4,171 matches
-
Momentul constituirii acestei "științe fundamentale", cum o socotea Scheler, a rămas în conștiința filosofică a contemporaneității. Poate de aceea, în contextul "procesului umanismului" (al unei probleme care vizează ceea-ce-este omul contemporan), George Uscătescu privea astfel începuturile conștiinței de sine a antropologiei filosofice, făcând referire la unul dintre antropologii cu operă semnificativă din perioada postbelică: "dacă, aparent, Foucault se mișcă pe alte coordonate, în esență, procesul pe care el îl intentează omului și umanismului ne conduce tot la punctul fixat acum șaizeci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
alte coordonate, în esență, procesul pe care el îl intentează omului și umanismului ne conduce tot la punctul fixat acum șaizeci, șaptezeci de ani de către metafizica europeană aflată în criză (la momentul "Scheler" n. C.). Este vorba de posibilitatea unei antropologii filosofice, de fundamentarea antropologică a metafizicii însăși"33. Faptul nou pe care îl propune acest moment nu se reduce la repunerea întrebării despre ceea-ce-este omul, ci el presupune ideea posibilității unui discurs autonom despre om (ca "antropologie filosofică") și, de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de posibilitatea unei antropologii filosofice, de fundamentarea antropologică a metafizicii însăși"33. Faptul nou pe care îl propune acest moment nu se reduce la repunerea întrebării despre ceea-ce-este omul, ci el presupune ideea posibilității unui discurs autonom despre om (ca "antropologie filosofică") și, de asemenea, ideea că actul (re)fundării metafizicii trebuie să cuprindă această întrebare. Un alt filosof român, Mihail Ralea, în lucrarea Explicarea omului (1946), așeza modelul antropologiei filosofice ca matrice a problemelor acestei lucrări, ca un fel de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ci el presupune ideea posibilității unui discurs autonom despre om (ca "antropologie filosofică") și, de asemenea, ideea că actul (re)fundării metafizicii trebuie să cuprindă această întrebare. Un alt filosof român, Mihail Ralea, în lucrarea Explicarea omului (1946), așeza modelul antropologiei filosofice ca matrice a problemelor acestei lucrări, ca un fel de model de lucru asupra temelor care îl vizează pe om: "studiul de față (Explicarea omului n. C.) se mai poate prezenta și ca o încercare de antropologie filosofică. În
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
așeza modelul antropologiei filosofice ca matrice a problemelor acestei lucrări, ca un fel de model de lucru asupra temelor care îl vizează pe om: "studiul de față (Explicarea omului n. C.) se mai poate prezenta și ca o încercare de antropologie filosofică. În ultimii ani, numeroși filosofi, de la Max Scheler la A. Gehlen, s-au consacrat problemei omului, creind, pe lîngă vechea antropologie fizică, una filosofică"34. Cu toate că nu este aici locul pentru a face istoria antropologiei filosofice, este de constatat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe om: "studiul de față (Explicarea omului n. C.) se mai poate prezenta și ca o încercare de antropologie filosofică. În ultimii ani, numeroși filosofi, de la Max Scheler la A. Gehlen, s-au consacrat problemei omului, creind, pe lîngă vechea antropologie fizică, una filosofică"34. Cu toate că nu este aici locul pentru a face istoria antropologiei filosofice, este de constatat totuși că la începutul veacului nostru, actul de a defini și construi o "știință" asupra esenței omului, un discurs reflexiv care să
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca o încercare de antropologie filosofică. În ultimii ani, numeroși filosofi, de la Max Scheler la A. Gehlen, s-au consacrat problemei omului, creind, pe lîngă vechea antropologie fizică, una filosofică"34. Cu toate că nu este aici locul pentru a face istoria antropologiei filosofice, este de constatat totuși că la începutul veacului nostru, actul de a defini și construi o "știință" asupra esenței omului, un discurs reflexiv care să aibă ca obiect nu ceva din om, ci omul ca atare, mai bine-zis, ceea-ce-este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
limitele, problemele, intențiile și modelul de cunoaștere pe care le-ar întruchipa o asemenea disciplină sunt discutate de filosoful german amintit mai devreme, Max Scheler, îndeosebi în lucrarea Locul omului în cosmos.35 În perioada în care apăreau studiile de antropologie filosofică ale lui Max Scheler, în filosofia europeană se petrecea un alt fapt semnificativ pentru destinul problemei omului; este vorba despre încercarea lui Martin Heidegger de a interpreta într-un mod "antropologic" Criticile kantiene, îndeosebi Critica rațiunii pure, pornind de la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fundamentală. Așadar, întrucât "descrierea lui Heidegger asupra Ființei pre-predicative a Dasein-ului semnifică faptul că 'Ființa' este numai în înțelegerea Dasein-ului"36, ontologia (generală) este posibilă doar pe temeiul "analiticii existențiale" ("analiticii ontologice") a