3,713 matches
-
de schimburi academice internaționale (1983-1985). Și-a susținut doctoratul în 1978, cu teza Construcție și semnificație în romanul românesc. În „Iașul literar”, „Cronica”, „România literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Arlechin”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Dialogue” (Montpellier), „Dacia literară”, „Anuar de lingvistică și istorie literară” (Iași), „Timpul” a publicat numeroase eseuri, articole, cronici și studii. Apărută în 1982, Constructori ai romanului, carte consacrată lui Liviu Rebreanu, Hortensiei Papadat-Bengescu și lui Camil Petrescu, rămâne un titlu de referință ca lucrare de
CREŢU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286488_a_287817]
-
acest sens, putem da exemplu asfaltarea drumului județean 713, denumit Și „drumul Babelor”, care va genera probleme pentru flora Și fauna din parcul natural Bucegi (http://www.ecomagazin.ro/asfaltarea-drumului-babelor-un pericol-ecologic-pentru-parcul-natural-bucegi/, accesat la 9.05.2011). Surse: Pentru perioada 1994-2008: Anuarul statistic al României; pentru perioada 2009-2010: Buletinele statistice lunare (ianuarie 2010, ianuarie 2011). Figura 2.4. Evoluția circulației turistice în România în perioada 1994-2010 Putem observa că statul român s-a implicat, într-o oarecare măsură, în dezvoltarea turismului autohton
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
la București (1937-1939, 1940-1942). Este funcționar câteva luni în Departamentul naționalităților (1948-1949), apoi cercetător la Institutul de Folclor din București (1949- 1969), unde timp de nouăsprezece ani deține funcția de șef al sectorului literar. Colaborează la „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”. Prin rigoare, caracter larg comprehensiv și varietate a operei
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
1940-1942). Este funcționar câteva luni în Departamentul naționalităților (1948-1949), apoi cercetător la Institutul de Folclor din București (1949- 1969), unde timp de nouăsprezece ani deține funcția de șef al sectorului literar. Colaborează la „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”. Prin rigoare, caracter larg comprehensiv și varietate a operei sale de culegător
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
i se adaugă și câteva articole tratând chestiuni de pedagogie, recenzii de cărți științifice și, mai ales, studii meticuloase de toponimie și patronimie, scoase și în broșuri, după ce apăruseră mai întâi în „Orpheus” (1927-1928) și, pe parcursul mai multor ani, în „Anuarul Liceului «Dragoș Vodă»”, pe care B.-A. îl editează din 1921 până în 1939. Sunt contribuții stimabile - luate în seamă de învățați precum Carlo Tagliavini, V. Grecu, Șt. Pașca -, dar care se lansează în ipoteze riscante. A alcătuit și o istorie
BILEŢCHI-ALBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
aici, în 1924, manuscrise din arhiva Vaticanului, descoperind și publicând inedite ale istoricului bizantin Nicephor Gregoras. Este prezent în periodice și reviste de specialitate clujene („Dacoromania”, „Cultura poporului”, „Societatea de mâine” - unde semna Tiberiu Boldur -, „Propilee literare”, „Hyperion”, „Gând românesc”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice”, „Symposion”), în „Transilvania” din Sibiu, „Ephemeris Dacoromana” din Roma, „Acropole” din Atena, de asemenea, în „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Convorbiri literare”, „Propilee literare” „Analele Dobrogei”, „Orpheus-Favonius”, „Camenae” ș.a. Două volume, sinteze în domeniul clasicismului, Aristofan
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
au împrumutat puterea obișnuinței: mașinism contra umanism, tehnicieni și intelectuali, competență și vorbe goale. Împărțirea științe umane/științe exacte într-o instituție școlară, între instrumente și creație în antropologie, între tehnico-economic și psiho-cultural în sociologie, chiar împărțirea intelectuali/muncitori în anuarul meseriilor; formă și sens în analizele de text (ca și cum punerea în pagină, așezarea caracterelor, dispunerea grafică n-ar fi purtătoare de sens), suprafață și conținut, mesaj și suport etc. nu provin oare din dualismul originar? Încercarea de a reconcilia cultura
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Badea, Caloianu, Dragu, 1971). Astăzi, Ludoșul face parte dintr-o zonă cu o densitate a populației sub 20 locuitori/km2, densitate mai mică decât media zonelor rurale ale județului (în 1999 densitatea populației Ludoșului era de 17,2 locuitori/km2 Anuarul Statistic al Județului Sibiu, 2000) . La recensământul din 2002, comuna Ludoș avea o populație de 794 de locuitori, din care în satul Ludoș, erau 531. Populația Ludoșului este în scădere, trendul descrescător înregistrându-se încă de la începutul secolului trecut. Astfel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
gospodăriilor din comună sunt alcătuite din una sau două persoane. În 1999, rata de natalitate a comunei Ludoș era de 5,4, cea de mortalitate era de 29,5, astfel că sporul natural al populației era negativ, de -24,1 (Anuarul Statistic al Județului Sibiu, 2000). De altfel, cercetarea realizată de noi în sat a surprins cât se poate de bine dificultatea cu care oamenii de aici acceptă această realitate a satului depopulat și îmbătrânit. Prognozele nu sunt nici ele încurajatoare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
