2,449 matches
-
Ed. cit., p. 49. 90 Mircea Florian, Introducere în filosofia istoriei, București, Editura Garamond, p. 137. 91 A se vedea, pentru aceasta, Idem, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, București, Editura Eminescu, 1983, p. 393. 92 Lucian Blaga, Aspecte antropologice, în vol. Opere 11, București, Editura Minerva, 1988, p. 212. 93 Kant, Critica facultății de judecare, p. 271. 94 Ibidem, p. 276. 95 A se vedea A. Philonenko, L'oeuvre de Kant, Paris, Librairie philosophique J. Vrin, 1981, vol. 2
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
p. 186. 300 Gheorghe Vlăduțescu, Op. cit., p. 131. 301 Em. Mounier, Le personnalisme, p. 52. 302 Ibidem, cap. VII. 303 Termenii "naturalism" și "absolutism" sunt folosiți în contextul de față într-un mod convențional. Ei se referă la acele reconstrucții antropologice care fie identifică omul cu condiționatul natural (reconstrucții naturaliste), fie cu Necondiționatul, Absolutul (reconstrucții absolutiste). 304 Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996, p. 13. 305 "Trebuia să fie mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai reprezentat, tot la Iași, unele poeme dramatice, iar la Bîrlad, în stagiunea trecută, piesa Alegerea apelor. Surprinzătoare prin ideea ei, văzută într-un context social care ne aparține, incitantă prin reverberațiile subiectului, destul de simplu, în orizonturile meditației etice și antropologice, frapînd prin precizie și conciziune, Calul verde reprezintă o prezență repertorială dintre acelea care, chiar cînd pot da naștere unor controverse, nu pot trece necomentate cu un interes dublat de pasiune. Autorul pornește aproape banal, de la drama unui cuplu conjugal
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
la dezvoltarea abilităților, îmbogățirea cunoștințelor, plăcerea de a face personal o anumită muncă etc. și care pot fi realizate numai de către fiecare persoană în parte). Rezultă deci că, în aceste teorii, comportamentul uman este conceput ca un sistem biologic; teorii antropologice, care au în vedere, pe lângă motivațiile extrinseci și intrinseci, și pe cele transcendente (motivațiile prin care se desemnează acele consecințe pe care acțiunea unei persoane le generează asupra alteia sau altora, consecințe a căror obținere este urmărită în mod special
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
se petrece în afara persoanei respective. Rezultă deci că, în aceste teorii, comportamentul uman este conceput ca un sistem deschis sau deschis - adaptiv. Analiza comparată a celor trei categorii de teorii motivaționale conduce la concluzia că singura teorie completă este cea antropologică; cea psihologică este un caz particular al teoriei antropologice; similar, teoria mecanicistă este un caz particular al teoriei psihologice. Teoria ierarhiei nevoilor sau teoria lui Maslow este una dintre cele mai cunoscute realizări ale celebrului psiholog american. Abraham Maslow a
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
aceste teorii, comportamentul uman este conceput ca un sistem deschis sau deschis - adaptiv. Analiza comparată a celor trei categorii de teorii motivaționale conduce la concluzia că singura teorie completă este cea antropologică; cea psihologică este un caz particular al teoriei antropologice; similar, teoria mecanicistă este un caz particular al teoriei psihologice. Teoria ierarhiei nevoilor sau teoria lui Maslow este una dintre cele mai cunoscute realizări ale celebrului psiholog american. Abraham Maslow a fost un psiholog care, de-a lungul a câțiva
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
utilizăm. Nu sunt de condamnat cei care au pus la punct telefoanele mobile, ci cei care le folosesc pentru a declanșa bombe sau a pentru a devaliza conturi bancare. Tehnicul are nu numai o dimensiune obiectuală, ci și una profund antropologică, producând o rezonanță socială, umană, spirituală. Orice nou artefact de acest gen este „prefațat” de o anumită „profeție” și produce, prin efectele sale, o adevărată „mitologie”, chiar „escatologie”. E Întâmpinat cu nerăbdare, cu Încântare, dar și cu frisoane. Integrarea lui
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pe dincolo, și alta e să constați tu Însuți, direct, cum stau lucrurile. Una e să mănânci o pizza la braseria de peste drum, și alta e să o deguști la un restaurant din regiunea Toscanei. Deplasările, din punct de vedere antropologic, au avut mai multe motive. La obârșie ele aveau loc din motive foarte presante și concrete (de expansiune, de subzistență, de exilare, de fugă și izolare etc.). Cu timpul, acestea au dobândit și alte dimensiuni, mai detașate de interesele materiale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
