1,520 matches
-
historia (J.C. Bermejo Barrera, 1987) redevenea o temă "fierbinte". Disoluția regimurilor din Est și demolarea zidului de la Berlin, la finele anului trecut, păreau să încheie un ciclu, la definirea căruia istoricii erau chemați a-și spune cuvântul, alături de politologi, sociologi, antropologi. Analize remarcabile pe această temă s-au produs în serie, antrenând reacții și controverse. Eseul subscris de Fukuyama anul trecut, în plină degringoladă a ideologiilor totalitare, a atras cel mult atenția, relansând interogativ problema unui sfârșit al istoriei (The End
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
atestări istorice și în majoritate fără scriere, cu o structură total diferită de cea a limbilor europene și oglindind o mentalitate aparte. Ele nu puteau fi cercetate decât descriptiv și în strânsă legătură cu cultura. Inițiatorul acestei direcții a fost antropologul și arheologul Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei reprezentanți de frunte au fost Leonard Bloomfield și Edward Sapir 63. În
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
atestări istorice și în majoritate fără scriere, cu o structură total diferită de cea a limbilor europene și oglindind o mentalitate aparte. Ele nu puteau fi cercetate decât descriptiv și în strânsă legătură cu cultura. Inițiatorul acestei direcții a fost antropologul și arheologul Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei reprezentanți de frunte au fost Leonard Bloomfield și Edward Sapir 63. În
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
și ,,actul verbal", mai exact, Durand definește un concept prin celălalt. Cele trei verbe fundamentale pentru teoretician sunt: a (se) înălța, a coborî și a reuni. Plecând de la aceste considerente, putem observa influența teoriei heraclitiene asupra concepției lui Durand. Astfel, antropologul francez împărtășește teoria filosofului grec presocratic conform căreia orice schimbare este reală, stabilitatea sau ceea ce în mod normal numim realitate fiind iluzorie. În acest context, abordarea transdisciplinară pe care o propun pentru textul blecherian își are rădăcini adânci în ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
face prin metoda omologiei, care presupune că fiecare nou ,,sem" identificat nu este decât o ,,variație pe o temă verbală dată". Teoria lui Durand este de fapt o arhetipologie. Conform acesteia, gesturile dominante sunt identice pentru toți oamenii, formând ceea ce antropologul numește "universalia simbolice". Pentru Durand, simbolul ,,rezultă din imposibilitatea conștiinței semiologice a semnului de a exprima partea de fericire sau angoasă pe care conștiința totală o resimte în fața temporalității"83. Astfel, după Durand, modelul "conștiinței totale" are trei părți: una
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cu adevărat cineva să ne aducă prosperitatea? Aici pînă și economiștii au îndoieli serioase. Cred așadar că știința economică se află în criză. O criză pe care sunt chemați să o rezolve nu doar economiști, ci și filosofi, sociologi, politologi, antropologi într-o veritabilă horă a prieteniei transdisciplinare. Alte opinii consideră că știința econo-mică este actualmente cea mai bine structurată dintre toate științele sociale, că abordarea economică este nu doar legitimă ci și fructuoasă și că ar trebui să slujească drept
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
trebuie să te despoi pentru a fi"? De unde temele suicidare la Gide, de unde apologurile ascetice la Hesse..."20 Imposibilitatea celor doi romancieri de a se lăsa pătrunși de Celălalt (al cărui avatar nu-i altul decât femeia) era explicată de antropologul francez prin predispoziția lor spre homosexualitate. Situația se schimbă în cazul lui Camil Petrescu: deși misogin convins (dar oare misoginia nu e rezultatul unei homosexualități refulate?) el este creatorul unora dintre cele mai frumoase și ostentativ descrise nuduri din literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
este de o majoră importanță în plan metodologic; limitele psihocriticii, impuse de Mauron, pot fi depășite, în măsura în care aceasta este în stare să reconsidere textul ca o sumă de valori numinoase. Psihocritica se convertește, astfel, într-o nouă metodă, numită de antropologul francez mitocritică: "În sfârșit, într-o a treia parte, voi arăta că psihocritica cere o amplificare ultimă ce regăsește textul operei ca pe un univers ordonator de valori "numinoase" și, prin aceasta, ordonat față de marile mituri pasibile de o mitologie
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fi știind el ceva..."115 Anima, ca unul din arhetipurile esențiale ale psihicului uman, își are originea în interiorul inconștientului unde se află un conținut cu o puternică valoare emoțională. Pentru Jung, conținutul acesta s-ar explica prin reliefarea motivului diadei, antropologii concluzionând că aceasta constă în manifestarea simultană a masculinului și femininului. Din dorința de a se face mai bine înțeles, psihanalistul elvețian enunță două axiome decisive pentru el. Prima afirmă raportul de inerență dintre subiectul proiectat și inconștient: Tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