acestuia. Ambele proiecte de discurs asupra omului, antropologia filosofică gândită de Max Scheler și ontologia fundamentală a lui Martin Heidegger, au în vedere omul în determinarea sa esențială (a ființei sale), adică într-un orizont ontologic; dar nici unul dintre ele nu elimină rosturile ontice ale ființării umane. Ambele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului în lume, iar pe de altă parte, urgența reconstrucției înseși interogației despre ceea-ce-este omul. Fiecare încearcă să dea măsură acestor două fapte, fie prin raportarea la tradiția antropologică (științifică, în bună măsură) și la celelalte moduri de ființare (cazul antropologiei filosofice), fie prin "destrucția" conceptelor ontologiei tradiționale în vederea părăsirii orizontului desemnat ca "uitare a ființei" și retrasarea raporturilor dintre ființă și ființare (cazul ontologiei fundamentale). Prezența omului în lume, existența unui orizont deschis al ființării în care au "stabilitate" faptele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
om. S-a spus chiar mai mult în privința semnificației demersului socratic, anume că omul apare ca fiind obiectul ca atare al discursului său filosofic, de unde observația că am avea de-a face, prin această filosofie, cu prima realizare în modelul antropologiei filosofice. Apoi, Aristotel în Etica nicomahică propunea termenul antropologos "ceea ce se spune despre om" probând intenționalitatea gândului filosofic ocupat cu problema omului. Nu putem vorbi în nici unul dintre cele trei cazuri precum nu o putem face nici în legătură cu alte momente
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
teorie sau măcar o idee despre om semnificativă în ea însăși, fiindcă o asemenea "teorie" sau "idee" trebuie să facă totdeauna parte dintr-un proiect filosofic mult mai larg, care cuprinde, alături de probleme diverse, și problema omului. Primul act al antropologiei filosofice, al cărei model va fi prezentat mai departe, constă în concentrarea ființării umane într-un atribut care-i aparține (îi aparține, aristotelician vorbind, fie ca diferență, fie ca propriu, adică fie ca însușirea esențială care îl deosebește de celelalte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mod specific omului); acest prim act este esențializator (țintește către dezvăluirea esenței omului), căci atributul care specifică (în ordine logică) are semnificația esenței 38. Ceea ce prezintă ca o exigență a unei teorii despre om anumiți filosofi contemporani interesați de problematica antropologiei filosofice, cum ar fi Max Scheler, Helmuth Plesner, la noi Mihail Ralea, anume faptul că antropologia filosofică trebuie să afirme și să analizeze esența omului, este anunțat încă în filosofia veche, din primele reconstrucții antropologice, cu toate că acestea nu pot fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
specifică (în ordine logică) are semnificația esenței 38. Ceea ce prezintă ca o exigență a unei teorii despre om anumiți filosofi contemporani interesați de problematica antropologiei filosofice, cum ar fi Max Scheler, Helmuth Plesner, la noi Mihail Ralea, anume faptul că antropologia filosofică trebuie să afirme și să analizeze esența omului, este anunțat încă în filosofia veche, din primele reconstrucții antropologice, cu toate că acestea nu pot fi gândite autonom, în diferență față de reconstrucția filosofică globală. De exemplu, Aristotel "fixează" esența omului în socialitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și-ar pierde statutul existențial, ar deveni ori fiară, ori zeu. Totuși, problema "ultimă" vizată de Aristotel în contextele amintite aici este aceea a relației dintre individ și polis: așadar, mai degrabă o chestiune de filosofie politică, iar nu de antropologie filosofică propriu-zisă, fiindcă nu este reconstruită însăși ființa omului (ceea-ce-este omul), ci ființa sa determinată în împrejurările polis-ului. Fie considerată în proiectul ei, fie în întruchipările dobândite unele dintre ele vor fi prezentate și interpretate mai departe -, antropologia filosofică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de antropologie filosofică propriu-zisă, fiindcă nu este reconstruită însăși ființa omului (ceea-ce-este omul), ci ființa sa determinată în împrejurările polis-ului. Fie considerată în proiectul ei, fie în întruchipările dobândite unele dintre ele vor fi prezentate și interpretate mai departe -, antropologia filosofică păstrează în însăși structura sa imposibilitatea unei legături analitice (în sens kantian) între postularea unei esențe a omului și ideea "realității" modului uman ca universal (adică drept ceva care, originar, nu admite, în el însuși, variații, particularizări, determinații specificatoare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realității" modului uman ca universal (adică drept ceva care, originar, nu admite, în el însuși, variații, particularizări, determinații specificatoare etc., dar care tocmai pentru aceasta este ceva), deși esența este de regulă asimilată universalului în construcțiile