1,643 matches
-
fracția este supraunitară, unde R are valoare mai mare decât T și S, ceea ce reprezintă un indice clar că infracțiunea nu mai are loc; însă dacă ponderea lui R este mai scăzută decât a celorlalte două, atunci are loc comportamentul antisocial. I. Oancea (1998) în urma unei analize detaliate elaborează o diferențiere a cauzelor comportamentelor infracționale, după cum urmează: o cauze generale (cele care fac referire la mediu, cele legate de persoana infractorului); o cauze speciale (vizează doar un anumit sector); o cauze
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
precum și de cel social (devianța privită ca fenomen social în cadrul comunității). În acest sens, studiul la nivel individual a ținut seama de acele trăsături definitorii ale deviantului (Voinea, 1999), aspecte corporale propriu zise: cap, trunchi, membrele persoanei înclinate spre acte antisociale. Ulterior s-a demonstrat ca acești indici nu pot fi considerați ca fiind definitorii, întrucât respectivele trăsături fizice pot fi intâlnite și la indivizi care nu prezintă comportamente indezirabile social. Un element considerat semnificativ pentru studiile în domeniu îl reprezintă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de specialitate se pot identifica o serie de trăsături caracteristice ale devianței: o violarea unei anumite legi care prescrie acțiuni împotriva celor care o încalcă; o manifestarea unui comportament contrar normelor și codurilor morale ale grupului; o săvârșirea unei acțiuni antisociale cu efect nociv pentru indivizi sau grupuri sociale. Fenomenologia delincvenței este extrem de complexă, prezentând forme și grade diferite in funcție de săvârșirea, descoperirea și sancționarea faptelor penale comise de diferiți indivizi, de aici putem elabora categorisirea lor: a) delincvența reală recunoscută
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
grade diferite in funcție de săvârșirea, descoperirea și sancționarea faptelor penale comise de diferiți indivizi, de aici putem elabora categorisirea lor: a) delincvența reală recunoscută ca fiind "cifra neagră" (Bulgaru, 2002, p. 235) a fenomenului în cauză, alcătuită din totalitatea faptelor antisociale care s-au săvârșit în realitate; b) delincvența descoperită reprezintă acele fapte antisociale săvârșite care au fost identificate de către instituțiile care mențin controlul social; c) delincvența judecată cuprinde faptele infracționale care sunt analizate în instanța de judecată. Pornind de la clasificarea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
indivizi, de aici putem elabora categorisirea lor: a) delincvența reală recunoscută ca fiind "cifra neagră" (Bulgaru, 2002, p. 235) a fenomenului în cauză, alcătuită din totalitatea faptelor antisociale care s-au săvârșit în realitate; b) delincvența descoperită reprezintă acele fapte antisociale săvârșite care au fost identificate de către instituțiile care mențin controlul social; c) delincvența judecată cuprinde faptele infracționale care sunt analizate în instanța de judecată. Pornind de la clasificarea anterioară suntem tentați să considerăm delincvența ca fiind un fenomen strict juridic aceasta
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în alegerea soluțiilor optime într-o situație dată. Specialiștii descriu un trio-conceptual în geneza devianței, concept ce reunește trei elemente: mediul de formare al personalității (mediul de proveniență a individului), personalitatea delincventă (predispozițiile) și situațiile care favorizează trecerea la actul antisocial. Primul element al trio-ului amintit, ce intervine în formarea delincvenței îl reprezintă mediul de formare a personalității, fiind vorba în special de personalitatea agresivă. Se știe că agresivitatea este un comportament câștigat (Bandura, 1977, apud Neculau, A., 1996, p.
