KorAP: Find »[drukola/base=antinomic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...31 >

772 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

antagonismului sau principiul contradicției dinamice. În această organizare dinamică contradictorie a realității, miezul este starea T. Toate desfășurările antagonice ale energiei trec periodic prin starea T. Lumea, în toate aspectele ei, își află miezul într-o stare de maximă tensiune antinomică, iar acest miez ar putea să fie de esență divină. Voi reveni acum la comparația cu Lucian Blaga, pe care o începusem chiar în debutul acestei secțiuni. Vorbeam acolo de anumite asemănări între cei doi gânditori: ambii debutează în jurul anului

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
contradicției, sub impulsul dat de experiența microfizică, promițând instaurarea unor moduri noi de gândire, în care logica clasică să fie depășită. La Blaga, acest lucru se concretizează într-o nouă metodă, orientată spre minus-cunoaștere, care procedează prin formule contradictorii sau antinomice. La Ștefan Lupașcu, este vorba de o logică dinamică a contradictoriului, ce instituie o nouă formă a rațiunii, una care funcționează pe un principiu al contradicției sau al dualismului antagonist. Există chiar și anumite asemănări în privința mecanismului contradicției, antinomia blagiană

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
și acele zone de cunoaștere și gândire care rămâneau în afara "spațiului logic" clasic. Cel blagian, dimpotrivă, pare unul protector pentru aceste realități care scăpau logicii clasice. 4.2. Hermeneutica paradoxală a sacrului și simbolului Mircea Eliade intră în orizontul gândirii antinomice prin hermeneutica experienței religioase și simbolice. Aplecându-se asupra acestei hermeneutici, Sergiu Al-George observă că ea poate fi înțeleasă mai degrabă din perspectiva culturii indiene, decât a celei occidentale. Argumentul său este că, la Mircea Eliade, descifrarea limbajului sacru și

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
simbolurilor. Ea "se inspiră din cea indiană, care valorifică funcția plurivalentă a simbolurilor. În consecință, scopul metodei eliadiene nu este ieșirea din ambiguitate, ci instalarea într-o dimensiune interpretativă în care toate sensurile coexistă"544. În această perspectivă hermeneutică, gândirea antinomică este inevitabilă. Spre deosebire de Occident, în India nu există norme obligatorii de descifrare a simbolurilor, ci o multitudine de puncte de vedere complementare. Acest lucru este determinat chiar de textele tradiționale, care nu restricționează în nici un fel ambiguitatea, polisemia simbolului. În

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
linia culturii indiene, Mircea Eliade ajunge să contribuie la un curent de gândire ce s-a dezvoltat în Occident în secolul al XX-lea, avându-i printre protagoniști pe Lucian Blaga și Ștefan Lupașcu, curent "care repune în drepturi gândirea antinomică". El va ajunge la concluzia că "Orice hermeneutică a gândirii simbolice trebuie să accepte aprioric o logică antinomică, să rupă cu tradiția logicii aristotelice; univocitatea aparține discursivității și gândirii empirico-raționale. Hermeneutica nu trebuie să fie deci o ieșire din incertitudine

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Occident în secolul al XX-lea, avându-i printre protagoniști pe Lucian Blaga și Ștefan Lupașcu, curent "care repune în drepturi gândirea antinomică". El va ajunge la concluzia că "Orice hermeneutică a gândirii simbolice trebuie să accepte aprioric o logică antinomică, să rupă cu tradiția logicii aristotelice; univocitatea aparține discursivității și gândirii empirico-raționale. Hermeneutica nu trebuie să fie deci o ieșire din incertitudine, ci tocmai o instalare deliberată în zona incertitudinii și ambiguității, zonă în care își află rădăcinile nu numai

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
privesc o realitate ultimă. În consecință, hermeneutica gândirii simbolice devine "o hermeneutică a contradicțiilor cosmice și ontologice și a polarităților specifice existenței și condiției umane. Înțelegerea trebuie să accepte și să interpreteze datul primordial al contradicției, să descifreze întreg jocul antinomic al semnificațiilor"556. Prin angajarea acestui cod interpretativ al conjuncției contrariilor în decriptarea manifestărilor simbolice și religioase, Mircea Eliade scoate în evidență "că realitatea ultimă (sacrul, divinul) depășește posibilitățile de înțelegere rațională, că temeiul ultim nu poate fi sesizat decât

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
unui nou mod de gândire, în care logica normală este suspendată. Mircea Eliade solicită o suspendare similară a logicii pentru înțelegerea hierofaniilor. Paradoxul hierofaniei dezvăluie o dialectică a sacrului și profanului ce nu poate fi descrisă decât angajând resursele gândirii antinomice. Între sacru și profan se instituie o relație complexă, între ele existând o permanentă continuitate și interferență, o conversiune reciprocă. Sacrul trece în profan, iar profanul poate institui sacrul 562. Sacrul și profanul coincid paradoxal în același obiect, fără să

