825 matches
-
absolută, Întrucît trebuia evitată orice pornire vanitoasă și de asemenea preîntîmpinată orice tentativă de pervertire.PRIVATE Nu mai puțin bizar decît modul de lucru era stilul lor, un amalgam neverosimil de lapidaritate enciclopedică cu elocință biblică. De pildă, o informație anostă peste care am dat acum În carnetul meu, Întocmai cum mi-o notasem acolo, pe un spațiu de cîteva alineate, era atît de densă, Încît, În sprijinul aceluia care o citea, apărea deodată, ca-ntr-o vrajă, lumina soarelui care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
interes este acela că scrierea respectivă nu prezintă presupusele calități de mare vrăjitor și de stăpân al demonilor, atribuite de regulă lui Solomon în textele apocrife. în Hronograful lui Moxa, domnia regelui Solomon este prezentată lapidar, într-o singură frază anostă : „Solomon era de 12 a(n)i, când stătu împărat ; și făcu beseareca Sionului și împărăți 40 de ai” (90, p. 354). Cu totul altfel se prezintă situația cu cronografele traduse „după grecie pă limba rumânească” (mss. BAR nr. 938
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ușor, la Harry BarShalom a trebuit să zăbovesc mai mult, Întrucât am rescris practic profilul, dublând bagajul de informație. Tot ieri, forțat de Întâlnirea cu poeții Mihaela Mocanu și Octavian Mareș, am ajuns la Întrunirea Cenaclului „Octavian Voicu“. Spre deosebire de ședințele anoste din ultima vreme, aceasta a fost mult mai animată și de calitate, grație Îndeosebi invitatului special, criticul și editorul Cristian Livescu. După ce Petre Isachi a trecut În revistă viața și cărțile criticului literar Al. Piru, cam la suprafață și punctând
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
le doresc succes! Ca motivație supremă a alegerii mele - de a vorbi despre Oameni, să ne imaginăm, trecând peste falsitatea problemei, dacă Dumnezeu ar fi făcut Lumea fără oameni, cum ar fi arătat ea. Sunt convins că ar fi fost anostă, că ar fi fost fără sens, pentru că Lumea presupune oameni, care trebuie să o facă frumoasă, să o înnobileze. Iar dintre oameni, se desprind Oamenii, care sunt predestinați cu darul de a Zidi!
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
10 APRILIE CONCORDIA CHIAJNA - FCM BACĂU 1-0 (0-0) Din păcate, elevii lui Gheorghe Poenaru se întorc cu mâna goală de la Chiajna, acolo unde au cedat la limită o partidă din care putea scoate măcar un punct. După o primă repriză anostă, din care a ieșit în evidență doar ocazia lui Florentin Dumitru din minutul 6, care a trimis alături din 6 metri, mitanul secund a debutat furtunos. În minutul 47, băcăuanii au irosit o ocazie uriașă, prin Câmpeanu, care, singur cu
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Ceilalți doctori îmi spuseseră că el era ultima mea șansă, acest ungur în costumul lui cambrat cu două rânduri de nasturi, care amintea de după-amiezile lungi pierdute în cafenelele de pe bulevard și de orele languroase petrecute cu tipi blonzi și anoști care aveau același nume ca și el. Costumul nu putea fi ales întâmplător. Hainele sunt camuflajul cel mai ușor. Mă îmbrăcam ca un american sau cel puțin ca un GI1 până să cobor de pe pasarela vasului în acea dimineață de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
de miros de cârnați, a oricărei mâncări și putea să îți spună. Paprika, cimbru, rozmarin, nucșoară. Nu conta cât de multe erau și cât de exotice. Domnul van Pels le știa pe toate. Era foarte sensibil. Nici o asemănare cu bărbatul anost din piesă. Uitasem și de nasul lui. Dar îmi aminteam oare de ceva? — Și totuși, oricât de sensibil era și oricât de inteligent îi era nasul, fura pâine de la gura celorlalți. Scutură din cap. Imposibil. Spuneți că nici asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
contează; în 3 zile am reușit să mă enervez cât pentru 3 stagiuni. Cea mai proastă piesă a fost cea a Teatrului Național din București, un remake, care se vroia modern, după Vasile Alecsandri, Sânziana și Pepelea. Cu o regie anostă și cu mari vedete înșirate ciorchine pe afiș, acest spectacol retrogradează și așa mult hulitul Național în categoria Căminelor Culturale, subspecia emisiuni teve de divertisment, în genul mare al umorului forțat și grobian. O piesă la care publicul a aplaudat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
ceva. Să râd, de data aceasta, cu cititorii și, cu puțin noroc, chiar cu autorii în cauză, de tot felul de combinații de cuvinte care seamănă cu literatura, dar nu sunt literatură. Nu întâmplător am lăsat deoparte cărțile doar mediocre, anoste, nerelevante și le-am preferat pe cele de o stupiditate expresivă. Sunt și excepții, consemnez uneori și ceea ce este doar lipsit de relief și ușor de uitat, dar în prim plan aduc de cele mai multe ori prostia spectaculoasă. Intuind aceasta, marele