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
prin suprapunerea unor valori negative de personalitate, manifestată predominant prin inafectivitate, insensibilitate, impulsivitate, egofilie ("Romanian Journal of Legal Medicine" Vol. XIV, nr. 1, 2006). Ultimul element al conceptului triunic este definit de factorii situaționali determinanți ce realizează trecerea la actul antisocial propriu-zis: consumul de alcool sau droguri, intoleranță la frustrații, incapacitatea de manifestare afectivă, impulsivitatea scăpată de sub control. Dată fiind complexitatea fenomenologiei delincvenței este semnificativ ca în analiza acesteia să se țină seama de întregul complex de determinare: a) dimensiunea statistică
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
asupra delincvenței, indiferent de forma, gradul acesteia, sau vârsta infractorului. Ținând seama de trăsăturile caracteristice domeniului, orice specialist interesat de fenomenologia delincvenței nu poate omite câteva întrebări cheie: 1. Care sunt cauzele care-i determină pe indivizi să comită acte antisociale, delincvente? 2. Cum poate fi evaluată o conduită delincventă? 3. Care sunt strategiile prin care se poate diminua și înlătura această componentă indezirabilă a tabloului social actual? În dorința de a găsi răspunsul favorabil la aceste interogații nu putem să
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
asocierii diferențiale": indivizii devin criminali prin contactul preponderent cu modele criminale, eliminându-le pe celelalte; o comportamentul criminal nu se structurează printr-un proces de "imitație", ci individul este atras și canalizat de anumite grupuri spre "învățarea" și exprimarea tehnicilor antisociale ( socializare negativă). Teoria conflictelor și a codurilor Întemeiată de T. Sellin, această teorie creează o extensie mare fenomenului de "conflict cultural" prin considerarea următoarelor faze: o conflicte între "codurile culturale" ale diferitelor grupuri; o conflictele între "normele de comportament și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
specificul socio-economic, dar mai ales de carateristicile psihice ale individului. Astfel de fapte se pot întâlni la diferite categorii sociale, cu grade diferite de instruire și apartenență sexuală etc. Studiile în domeniu au putut trasa o netă diferență între actele antisociale comise de bărbați și cele comise de femei. Diferența poate fi identificată atât la nivel calitativ cât și la nivel cantitativ: în timp ce barbații sunt inclinați mai mult spre acte de violență, sau spre cele intelectuale, femeile fac uz de creativitate
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fac uz de creativitate, sexualitate etc. Urbanizarea are efecte devastatoare asupra sentimentului de siguranță și intimitate al individului. În acest sens, în mediul urban controlul social scade foarte mult, apare "miopia socială" (T. Pitulac, 2000), astfel că tendința spre acte antisociale crește foarte mult. De asemenea, aglomerarea orașelor, având ca urmare limitarea libertății și a spațiului de mișcare intensifică tendința de agresiune, tensiuni în relațiile sociale. Orașul, ca areal sociogeografic, impune anumite norme și reguli care pot fi greu de asimilat
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și reguli care pot fi greu de asimilat de către indivizii din mediul rural și care sunt de curând veniți în urbe. Din punct de vedere al nivelului de instruire se pot stabili diferențe doar din punct de vedere calitativ: actele antisociale, caracterizate prin violență, agresiune, în cazul indivizilor superior școlarizați sunt înlocuite cu cele intelectuale. Totodată, este incontestabil faptul că numărul persoanelor deviante este mai mare în rândul celor cu o pregătire sumară, spre deosebire de absolvenții de studii universitare. De asemenea, starea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
înlocuite cu cele intelectuale. Totodată, este incontestabil faptul că numărul persoanelor deviante este mai mare în rândul celor cu o pregătire sumară, spre deosebire de absolvenții de studii universitare. De asemenea, starea civilă a individului reprezintă un indice semnificativ în analiza comportamentului antisocial. Studii în domeniu demonstrează faptul că ponderea crescută de persoane deviante, posibil infractoare este mai mare în rândul celor necăsătorite. Din rândul celor căsătoriți, mai predispuși spre acte indezirabile social sunt persoanele care nu au copii (prezența copiilor conferă un
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
căsătoriți, mai predispuși spre acte indezirabile social sunt persoanele care nu au copii (prezența copiilor conferă un plus de responsabilitate care, de obicei, atrag adultul de la alte preocupări adiacente). Persoanele divorțate prezintă și ele o tendință destul de accentuată spre acte antisociale, în special indivizii cu un număr crescut de divorțuri. Pe lângă toate aceste elemente amintite anterior se ține seama și de gradul sănătate mentală pe care o prezintă individul. Aceasta influențează atât maniera de studiu a cazului, cât și metoda de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Din punct de vedere al stadialității ontogenetice (Dragomirescu, V., 1976) putem vorbi de devianță abia în jurul pubertății și adolescenței (12-18 ani) pe fondul formării și dezvoltării personalității, până la această vârstă putându-se identifica doar o serie de predispoziții spre comportamente antisociale; fiecare acțiune corectivă fiind caracteristică vârstei copilului (până la 14 ani minorul nu răspunde penal, între 14 și 16 ani răspunde juridic doar dacă se constată prezența discernământului, iar între 16 și 18 ani se consideră că acesta este conștient de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
frecvență, în schimb cresc cele îndreptate împotriva propriei persoane, pe fondul pierderii partenerului de viață, ieșirea la pensie, marginalizarea socio-profesională; dar de cele mi multe ori actele autolitice întâlnite la această etate sunt considerate mai degrabă ca fiind aberante decât antisociale. * Sexul Studiile desfășurate asupra semnificației apartenenței sexuale și natura infracțiunii, a actului deviant săvârșit au evidențiat că genul reprezintă unul din cei mai semnificativi indici de diferențiere a infractorilor de neinfractori (Voinea, 1999). Evaluarea actelor antisociale din perspectiva acestui factor