început să fie"(s. a.).142 Într-o primă fază a cercetărilor sale, nici Gilbert Durand nu se îndepărtează de viziunea lui Mircea Eliade, ambii insistând asupra ideii că mitul, indiferent de context, tinde să se realizeze ca o poveste. La antropologul francez, însă, povestea inerentă mitului se caracterizează prin prisma unui sistem dinamic specific, sistem cuprinzând, în ordine, schema, simbolul și arhetipul.143 Ceva mai târziu, uzitând de o comparație implicită, Gilbert Durand conchide că mitul joacă rolul unui regizor, care
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Daniela Ciora, echivalează subtil verva, stilul alert, dialogic, altitudinea spirituală, intelectuală și științifică a scriiturii, climatul analitic și psihologic prin care talentatul Doxiadis a reușit să se afirme în contextul prozei elene și europene. Război cu propriile fantasme la antipozi Antropolog și jurnalist, Albert Sánchez Piñol (n. 1965, Barcelona) obține în 2002 un succes ieșit din comun cu romanul La pell freda (primul volum dintr-o "trilogie a monștrilor") tradus imediat în spaniolă cu titlul "La piel fría", după care Cornelia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
îi atribuie omului arhaic motivații ale omului modern, în primul rând intenția de a stăpâni forțele naturii: „Ce îngustime a vieții sufletești la Frazier! Ce incapacitate de a înțelege o altă viață decât cea englezească a epocii sale!“64 Un antropolog de teren, care pornește de la aceleași premise ca și Frazier, le va cere băștinașilor să-i spună ce anume speră ei să obțină prin practicile magice la care participă. Și va primi, în cele din urmă, explicațiile pe care le
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ea cât china ar spune el cât china/ dimineața la trei stau în fundul taxiului/ delexifiat bătăile inimii imposibil de montat/ la loc ale unui pacemaker/ cu bacteria pe terminate" etc. Spațiul acesta urban este însă, și la Radu Andriescu, ceea ce antropologul Marc Auge numește un ne-loc (v. Non-lieux. Introduction à une anthropologie de la surmodernité): un spațiu de anonimat, mort, fără nicio urmă, depersonalizat. Veselia forțată a pestriței hore imaginate într-unul dintre poemele angrosistului incluse în eu și câțiva prieteni
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
determinată într-un sistem tehnic". 2 Cf. DEX, "Sistem tehnic alcătuit din mai multe piese mobile și fixe care sunt angrenate între ele, astfel încât unele elemente mobile, transmițând forțele de la elementul conducător la elementele conduse, pot antrena mișcarea acestora". 3 Antropologul francez vorbește despre societăți care produc extrem de puțină dezordine (fizicienii le-ar descrie în termeni de entropie moderată) și care manifestă tendința de a se menține, deși vag, în starea inițială, ceea ce explică, de altfel, faptul că ele ne apar
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care continuă și astăzi. Dacă nu au putut-o anula, cel puțin i-au modificat spectrul agresiv și înspăimîntător. În primul rînd au personalizat moartea, asociind-o cu fiecare individ în parte și nu cu umanitatea în ansamblul său. Un antropolog din anii cincizeci, Phillippe Ariès, constată că "oamenii voiau acum (după debutul industrializării, n.m.) să meargă la locul de veci unde a fost așezat răposatul și mai voiau ca acest loc să-i aparțină numai lui și familiei lui" (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Demersul lui Karl Polanyi rămîne prizonierul unui imposibil major al omului modern. A treia ipoteză, cea pe care o susținem, se sprijină în special pe lucrările lui Louis Dumont 72. Cu scopul de a înțelege particularitățile viziunii moderne asupra lumii, antropologul francez insistă asupra succesului fără precedent a ceea ce el numește "ideologie economică" și încearcă să-i traseze evoluția. El reamintește că, în a doua parte a secolului al XVIII-lea, economistul francez François Quesnay (o autoritate printre fiziocrați), prin celebrul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de dramă (circuitul durerii este activat în ele), dar plăcerea subiacentă însoțește, în anumite corpuri, această percepție (circuitul plăceri este co-activat). Cum creierul este dotat cu sisteme care permit desolidarizarea față de durerea celuilalt, nu rămâne decât aspectul „agreabil” al problemei. Antropologul Victor Nell, de la Universitatea din Pretoria, Africa de Sud, consideră că nu este o întâmplare faptul că suntem conectați cerebral pentru a simți uneori plăcere în fața durerii altor ființe vii. El consideră că strămoșii noștri vânători prezentau un astfel de sistem cerebral
