1,203 matches
-
în Experimentul și spiritul matematic (1969), după ce a resemnificat termenul de dogmă introdus odată cu Eonul dogmatic (1931) și după ce va trece de la dogmă la construcția semantică numită antinomie transfigurată, cu ajutorul căreia funcționează mecanismul minus-cunoașterii din Cunoașterea luciferică (1933). Așa-numita antinomie transfigurată sau transfigurarea unei antinomii va putea, precizează filosoful în Eonul dogmatic, "să reprezinte și echivalentul intelectual al unui mister. Acest lucru l-a ghicit mai întîi filosofia patristică în toată profunzimea sa, și acest lucru trebuie ridicat din nou
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
1969), după ce a resemnificat termenul de dogmă introdus odată cu Eonul dogmatic (1931) și după ce va trece de la dogmă la construcția semantică numită antinomie transfigurată, cu ajutorul căreia funcționează mecanismul minus-cunoașterii din Cunoașterea luciferică (1933). Așa-numita antinomie transfigurată sau transfigurarea unei antinomii va putea, precizează filosoful în Eonul dogmatic, "să reprezinte și echivalentul intelectual al unui mister. Acest lucru l-a ghicit mai întîi filosofia patristică în toată profunzimea sa, și acest lucru trebuie ridicat din nou în conștiința filosofică a timpului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Caiete, II, 1966-1968, Editura Humanitas, București, 1999, p. 367. 127 Ibidem, p. 6. 128 v. Căderea în timp, ed. cit., p. 119. 129 Ibidem, p. 129. 130 În exercițiile dezvoltate în cheia fragmentului, Cioran face distincție de fapt instituie o antinomie "între a gîndi și a medita, între a sări de la o problemă la alta și a aprofunda una și aceeași problemă" v. ibidem, p. 19; subl. ns., I.D. 131 v. Căderea în timp, ed. cit., p. 153, subl. ns., I.D.
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
suntem"). De pildă, zice McKerrow, în anii '50, în Statele Unite, ego-ideologia prevedea termenul de "patriot", în timp ce alter-ideologia întrebuința termenul de "comunist", pentru a desemna identitatea opusă ideologic. Alt exemplu este cel al feminismelor contemporane, unde opoziția construită discursiv rezidă în antinomia "cooperare" versus "competiție"695. În cazul particular al formării claselor sociale, atestă criticul, "conflictul dintre ego-ideologii și alter-ideologii servește drept teren de luptă"696. Implicarea ideologiilor în practicile sociale, alături de îndemnul înspre schimbare sau menținere a relațiilor sociale pe care
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Române, care nu mai reprezentau nici interese creștine, nici libertăți de oricare altă natură. în acest cadru, constatăm că, între autonomia recunoscută prin Tratatul de la Adrianopol, legiferată de Regulamentul Organic, și suveranitatea pe care acum o oferea Porții, “exista o antinomie care dă expresie limitelor restrânse în care puteau găsi aplicabilitate principiile noi, moderne, de organizare statală în cadrul juridic internațional și al arbitrariului despotic sub incidența cărora se aflau Principatele”, cum atât de bine s-a apreciat în istoriografia românească. Consecința
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
tuturor celor care au încurajat și sprijinit publicarea ei. Cuprins Prefață (Teodor Dima)/ 9 Introducere / 11 1. O punere în temă / 11 2. Registrul antinomicului / 14 3. Intențiile cercetării / 23 Capitolul 1. Tematizarea blagiană a antinomicului / 25 1.1. Ideea antinomiei transfigurate / 26 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Teodor Dima)/ 9 Introducere / 11 1. O punere în temă / 11 2. Registrul antinomicului / 14 3. Intențiile cercetării / 23 Capitolul 1. Tematizarea blagiană a antinomicului / 25 1.1. Ideea antinomiei transfigurate / 26 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană / 54 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice / 58 1.4
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană / 54 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice / 58 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică / 61 1.5. Sensul paradoxal al culturii. Antinomia ideii de stil / 66 1.6. Metafora și structura sa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană / 54 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice / 58 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică / 61 1.5. Sensul paradoxal al culturii. Antinomia ideii de stil / 66 1.6. Metafora și structura sa antinomică / 68 Capitolul 2. Lucian Blaga și tematizările
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană / 54 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice / 58 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică / 61 1.5. Sensul paradoxal al culturii. Antinomia ideii de stil / 66 1.6. Metafora și structura sa antinomică / 68 Capitolul 2. Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei / 75 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului / 76 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Antinomia ideii de stil / 66 1.6. Metafora și structura sa antinomică / 68 Capitolul 2. Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei / 75 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului / 76 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică / 79 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofiei / 75 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului / 76 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică / 79 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană / 111 3.3. Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
s-a mai scris înainte. Pe aceștia și pe toți cei cu înclinații sceptice îi voi contrazice, referindu-mă la cartea pe care Valică Mihuleac o propune astăzi publicului mai larg. Este bine cunoscută predilecția filosofului din Lancrăm pentru tema antinomiilor, în sensul căreia a propus celebra metodă a antinomiei transfigurate, ce a trezit atâta interes încă de la publicare. Despre această metodă și despre alte ipostaze ale prezenței antinomicului în filosofia lui Blaga s-a mai scris, eu însumi dezvoltând unele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