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
este o manifestare a sacrului. În termenii lui Mircea Eliade, o hierofanie. De aceea, dialectica sacrului e mai complexă aici, pentru că sacrul nu se opune unei realități total disimilare, cum este profanul lui Durkheim. Măyă este o realitate de esență antinomică, fiind ceva care există și nu există, având, deci, o natură inefabilă asemănătoare realității supreme. Ea permite un proces cognitiv antinomic, pentru că revelează și totodată ascunde pe Brahman. Ea realizează o identitate a contrariilor. Așadar, în dialectica aceasta a sacrului

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
sacrul nu se opune unei realități total disimilare, cum este profanul lui Durkheim. Măyă este o realitate de esență antinomică, fiind ceva care există și nu există, având, deci, o natură inefabilă asemănătoare realității supreme. Ea permite un proces cognitiv antinomic, pentru că revelează și totodată ascunde pe Brahman. Ea realizează o identitate a contrariilor. Așadar, în dialectica aceasta a sacrului, mișcarea nu mai este între doi termeni contradictorii, total diferiți, ci între termeni în aceeași măsură similari și disimilari. Semnele acestei

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
oricărui simbol, va spune Mircea Eliade, este "reintegrarea omului în Tot"573. În felul acesta, simbolul își dezvăluie funcția spirituală. Prin această dezvoltare tematică, Mircea Eliade se aseamănă cu Lucian Blaga în mai multe privințe. În primul rând, ambii angajează antinomicul pe dimensiunea misterului cosmic, după cum am văzut. Și unul și celălalt dezvoltă ideea lumii ca un limbaj care, prin aceasta, dobândește un caracter paradoxal, fiind deschisă și totodată misterioasă, dezvăluind și totodată camuflând misterul 574. Această temă a lumii ca

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
prin chiar faptul de a se arăta, iar Blaga vorbește despre revelațiile disimulatoare pe care marele mister cosmic ni le permite cu privire la natura sa. În consecință, pentru amândoi, întreaga cunoaștere tinde să se reducă la structuri care au o natură antinomică: simbolul, respectiv metafora. În același orizont al gândirii antinomice, ambii gânditori se întorc la "mitul biunității divine", al "totalizării contrariilor", în care Binele și Răul, Ființa și Neființa stăteau împreună 576, de unde împrumută definiția Ființei supreme, care apare, și la

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
vorbește despre revelațiile disimulatoare pe care marele mister cosmic ni le permite cu privire la natura sa. În consecință, pentru amândoi, întreaga cunoaștere tinde să se reducă la structuri care au o natură antinomică: simbolul, respectiv metafora. În același orizont al gândirii antinomice, ambii gânditori se întorc la "mitul biunității divine", al "totalizării contrariilor", în care Binele și Răul, Ființa și Neființa stăteau împreună 576, de unde împrumută definiția Ființei supreme, care apare, și la unul și la celălalt, în forma unei coincidențe paradoxale

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
este un instrument logic la dispoziția științei contemporane, prin care s-ar putea explica fenomene precum dualitatea undă-corpuscul, pe care legea identității abstracte nu le poate explica 592. Așadar, această idee pare să fie racordată la același set de situații antinomice care a declanșat și cercetările lui Lucian Blaga sau Ștefan Lupașcu. Hegel spunea, la vremea sa, că orice lucru este o unitate de momente contradictorii. Legea identități concrete reafirmă acest lucru pe un fond de cunoaștere nou. În acest sens

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Joja597, o contradicție ce se voia ontologică fiind transformată într-o contradicție logică. Legea predicației complexe contradictorii poate fi înțeleasă numai în perspectiva distincției dintre judecățile logice obișnuite și judecățile dialectice. Judecățile de predicație contradictorie, care apar drept paradoxale sau antinomice din perspectiva logicii elementare, nu mai sunt astfel dacă le privim ca judecăți dialectice. Aceasta înseamnă că judecățile dialectice întrețin un raport dublu cu logica elementară. Pe de o parte, ele se construiesc corect din punctul de vedere al logicii

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
antinomiile nu sunt o limită a gândirii 629. 4.5. Transdisciplinaritatea și ideea nivelurilor de realitate În orizontul gândirii lui Ștefan Lupașcu, Basarab Nicolescu va dezvolta și el, spre sfârșitul secolului al XX-lea, o teorie filosofică în care intervine antinomicul. Prin aceasta, închide parcă o buclă deschisă de Lucian Blaga la început de secol, regăsind oarecum, într-o altă formă, ideea acestuia despre antinomia transfigurată. În același timp, deschide sau dă sens acestei predilecții pentru antinomic din filosofia românească, racordând

