra acestor articole, ca și a produselor naturale, cum ar fi grîne, vite, miere, ceară de albine, produse animaliere, vinuri, fontă de turnătorie și sare. Ei aveau birouri la Constantinopol, ca și în principalele centre comerciale. După 1856, bulgarii, ca și colegii lor otomani, au fost afectați de intensificarea pătrunderii pe piață a produselor britanice și austriece. Produsele casnice
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
respectivă; inclusiv boabele de porumb, de grâu ori semințele de floarea-soarelui, rămase întregi, scăpate ca prin minune de râșnița puternică a maxilarelor zdrobitoare... De asemenea, se vedea o bogată faună de insecte și de gândaci specifici acestui tip de excrement animalier; dar mai ales o mulțime de scarabei. O, desigur, m-aș fi bucurat enorm ca măcar unul dintre sutele de exemplare întâlnite la "treabă" să mă fi dus la descoperirea unei comori fabuloase ca în "Scarabeul de aur", tulburătoarea povestire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
năprasnic din copite, rupând căpestrele; iar reprezentantele sectorului avicol se zburătăceau în cârâieli asurzitoare, repezindu-se buluc sub protecția sigură și binefăcătoare a hambarului, de parcă ar fi zărit un stol de vulturi pleșuvi!... Puțin probabil, nu? O stare de excitație animalieră generală și paroxistică ce înceta brusc odată cu părăsirea perimetrului de acest reprezentant al vieții subterane. Revenind la sentimentele de antipatie colectivă manifestate față de persoana șintărului, precum și față de toți membri familiei din care făcea parte, disprețul și ura față de locatarii dărăpănăturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și iertare. Când șinterul se înscria pe o anumită uliță, făcându-și cunoscută prezența printr-unul din cele două instrumente de semnalizare, oamenii îl așteptau la portiță sau lăsau pur și simplu cadavrul în fața intrării. Apoi, când achizitorul de hoituri animaliere ajungea în dreptul gospodăriei respective, proprietarul se prezenta la poartă, îi plătea, iar acesta introducea mortăciunea în sicriul ambulant, plecând mai departe, la altă poartă, și la altă poartă, până când termina de străbătut toate ulițele satului, după care se retrăgea spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
nu omit să se refere și la foametea din 1717 - 1719, des și dureros amintită, care se vede a fi fost o mare calamitate nu numai pentru traiul propriu zis al populației din Țara Făgărașului, cât și pentru întreg fondul animalier de casă de atunci din zonă. Acesta fusese decimat de-a binelea, căci o secetă înspăimântătoare - cum nu fusese alta de mai bine de o sută de ani, mai precis din 1603 -sa abătut și peste acest district de graniță
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să fie mândră de înaintașii lor de azi. Pentru că în aceste condiții atât de vitrege pe care le oferă legea, administrația, puterea, din resursele de pe fânaț, pășuni și acel minim arabil sătenii dispuneau la 1 ianuarie 1966 de un efectiv animalier de 560 de bovine (aproape una pentru fiecare doi locuitori), 965 de porcine (adică 0,7 godaci pentru fiecare om al satului, de la prunc la moșneag), 115 cabaline (ceea ce înseamnă aproape un cal pentru fiecare 10 locuitori) și 2036 de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
practic înfometate, următoarele produse vegetale: - grâu tone: 9,933 - secară 40,578 - ovăz 21,378 - porumb 20,478 - cartofi 322,478 - fân 83,002 - trifoi tone: 0,031 - borceag 0,996 Nu dispunem din păcate de o evidență a producției animaliere ce lua calea răsăritului atunci când vreme de 20 de ani s-a cărat acolo cu mii de garnituri de trenuri, în zeci de mii de vagoane de marfă tot ce se putea căra. Ar fi fost interesant să cunoaștem cantitățile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]