1983, 52; Marian Papahagi, Tehnica abruptului epic, TR, 1985, 41; Valeriu Cristea, „Cartea mică a clipei” și „marele tunet”, RL, 1986, 14; Holban, Profiluri, 322-327; Cristea, Fereastra, 265-272; H. Zalis, Prozele lui Vasile Andru, CL, 1984, 4; Christian Crăciun, Reverii antropologice, T, 1990, 2; Mihaela Ursa, Viața ca semn, TR, 1991, 47; Maria Genescu, Viața ca „un cumul de soartă bună”, RL, 1994, 2; Ion Apetroaie, Vasile Andru - textualist moderat, în Siretul, vatră de istorie și cultură românească, îngr. Ion Popescu-Sireteanu
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
turci, tot așa partizanii comuniști Îi alungaser... În anii ’40 pe italieni și pe germani. Destinele șefilor celor dou... epopei - Skanderberg În veacul al XIV-lea și Enver Hodja În secolul XX - se Împleteau. Trecutul era idealizat cu ajutorul cercet...rilor antropologice, lingvistice și Îndeosebi istorice bine direcționate. În România, Ceaușescu era prezentat drept continuatorul lui Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei În secolul al XV-lea, și al lui Mihai Viteazul, primul care a unit țară, În secolul al XVI-lea. În
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
sociologice, economice și din alte discipline, de natură să ne permită formarea unei viziuni mai largi cu privire la bani și la rolul lor în viața economică. După cum precizează autorul, "cartea se vrea a fi o socioeconomie a banului, o analiză complexă, antropologică, sociologică, politică și economică". În acest cadru, lucrarea prezintă inclusiv ideile referitoare la acele aspecte ale monedei care nu sunt tratate în mod obișnuit de economiști, iar apoi propune unele considerațiuni proprii prin care reconsideră unele tabuuri. În fața cititorului, care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
axiome fundamentale pe care trebuie să la avem în vedere. Numai de aici plecând vom înțelege importanța ciclului economic, parte a ciclicității universale din lumea biologică și fizică. Cartea se vrea a fi o socio-economie a banului, o analiză complexă, antropologică, sociologică, politică și economică. Se întâmplă așa pentru că economia este încă o știință tânără și prea săracă pentru a oferi explicații satisfăcătoare la un fenomen atât de complex cum este cel al banului. Noi, economiștii, ne-am obișnuit să discutăm
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de sacrificii: sacrificiul dar, sacrificiul hrană și chiar sacrificiul contract 196, propunându-și "un fel de arheologie asupra naturii tranzacțiilor umane în societățile care ne înconjoară sau tocmai ne-au precedat"197.În fapt, Marcel Mauss procedează la o analiză antropologică, economică și juridică pe exemplul societăților primitive care există încă în lume. El observă și conferă un caracter de valabilitate istorică observațiilor sale, presupunând (și nu avem de ce să nu fim de acord) că și lumea dezvoltată de azi a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o analiză ne poate spune cu claritate unde este boala. Principala calitate a unui economist, indiferent de nivelul la care-și desfășoară activitatea, trebuia să fie aceea de a fi un bun diagnostician. El trebuie să cunoască bine mediul politic, antropologic, cultural, social, intern și extern al unei țări sau unei întreprinderi, pentru a știi exact care sunt metodele de management, cum și când trebuie aplicate. Este important să arătăm cum criza economică nu începe cu moneda de hârtie, deoarece cei mai mulți
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este utopic și pentru că și-a imaginat că va veni un timp în care omul nu va mai crede în Dumnezeu. Religia nu este "opiul popoarelor" ci sufletul popoarelor. De altfel, gândirea simplistă a socialiștilor atunci când vine vorba de domeniul antropologic, sociologic și religios, i-a pus în situația de a deveni rapid lipsiți de credibilitate. Un om în afara lui Dumnezeu este un om în afara lui însuși, dar și în afara celorlalți. Nu există o poziție atât de simplistă față de relația omului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pp. 163-169. De asemenea, vezi și Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 602. 592 Moneda din hârtie va sta la baza unei noi abordări a istoriei și la baza unui nou proiect antropologic în cursul căruia încă ne aflăm. Iată ce spune Ilie Bădescu: "Semnele noii abordări a istoriei și ale noului proiect antropolgic apar în Renaștere când brusc oamenii mărilor sunt cuprinși de o ciudată maladie pe care o putem numi printr-
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lor, ca instrumente taxonomice și surse pentru reflecții teoretice, este indiscutabilă. Ceea ce mi-am dorit să ofer prin această lucrare a fost o morfologie a fenomenelor ceremoniale și mitologice. Termenul morfologie poate să pară desuet, În contextul actual al dezbaterilor antropologice, context dominat de moda „antropologiei critice”. În ultimele decenii, antropologia s-a confruntat cu o reevaluare critică a statutului ei de știință și a „scientificității” metodelor ei. Aceste dezbateri, violente și patimașe uneori, au creat nu numai un curent de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plasează „dincolo” de dezbaterile cu caracter epistemologic. Lucrarea de față se dorește a fi un instrument pentru cei care vor să se inițieze În studiul mitului și ritului: Înainte de a-și exercita acuitatea critică prin punerea la Îndoială a categoriilor antropologice, ei trebuie să știe care sunt aceste categorii și care este semnificația lor. Spre deosebire de un dicționar de concepte (prizonier al ordonării alfabetice), volumul organizează materia după principii didactice, Încercând să ofere un fir conducător care să permită atât imersiunea În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