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
tout de suite / Totul, imediat (Fayard), pornind, ca odinioară Flaubert sau Balzac, de la un fapt divers autentic, ce a zguduit Franța în 2006. Deși autorul se delimitează de o asemenea interpretare superficială: "Cartea mea este una politică. Mă consider un antropolog al societății noastre", declara autorul într-un interviu. "Descriu un simptom social și nu un fapt divers." 2006 e anul în care Ilian Halimi, un tînăr evreu, presupus bogat, pentru că era evreu, a fost răpit, sechestrat și torturat vreme de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
că e o falsă problemă, căci deîndată ce încep dezba terile, Garde se arată într-o cu totul altă lumină: spontan, profund, cu replică promptă și precisă, plin de umor și autoironie. Romanul său i-a exasperat pe etnologi, sociologi, antropologi etc., spune el, pentru că propune o imagine cu totul personală despre aborigenii din nord-vestul Australiei, departe de documentatele scrieri științifice referitoare la zona respectivă. Dar autorul se amuză de aceste controverse, afirmînd că adevărul unui scriitor nu e cel al
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
le-a ridicat de-a lungul timpului studiul scriiturii. Astfel, scriitura a fost confundată, în general, fie cu funcțiile ei, fie cu resursele sale materiale. În plus, istoricii au asimilat-o cu o colecție de sisteme și tehnici variate, iar antropologii au privit-o numai din perspectiva consecințelor sale politice, sociale sau intelectuale. Toate aceste interpretări duc la concentrarea atenției spre operația de separare a mesajelor în două categorii: cele pe care le putem scrie și cele pe care nu le
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și al pieței libere în menținerea acelor comunități. El propunea o "antropologie structurală", sprijinită pe noțiuni de teoria informației, atent și la cercetători americani precum Ruth Benedict (1887- 1948), Margaret Mead (1901-1978), apărătoare ale dimensiunii umaniste a antropologiei, precum și la antropologi care susțineau rolul fundamental al culturii și al sacrului în viața socială. (Idem., p. 433) Enunțul că "științele politice seamănă mai degrabă cu un bazar aleatoriu" (Idem., p. 437), completat cu influențele darwinismului, teoriei einsteiniene a relativității, ale psihanalizei și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
un mod de viață complet, material, intelectual și spiritual 10". Instituționalizată, cultura nu numai că își lărgește sensul de bază, primind noi conotații, dar devine legitimă și, în plus, dezvoltă valențe legislatoare. Din punct de vedere antropologic, perspectivă dezvoltată de antropologul N.J. Pounds în The Culture of the English People, publicată în 1994, perspectivă împărtășită, de altfel, și de Mircea Eliade în Istoria religiilor, cultura își are rădăcinile în credințele și obiceiurile tradiționale ale popoarelor primitive, anterioare epocii științifice, iar formele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nici inferioară culturii de elită; este însă mai cuprinzătoare decât ambele, deci poate fi cu ușurință considerată ca fiind forma contemporană culturală dominantă. Existența diverselor manifestări ale culturii populare de-a lungul secolelor este un fapt bine-cunoscut, dar istoricii și antropologii le studiază de obicei în relație cu mentalitățile și stilul de viață ale indivizilor (ritualuri, sărbători, forme de comunicare, de distracție, culinare, vestimentare etc.). Aceste ma-nifestări, considerate folclorice, și-au făcut apariția în cultura orașelor în momentul dezvoltării acestora. Când
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Există însă și exemple de literatură folclorică care a devenit populară și a ajuns să fie studiată ca formă a literaturii de "elită", așa cum există și modele ale culturii populare actuale care-și trag rădăcinile din folclor sau din mitologie. Antropologul englez Pounds denumește populațiile tribale "popoare tradiționale" și le descrie ca fiind "stabile, supuse numai schimbărilor naturale: însămânțatul și recoltatul, vara și iarna, noaptea și ziua, nașterea și moartea 44". Orice abatere de la acest ciclu prestabilit sau orice întrerupere era
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de bunăstare personală", sunt sentimente majore, pe care societatea de consum le cultivă pentru a da impresia unei vieți fericite. Este binecunoscut faptul că felurile de mân-care pe care oamenii le consumă astăzi sunt diferite de cele ale generațiilor trecute. Antropologii au ajuns la concluzia că schimbarea obiceiurilor noastre alimentare a condus la transformări în ceea ce privește termenii utilizați în domeniu, de la "comestibil" la "gustos" și, mai recent, la "nutritiv". Nutriționiștii pretind că oamenii mănâncă ceea ce consideră că este bun pentru ei, în vreme ce
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]