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
avantaj: „...conformația sa de inginer, obișnuit prin afilierea meseriei sale cu esteticul cotidian și cu arta prelucrării nobile a lemnului, îmbină spiritul exact cu arpegiile actului de creație literară.“ Încâlcită gândire! Citind rebarbativa prefață, începe să ne fie dor de anostele, dar atât de pașnicele epigrame. Reclama mincinoasa Iată ce scrie pe ultima copertă a volumului de versuri Pasărea din tâmple de Bogdan Nicolae Groza (Grinta, Cluj-Napoca, 2007): „Versurile își păstrează prospețimea, iar unele aduc un prinos de energie, o bogăție
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
voce tunătoare, de tribun, autorul scrie uneori în stilul lui Adrian Păunescu (fără să aibă însă forța acestuia): „E lumea întreagă nebună de stres, / Au loc sinucideri și multe și des, / Climatul se schimbă în oricare zi / În viața aceasta anostă și gri.“ (Stres) ‹ „Mai latră șacalii nostalgici la lună / Sperând să obțină, oricum, un folos, / Instinctul de pradă în haită-i adună / Atrași de-al puterii perene miros.“ (Șacalii nostalgici) „Nici soarta, parcă, nu ne mai ajută / Și Dumnezeu, probabil
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sunt la fel de plicticoase și de străine de specificul creației literare. Autoarea se ocupă aproape exclusiv de „subiectul“ romanelor și prozei scurte pe care le are în vedere, iar când trece la definirea individualității lor se pierde într un tehnicism literar, anost, funcționăresc. Întrebările referitoare la „subiectul operei literare“ seamănă cu un interogatoriu prin care elevul este obligat să demonstreze că a citit cartea adusă în discuție: „Ce motiv de neliniște pentru Tipătescu conține relatarea lui Pristanda în legătură cu rondul de noapte? (sc.
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pământ arabil, doar un pogon de vie și opt pogoane de livadă cu meri, peri și pruni tineri, abia dați în rod.“ De asemenea, consemnează cu o răbdare inepuizabilă (care pune la grea încercare răbdarea cititorului) tot felul de dialoguri anoste: „«Da, doamna doctor. Așa îl cheamă, Șerban. Îl cunoașteți cumva?» «Nu-l cunosc, dar mi-a vorbit Răducu despre dânsul. L-a lăudat foarte mult.» «Bine a făcut, doamna doctor, că are pe cine lăuda. Este o mândrețe de băiat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
este vorba de fabule, pentru că lipsește umorul reprezentării animaliere sau vegetale a atitudinilor omenești. Autorul nu face decât să se complice inutil, scriind „leuștean“ în loc de „Popescu“ și „pătrunjel“ în loc de „Ionescu“. Din acest efort de falsă cifrare rezultă istorisiri întortocheate și anoste: ,,— Pătrunjele, degeaba te zbați. Nu te pricepi să înhami un armăsar ca mine. Dar să ne trezim puțin. Precum spui, leuștene. Prietene, să-i dai o mână de ajutor mărarului! Ce-mi este dat să aud! Eu îl sprijin pe
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și cinci luni și se rătăcise... Scăpase de broscoiul cel râios, de cărăbuși fusese alungată fiindcă nu le plăcuseră că are doar două picioare, se debarasase și de sobolul urâcios, îl părăsise chiar și pe Craiul florilor, neconvenindu-i rolul anost de nevastă credincioasă. Auzise de pitici, de balauri, de vrăjitori etc. și se aruncase într-o viață aventuroasă cu mare poftă, mustind de dorințe... Norocul făcu să o întâlnească pe contesa de Segur, venită să se țină la curent cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
asistentă, moașă, doctoriță? N-a stat mult. Curând s-a măritat și-a luat drumul orașului, unde se simțea, bănuiesc, în elementul ei natural. Zâmbetul cu care a răspuns șuierului meu puștesc mi-a răsărit deseori în amintire, colorând clipe anoste... Lita Ford m-a cucerit - e nevoie s-o spun? - prin coincidența de prenume. Habar n-am când am auzit prima dată de ea. Nu mi-a rămas în minte prestația din trupa Runaways, alături de Joan Jett. Nici primele două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
a făcut să ne simțim mândri, chiar dacă nu a fost atribuită bateriei noastre, ci bateriei Zigankenburg, aflată la marginea sudică a orașului. Membrii echipajului, despre care se spunea că fuseseră carbonizați, ar fi fost canadieni. De regulă, însă, serviciul era anost, chiar dacă în alt fel decât activitatea școlară. Cel mai mult ne displăceau plantoanele nocturne și cursurile de balistică desfășurate în baraca de cursuri cu mirosul ei de mucegai. În timpul lor apărea plictiseala, care ne invita să recădem în comportamente școlărești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