toți cei cu înclinații sceptice îi voi contrazice, referindu-mă la cartea pe care Valică Mihuleac o propune astăzi publicului mai larg. Este bine cunoscută predilecția filosofului din Lancrăm pentru tema antinomiilor, în sensul căreia a propus celebra metodă a antinomiei transfigurate, ce a trezit atâta interes încă de la publicare. Despre această metodă și despre alte ipostaze ale prezenței antinomicului în filosofia lui Blaga s-a mai scris, eu însumi dezvoltând unele aspecte ale acestui fapt în câteva studii. Ceea ce nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ideii că există în filosofia lui Lucian Blaga o amplă tematizare a antinomicului. Opera filosofică blagiană pare să fie construită sub semnul acestui motiv, prezent în întreaga ei desfășurare ca un fel de element structural. În afară de bine cunoscuta idee a antinomiei transfigurate, cu care filosoful din Lancrăm și-a început seria studiilor ce vor intra în componența Trilogiilor, antinomicul poate fi regăsit, în forme și nuanțe diferite, în teoria cunoașterii luciferice, în metafizica censurii transcendente, în teoria despre stilul cultural, în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
autori. Primul care a dezvoltat-o parțial este, după câte se pare, Sergiu Al-George, în eseul său despre prezența Indiei în conștiința culturală românească 1. O dezvoltare a acestei idei realizează și Teodor Dima, susținând că Blaga a folosit metoda antinomiei transfigurate pentru a elabora studiul următor din Trilogia cunoașterii, anume Cunoașterea luciferică 2. Teza construcției întregii filosofii blagiene pe fundamentul "paradoxiei" o aflăm enunțată de către Ioana Lipovanu 3 sau Alexandru Petrescu 4. Există chiar o extindere a acestei idei, bazată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Există chiar o extindere a acestei idei, bazată însă pe o interpretare mai laxă a antinomicului, aparținând lui Zenovie Cârlugea, care, pornind dinspre opera poetică, privește întreaga creație blagiană "din perspectiva unui principiu lăuntric, coerent, dinamic și ordonator, în regimul antinomiilor imaginare"5. O sugestie cu o deschidere mai amplă decât aceasta face Liviu Petrescu, atunci când afirmă că fapta culturală a lui Blaga, în întregul ei, "are în esență caracterul unei multiple și cuprinzătoare sinteze în termeni antinomici": între tendințele tradiționaliste
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tematizării blagiene. Asupra intențiilor și traiectelor acestei cercetări voi reveni. Înainte însă, voi face câteva precizări semantice asupra termenului pe care l-am angajat încă din titlu. 2. Registrul antinomicului Termenul "antinomic" este definit prin raportare directă la ideea de antinomie. Se spune, în acest sens, că antinomic e ceea ce se referă la antinomie sau formează o antinomie 7. Am putea spune că antinomicul circumscrie câmpul semantic al al acestei noțiuni. Ideea de antinomie are o istorie mai complexă și o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
face câteva precizări semantice asupra termenului pe care l-am angajat încă din titlu. 2. Registrul antinomicului Termenul "antinomic" este definit prin raportare directă la ideea de antinomie. Se spune, în acest sens, că antinomic e ceea ce se referă la antinomie sau formează o antinomie 7. Am putea spune că antinomicul circumscrie câmpul semantic al al acestei noțiuni. Ideea de antinomie are o istorie mai complexă și o semnificație pe măsură. După câte se pare, ea a aparținut la început sferei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asupra termenului pe care l-am angajat încă din titlu. 2. Registrul antinomicului Termenul "antinomic" este definit prin raportare directă la ideea de antinomie. Se spune, în acest sens, că antinomic e ceea ce se referă la antinomie sau formează o antinomie 7. Am putea spune că antinomicul circumscrie câmpul semantic al al acestei noțiuni. Ideea de antinomie are o istorie mai complexă și o semnificație pe măsură. După câte se pare, ea a aparținut la început sferei juridice, fiind prezentă cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
definit prin raportare directă la ideea de antinomie. Se spune, în acest sens, că antinomic e ceea ce se referă la antinomie sau formează o antinomie 7. Am putea spune că antinomicul circumscrie câmpul semantic al al acestei noțiuni. Ideea de antinomie are o istorie mai complexă și o semnificație pe măsură. După câte se pare, ea a aparținut la început sferei juridice, fiind prezentă cu un astfel de sens în scrierile mai multor gânditori greci și latini, în primele secole de după
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
le dădeau, ea însemna un conflict al legilor, mai exact, "contradicția unei legi față de alta sau față de sine"9. Altfel spus, contradicția dintre două legi în cadrul aceluiași sistem juridic, respectiv contradicția din interiorul aceleiași legi. Se pare că utilizarea termenului "antinomie" în sfera filosofică a fost foarte redusă la început. El apare abia în secolul al XVIII-lea, în teologia naturală a lui Ch. Bonnet, însemnând o contradicție între două legi la fel de juste 10. În filosofia propriu-zisă, a fost introdus, după
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Bonnet, însemnând o contradicție între două legi la fel de juste 10. În filosofia propriu-zisă, a fost introdus, după toate probabilitățile, abia o dată cu Critica rațiunii pure (1781) a lui Immanuel Kant11, cu un sens asemănător, dar puțin mai larg. Aici, Kant definea antinomia drept "contradicție între două legi, două judecăți sau raționamente, dintre care una se numește teză iar alta antiteză, ambele având, în aparență, aceeași veracitate, deși se contrazic"12. Cum se vede, pe lângă contradicția dintre legi, cuprinsă de altfel în chiar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cum se vede, pe lângă contradicția dintre legi, cuprinsă de altfel în chiar etimologia termenului (anti-nomos), este admisă și contradicția dintre două simple judecăți sau dintre două raționamente. Aceasta înseamnă că referirea la legi nu mai e una esențială pentru definiția antinomiei, ea provenind doar din originea juridică a termenului. Ceea ce se preia din ideea de lege este doar caracterul ei de afirmație bine justificată. În definirile filosofice, termenul "lege" va fi înlocuit de cele mai multe ori cu acela de "teză". Acest sens
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]