ontologice. Altfel spus, conceptul antropologiei filosofice cuprinde ca notă gândul despre omul-în-ființa-sa negat într-un mod indirect, prin postularea esenței lui, adică prin "concentrarea" sa într-un atribut (diferență sau propriu) cu rol de specificare (de integrare, ca specie, într-un gen). Faptul acesta este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-un mod indirect, prin postularea esenței lui, adică prin "concentrarea" sa într-un atribut (diferență sau propriu) cu rol de specificare (de integrare, ca specie, într-un gen). Faptul acesta este valabil și pentru încercările antropologice anterioare construcției modelului antropologiei filosofice (prin Max Scheler). Totuși, el este subminat încă în filosofia kantiană, în "locul" în care se produce autonomizarea rostirii despre om (a "antropologiei"). Acest fapt nu este urmărit ca un scop în sine de Kant sau de alți filosofi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca specie, într-un gen). Faptul acesta este valabil și pentru încercările antropologice anterioare construcției modelului antropologiei filosofice (prin Max Scheler). Totuși, el este subminat încă în filosofia kantiană, în "locul" în care se produce autonomizarea rostirii despre om (a "antropologiei"). Acest fapt nu este urmărit ca un scop în sine de Kant sau de alți filosofi din epocă, așa încât afirmația lui Foucault citată mai sus, potrivit căreia omul "nu a existat" până la sfârșitul sec. al XVIII-lea (momentul "Kant), se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sec. al XVIII-lea (momentul "Kant), se prezintă și ca recuperare, prin conștiința istorică a filosofiei, a unui fapt teoretic deosebit de semnificativ antropologic. În expresia sa științifică existentă în evul modern (ceea ce ar corespunde "epistemei clasice", în termenii lui Foucault), antropologia își fixase un program indiferent față de anumite exigențe filosofice. Kant însă, prin actul său de re-fundare a metafizicii și, în general, a cunoașterii, trebuia să pună sub "critică" și discursul despre om, în forma sa neautonomizată. Formularea celor două sensuri
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fixase un program indiferent față de anumite exigențe filosofice. Kant însă, prin actul său de re-fundare a metafizicii și, în general, a cunoașterii, trebuia să pună sub "critică" și discursul despre om, în forma sa neautonomizată. Formularea celor două sensuri ale antropologiei din lucrarea sa Antropologia considerată din punct de vedere pragmatic confirmă operația de punere sub critică a acestui discurs. (Cele două sensuri: 1. antropologia din punct de vedere fiziologic, care se ocupă cu ceea ce natura face din om; 2. antropologia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
față de anumite exigențe filosofice. Kant însă, prin actul său de re-fundare a metafizicii și, în general, a cunoașterii, trebuia să pună sub "critică" și discursul despre om, în forma sa neautonomizată. Formularea celor două sensuri ale antropologiei din lucrarea sa Antropologia considerată din punct de vedere pragmatic confirmă operația de punere sub critică a acestui discurs. (Cele două sensuri: 1. antropologia din punct de vedere fiziologic, care se ocupă cu ceea ce natura face din om; 2. antropologia din punct de vedere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pună sub "critică" și discursul despre om, în forma sa neautonomizată. Formularea celor două sensuri ale antropologiei din lucrarea sa Antropologia considerată din punct de vedere pragmatic confirmă operația de punere sub critică a acestui discurs. (Cele două sensuri: 1. antropologia din punct de vedere fiziologic, care se ocupă cu ceea ce natura face din om; 2. antropologia din punct de vedere practic, care cercetează "ceea ce omul, ca ființă liberă, face din el însuși sau poate și trebuie să facă"39.) Discursul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
antropologiei din lucrarea sa Antropologia considerată din punct de vedere pragmatic confirmă operația de punere sub critică a acestui discurs. (Cele două sensuri: 1. antropologia din punct de vedere fiziologic, care se ocupă cu ceea ce natura face din om; 2. antropologia din punct de vedere practic, care cercetează "ceea ce omul, ca ființă liberă, face din el însuși sau poate și trebuie să facă"39.) Discursul kantian despre om nu ia însă forma antropologiei filosofice, ci forma unui proiect antropologic. Iar prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ocupă cu ceea ce natura face din om; 2. antropologia din punct de vedere practic, care cercetează "ceea ce omul, ca ființă liberă, face din el însuși sau poate și trebuie să facă"39.) Discursul kantian despre om nu ia însă forma antropologiei filosofice, ci forma unui proiect antropologic. Iar prin enunțurile amintite mai sus, proiectul antropologic kantian este numai confirmat, căci el fusese construit prin demersul critic anterior (în Critici, concepute de Kant înaintea Antropologiei). Actul de reîntemeiere a antropologiei este repetat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]