va rămane tot pe aceeași treaptă... deasupra cerului? Câtă forfotă... Se făcuse dimineața. și oamenii se mirau văzând cele două gânduri chircite pe șinele reci, obosite în așteptare...De ce se adunau oamenii în gări? De ce-l cunoscuse pe un peron anost de gară? Și de ceși lăsase gândul sprijinit de gândul lui, obosit și scrâșnind ca o șină sub apăsarea grea a poverii? Oamenii se hrănesc mereu cu miere... Își ostoiesc setea cu lapte... Sunt nemuritori... Dar ei? De ce se temeau
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
fi întâlnit și ei pe unde se întâlnesc oamenii: în piețe, în vagoane, într-o cetate seculară... Au ales peronul acesta șters și răvășit de milioane de pași repezi... prea tocit de alergare... Aici totul aleargă... totul se risipește. Loc anost în care visele mor. Fiecare se temea să nu rămână singur, sec, insignifiant, pentru că prezența celuilalt părea să aducă fiecăruia, în gând, vorbe pline de nuanțe, pline de miez, plăceri... Liniștea începea să fie mâncată de gura haină a celor
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de ce o striga. Din obișnuință sau doar ca să o umilească. Ea era nepermis de sensibilă... O "victimă" sigură, „de care uneori mi-e milă”, gândea el. O credea prostă, chiar sub medie, o devoratoare de iluzii pierdute, demult. O ea anostă care își ascundea lacrimile sufletului în vorbe goale, poleite cu migală, încă din nopțile acelea albe când cerul părea că se destramă peste ei și stelele cer mângâieri ascunse. Știa că e "slabă" în prezența lui, dar se simțea bine
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
stabili pe țar la Paris, în mansarda unei braserii care avea să-i devină o a doua casă. Mama nu l-a iertat, evident, niciodată pentru lipsa lui de sensibilitate. Represaliile nu au întârziat să apară, sub forma unei diete anoste, departe de fanteziile persona jului ei călător, la care ne-a condamnat în bloc, dar pe care numai tata a resimțit-o așa cum fusese ea intențio nată - un surghiun în rutina milioanelor de alte bucătării peste care împărățeau femei fără
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cearceafurile îmbâcsite.“). Pasărea din colivie. Cheia de pe frigider. Colanții ei gri. Mașina din spatele blocului. Vecina zgâită pe geam. — Trebuie să oprim să punem benzină. 70, 80, 100 la oră. — Unde mergem? Nu știu. Unde mergem? Nu știiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiu! Colțul de pădurice anostă. Râsul ei plin, de copil. Un ghiile tăiate scurt. — Vedeți că nu aveți voie să opriți aici. Mai departe. 120. — Uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu! — Să merg mai încet? Primele trei săptămâni ale unui ménage à trois aproape perfect. — Mai zi-mi de el
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
traversat 113 câteva idile finalizate cinic. Nimic important, nimic traumatic. M-am apucat de scris. În parte, ca să compensez tăcerea din jur. Pentru cineva crescut în vacarmul în care crescusem eu, cu permanenta grijă a mamei pe cap, o existență anostă, de unic locatar al unui apartament brusc despuiat de strălucire și de vizitatori, nu poate duce decât la nevoia acută de zgomot interior. Mi l-am creat. O vizitam des. Am remarcat, într-o zi, că reîncepuse să poarte taioare
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Marianelor neștiută geografilor și navigatorilor, unde vasul nu dispare, ci stă doar în loc, laolaltă cu echipajul nedumerit de această bizarerie de dincolo de logica busolei. Nu are nume, longitudine și latitudine, nu are nici măcar climă, floră și faună. E un loc anost, imposibil de reperat, unde nu e bine să te întorci, așa cum nu e bine nici să ți-l aduci aminte, odată ce-ai trecut de el. Acolo s-a întâmplat. Când mateloții, redeveniți lupi de mare, și-au aprins pipele
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mi scutur puțin hainele. Sunt pe o stradă pustie, între blocuri. E noapte. Îl văd pe omul care mă interesează. Personajul meu principal. Îi fac cu mâna, dar el nu mă bagă în seamă. Coboară din mașină în fața unui bloc anost. Intră pe o ușă, în fața căreia un bărbat palid își sprijină femeia invalidă. Nu le dă nici o atenție. Apoi observă cum bărbatul o ia în brațe pe femeie. Femeia pare slabă. Da. E foarte slabă. Abia acum zărește două picioare
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]