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ca fiind aberante decât antisociale. * Sexul Studiile desfășurate asupra semnificației apartenenței sexuale și natura infracțiunii, a actului deviant săvârșit au evidențiat că genul reprezintă unul din cei mai semnificativi indici de diferențiere a infractorilor de neinfractori (Voinea, 1999). Evaluarea actelor antisociale din perspectiva acestui factor au permis identificarea unor importante diferențe atât din perspectivă calitativă (bărbații sunt inclinați preponderent spre infracțiuni bazate pe forță, în timp ce femeile "agrează" în mod special furturile, înșelăciunile, infracțiuni legate de viața sexuală etc), cât și cantitativă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
permis identificarea unor importante diferențe atât din perspectivă calitativă (bărbații sunt inclinați preponderent spre infracțiuni bazate pe forță, în timp ce femeile "agrează" în mod special furturile, înșelăciunile, infracțiuni legate de viața sexuală etc), cât și cantitativă (numărul femeilor care săvârșesc acte antisociale este semnificativ mai redus comparativ cu cel al bărbaților). Cu toate acestea, odată cu modificarea statutului femeii în structura societății, imaginea "sexului slab" începe tot mai mult să fie anulat de o serie de acte infracționale comise de femei, fapte caracterizate
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a actelor infracționale. Toate aceste aspecte subliniază importanța familiei atât ca suport socio-afectiv pentru individ, dar mai ales aceasta reprezintă sursă de educație și modele pentru individ. 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante Dezvoltarea unor comportamente antisociale implică, fără îndoială, toate structurile psihice începând cu cele cognitive și motivaționale până la cele afective. Numeroși autori consideră că acțiunile deviante reprezintă tulburări în diferite grade a proceselor emoționale și volitive manifestate mai ales prin "lipsa sentimentului responsabilității și al
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
al culpabilității, incapacitatea de a renunța la satisfacerea imediată a unor trebuințe cu riscul unor sancțiuni, insuficiența controlului emoțional, insuficiența judecății, a autocriticii, a utilizării experienței trecute" (Voinea, 1999, p. 31). O înțelegerea aprofundată a factorilor psihologici cauzatori ai comportamentelor antisociale manifestate de diferiți indivizi presupune o analiză detaliată asupra fiecăreia, cele mai incriminate fiind: imaturitate intelectuală și afectivă, complexele de inferioritate, precum și frustrarea. * imaturitatea intelectuală acea particularitate a personalității infractorului manifestată prin "incapacitatea acestuia de a prevedea pe termen lung
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
atitudine inconsecventă, este lipsit de critică și autocritică autentică, este nerealist și manifestă o semnificativă instabilitatea afectivă. Această deficiență este deosebit de gravă, mai ales în cazul în care pot exista asocieri cu imaturitatea intelectuală ceea ce predispune la manifestărea unor comportamente antisociale grave; * complexul de inferioritate individul resimte o incapacitate personală în raport cu anumite realități obiective; acesta se dezvoltă în urma unei infirmități reale sau imaginate, toate acestea fiind potențate și de către disprețul și dezaprobarea manifestate de către cei din jur. Acestă stare de conflict
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
dezorganizate, haotice care facilitatează violența și diferite acte sociale). 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante Alături de factorii caracteriali, cognitivi, afectivi și volitivi cu un rol semnificativ în dezvoltarea unor comportamente și conduite deviante și antisociale se cunosc și o serie de componente psihopatologice cu impact major: • epilesia; • encefalita; • schizofrenia; • psihopatiile; • alcolismul. * Epilepsiile datorită descărcărilor neuronale necontrolate, pacienții cu această tulburare comit infracțiunile în condițiile legate de apariția crizelor (aceste fapte trebuind să preceadă sau să
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în personalitățile dizarmonice, anormale în care individul fie se auto-pedepsește, fie îi face pe semenii săi să sufere, această tulburare fiind considerată mai mult o boală a caracterului decât a psihicului. Acești indivizi, instabili și excesivi de iritabili, comit fapte antisociale în deplin discernământ, cu luciditate și interes, orientându-se cu precădere spre furt, escrocherii, înșelăciune, agresiuni, denunțuri calomniale etc. O categorie aparte a psihopaților o reprezintă perverșii sexuali, care pot varia în diferite forme și grade: de la exhibiționism și fetișism
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a societății actuale, consumul de alcool fiind frecvent invocat de către cei care comit diferite acte infracționale. Cu toate acestea, studiile de specialitate au demonstrat că alcoolismul în mod singular, neasociat cu alți factori nu constituie o sursă semnificativă a faptelor antisociale, acestea se manifestă în cazul asocierii acestei devianțe cu anumite particularități ale personalității individului: temperament predominant coleric, carențe intelectuale și, bineînțeles, caracteristicile mediului în care există individul. Și în cazul alcoolismului se face simțită nevoia de a realiza distincția între
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de altă parte; • între dezvoltarea intelectuală și dezvoltarea judecăților sentimentale și morale (Kohlberg, L., 1981). 2.1. Delincvența juvenilă Pentru a înțelege fenomenul delincvenței juvenile putem efectua o paralelă conceptuală cu delincvența, în general, care reprezintă acel ansamblu de acte antisociale sancționate de către instituțiile competente domeniului juridic; și vom menționa pentru cea juvenilă că acele fapte indezirable socio-juridice sunt comise de către minori până la vârsta de 18 ani, fiecare acțiune corectivă fiind caracteristică vârstei copilului (până la 14 ani minorul nu răspunde penal
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]