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
filosofică în care intervine antinomicul. Prin aceasta, închide parcă o buclă deschisă de Lucian Blaga la început de secol, regăsind oarecum, într-o altă formă, ideea acestuia despre antinomia transfigurată. În același timp, deschide sau dă sens acestei predilecții pentru antinomic din filosofia românească, racordând-o la un plan filosofic mai amplu, înscriind-o într-o paradigmă care abia acum pare să capete consistență. Logica terțului inclus și ideea nivelurilor de realitate Basarab Nicolescu consideră ideea terțului inclus drept "cheia de

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
vom putea înțelege cum este posibilă o conciliere a opușilor, consideră Basarab Nicolescu. Aș adăuga că această conciliere din starea T nu este, cel puțin în concepția lui Ștefan Lupașcu, o anulare a contradicției, ci o situare în plină tensiune antinomică. Încât, chiar dacă starea T este o unitate, este vorba de o unitate între elemente antinomice. Coerența dintre nivelurile de Realitate se realizează prin logica terțului inclus. Iată o descriere a acestui proces: "1. Un cuplu de contradictorii (A0, non-A0), situat

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
că această conciliere din starea T nu este, cel puțin în concepția lui Ștefan Lupașcu, o anulare a contradicției, ci o situare în plină tensiune antinomică. Încât, chiar dacă starea T este o unitate, este vorba de o unitate între elemente antinomice. Coerența dintre nivelurile de Realitate se realizează prin logica terțului inclus. Iată o descriere a acestui proces: "1. Un cuplu de contradictorii (A0, non-A0), situat pe un anumit nivel de Realitate NR0, este unificat printr-o stare T1, situată la

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
integrată în cunoașterea transdisciplinară. Căci ce este această cunoaștere transdisciplinară decât încercarea de cuprindere a ceea ce este între și dincolo de ceea ce pot cuprinde disciplinele științifice? Nu procedează ea printr-o logică diferită, a terțului inclus, ce permite unificarea de termeni antinomici? Și nu conceptualizează această cunoaștere o zonă prin definiție neraționalizabilă, veșnic în ascundere, învăluită pe vecie? Lucian Blaga profețea un eon dogmatic, în care colaborarea dintre gânditori, sub zodia unei logici a dogmei, va înlocui disputa și dezbinarea dintre ei

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Lucian Blaga profețea un eon dogmatic, în care colaborarea dintre gânditori, sub zodia unei logici a dogmei, va înlocui disputa și dezbinarea dintre ei. Transdisciplinaritatea lui Basarab Nicolescu se apropie de acest vis al său. Capitolul 5 Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Raportată la gândirea contemporană, și când spun aceasta am în vedere gândirea desfășurată pe parcursul secolului al XX-lea, tematizarea blagiană a antinomicului devine deosebit de semnificativă. Prin implicațiile și deschiderile sale, ea ne apare drept un răspuns

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Basarab Nicolescu se apropie de acest vis al său. Capitolul 5 Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Raportată la gândirea contemporană, și când spun aceasta am în vedere gândirea desfășurată pe parcursul secolului al XX-lea, tematizarea blagiană a antinomicului devine deosebit de semnificativă. Prin implicațiile și deschiderile sale, ea ne apare drept un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat și poate fi integrată într-o mișcare de idei oarecum similare, idei ce

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
pe parcursul secolului și converg spre o nouă paradigmă de gândire. Punctul comun al acestora este încercarea de depășire a limitelor raționalității clasice, de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în termeni antinomici afirmă în acest sens unul dintre principalii comentatori actuali ai lui Lucian Blaga se manifestă ca necesară depășire

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în termeni antinomici afirmă în acest sens unul dintre principalii comentatori actuali ai lui Lucian Blaga se manifestă ca necesară depășire a stării de criză a modului de a gândi realitatea și de a soluționa problemele ridicate de aceasta prin știința și filosofia

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
a gândi realitatea și de a soluționa problemele ridicate de aceasta prin știința și filosofia de la întâlnirea secolelor al XIX-lea și al XX-lea"673. a) Una dintre coordonatele pe care putem așeza această orientare a lui Blaga către antinomic este opoziția dintre raționalism și intuiționism, o "tensiune specifică a începutului de veac"674 XX. Ca reacție la raționalismul filosofic și științific al secolelor anterioare, se propunea în acea perioadă o întoarcere la natură, la complexitatea vieții, la abordarea inconștientului

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]