doilea cu predilecție În cercetările de tip etnografic). Sensul extins apare În multe investigații de tip sociologic, iar sensul abuziv În studiile literare, În semiotică, În politologie sau În cultural studies. Cele mai multe dintre definițiile pe care le consider adecvate perspectivei antropologice și ancorate Într-o investigare substanțială a unor documente de teren sau de arhivă sunt construite prin acumularea de atribute capabile să contureze identitatea aparte a acestor creații culturale și specificitatea conceptului care le circumscrie. În opinia mea, suma acestor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sinonim pentru ritual sau ceremonie. La modul cel mai general, termenul obișnuință poate fi folosit ca un cuvânt Înglobant pentru o mare varietate de acțiuni stereotipe, Îndeplinite de indivizi sau de mici grupuri. Termenul nu apare În dicționarele de concepte antropologice sau sociologice. În The New Encyclopedia Britannica (vol. V, p. 602) găsim următoarea definiție: „Orice comportament repetat În mod regulat, care nu solicită sau solicită foarte puțin gândirea și care este mai degrabă Învățat decât Înnăscut. Obișnuințele se dezvoltă prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vol. II; C. Ginzburg, 1996; M. Harris, 1974; R. Muchembled, 1978; J.B. Russell, 1981; K. Thomas, 1973) este consacrată fenomenului vrăjitoriei diabolice europene și proceselor declanșate de vânătoarea de vrăjitoare (fenomen considerat de istorici drept „istoric” și de antropologi drept „antropologic”). Vrăjitoria europeană nu a fost cu nimic mai diabolică sau mai puțin diabolică decât alte forme de vrăjitorie din alte epoci și de pe alte continente. Eticheta de „diabolic” reflectă o judecată instituțională, aceea a bisericii. Ea se referă atât la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fiecărei culturi (M. Douglas, 1975). Interpretările evoluționiste care condamnau asemenea tehnici de vindecare drept „iraționale” și „nerealiste” ignorau exact specificitatea reprezentărilor culturale despre viață și moarte, despre trup și suflet, despre sănătate și boală, despre terapie și vindecare. În bibliografia antropologică, se folosește deseori sintagma „rituri de suferință” (ritual of affliction), propusă de Victor Tuner (1967). Aceasta se referă la suferințele produse de intervenția neașteptată și răuvoitoare a unei puteri (divine sau umane) În viața unei persoane. Intervenția provoacă boli obișnuite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
formă de exprimare a relației dintre om și lumea supranaturală specifică societăților primitive de vânători și culegători, deși adepții teoriilor evoluționiste consideră că șamanul este Înlocuit treptat de vindecător, de magician și, În final, de preot (M. Winkelman, 1990), studiile antropologice au arătat că șamanii și complexul magic al șamanismului conviețuiesc cu și se adaptează la lumea modernă. Pe de o parte, urmașii șamanilor din societățile simple Își continuă activitatea și În prezent: spre exemplu, În apartamentele lor din blocurile construite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
arhaice pentru divinație sau vindecare (B. Colby, 2004). Pe lângă șamanii proveniți dintre membrii societăților unde s-au practicat constant aceste rituri, În chiar inima societăților occidentale apar ceea ce antropologii au numit „neoșamani”: persoane care, prin lectura unor texte din bibliografia antropologică sau parapsihologică și prin exerciții repetate de obținere a ASC, au ajuns să-și controleze stările de transă și să exercite „ședințe” șamanice. Exemplul cel mai cunoscut este acela al antropologului Michael Harner, care, după studii etnografice În Peru, a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
diferitelor registre de semnificare sau de raționare. Am sugerat șîn alte studii - n. M.C.ț că magia și vrăjitoria pot fi simbolizări ale proceselor și dinamicilor care, Într-adevăr, trec dincolo de limitele rațiunii (B. Kapferer, p. 2002, 22). În dezbaterile antropologice recente, relația dintre magie și știință - altfel spus, dintre gândirea simbolică și gândirea științifică - nu mai este pusă Într-o schemă deterministă referitoare la progresul umanității de la primitivism la modernitate. Raporturile ambivalente dintre magie, religie, știință și tehnică drept expresii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]