educă foarte puțini copii, populația fiind în continuă scădere. Astfel, în 1999, în Ludoș, erau 17 copii înscriși în grădinițe și 49 de copii înscriși la școală, iar în cele două unități de învățământ își desfășurau activitatea 7 cadre didactice (Anuarul Statistic al Județului Sibiu, 2000). Comuna are dispensar uman și veterinar și punct farmaceutic, cel mai apropiat spital fiind la Miercurea Sibiului. Din 1930 datează și clădirea Primăriei. 2.2.5 Economia Ludoșul este o comună cu economie mixtă. Agricultura
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sat era și este încă aceea a comercializării produselor din agricultură în scopul creșterii animalelor. Situația efectivelor de animale în 1996, era următoarea: 27,7% ovine și caprine, 56,4 păsări, 4,8% bovine, 6,2% porcine, 4,6% cabaline (Anuarul Statistic al Județului Sibiu, 2000). Comerțul și industria tradițională locală. Față de celelalte două ocupații de bază, comerțul s-a dezvoltat destul de târziu. Până în 1958 când comerțul se naționalizează și apar cooperațiile de consum, comerțul se dezvoltă foarte mult, astfel că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în întreg orașul Tălmaciu) 2,6% Dezvoltarea satului Indice de dezvoltare al satului LEVEL 98***** -0,95968 3,6 (media pe țară a indicelui) Sursa datelor: cercetare proprie, Recensământul populației 2002 (date brute sau calcule ale autoarei după datele acestuia), Anuarul Statistic al Județului Sibiu, 2000; Baza de date Herseni 1985b; Note: * la unele criterii în tabel apar date despre Tălmaciu și nu Tălmăcel, motivul fiind faptul că Tălmăcelul este arondat administrativ orașului Tălmaciu, astfel că o parte din datele statistice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
timp, victima unui declin demografic substanțial, pe care Ilie Bădescu îl numește fenomenul convulsiei demografice (Bădescu, 2005). Deși ruralul este mai puțin expus la acest fenomen, și în acest segment se înregistrează schimbări semnificative. Urmărind datele din Recensămintele populației și Anuarele Statistice ale României, se pot observa următoarele schimbări în structura socio-demografică a populației rurale (Fulea, 1994a, 1994b, Mărginean, Bălașa, 2005, Bădescu, 2005): * Tranziția a însemnat o deteriorare a tuturor indicatorilor demografici, fără a exista până în prezent semnele unei redresări. Scăderea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
gospodăria proprie. O mare parte a populației rurale trăiește astfel la limita subzistenței, lipsită de putere de cumpărare, de aici decurgând o serie de alte consecințe negative. În 2000, lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 41,2% din populația ocupată în agricultură (Anuarul Statistic al României, 2000) * Scăderea ponderii muncii salariate în rural, de la 55,6% în 1990 la 32,7% în 1997, ceea ce este un indicator al industrializării scăzute a agriculturii, și deci a înapoierii economice în mediul rural. Ilie Bădescu vorbește
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în agricultură 1990 2000 2003 2004 2005 2006 Populație rurală 45,7% 45,4% 46,6% 45,1% 45,1% 44,8% Pondere populație ocupată în agricultură 29,1% 41,4% 34,7% 31,9% 31,8% 29,7% Sursa: Anuarul Statistic al României Situația României, pe regiuni de dezvoltare, în ce privește ponderea populației din rural și a populației ocupate în agricultură este vizibilă în figura 6.1. Se remarcă regiunile NE și SV și regiunea Centru (dacă nu luăm în calcul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
42,5% din pensionari, se aflau în rural. Urmărind de asemenea ponderea populației ocupate în agricultură pe grupe de vârstă, în același an, se remarcă faptul că procentul cel mai mare se înregistrează la grupa de vârstă 50-64 de ani (Anuarul Statistic al României, 2003). De altfel, între 1996-2000, creșterea cea mai mare a populației ocupate în agricultură este pentru populația de peste 50 de ani. Munca în gospodăria proprie reprezintă cea mai importantă, sau chiar singura sursă de venit, pentru populația
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
între producătorii agricoli și angrosiștii din mediul urban (Institutul de Sociologie al Academiei Române, 2005). Figura 6.1. Pondere populație rurală / Pondere populație ocupată în agricultură pe regiuni de dezvoltare, în anul 2006 (date procentuale) Sursa: prelucrare după datele oferite de Anuarul Statistic al României 2007 Structura pe grupe ocupaționale reflectă o distribuție așa cum era de așteptat: astfel, pentru anul 2006, este majoritară ocupația de agricultor și lucrător calificat în agricultură (52,5%), urmând apoi meșteșugarii și lucrătorii calificați în meserii artizanale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
urmând apoi meșteșugarii și lucrătorii calificați în meserii artizanale și tehnice (10,8%), muncitorii necalificați (14,3%), lucrătorii în servici și comerț (5,7%), tehnicienii, maiștrii (3,5%), specialiștii cu ocupații intelectuale și științifice (1,8%) și funcționarii (1,5%) (Anuarul Statistic al României, 2006). Se remarcă procentul mare de muncitori necalificați și procentul mic al celor cu ocupații intelectuale și științifice, ceea ce arată lipsa de specialiști în rural. Sursele predominante de venit în rural în 2007 sunt pensia de stat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
program în România. 6. World Values Survey 1997 (WVS), realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții în colaborare cu Catedra de Sociologie a Universității București. Datele au fost oferite autoarei de Mălina Voicu, coordonatoarea acestui program în România. BIBLIOGRAFIE *** Anuarul Statistic al României. 2004. http://www.insse.ro/anuar 2004/ zip r2004/ cap3-fmun.pdf. *** 1998. Comuna Ludoș, județul Sibiu. Lucrare coordonată de Consiliul județean Sibiu și Clubul Lions Sibiu. *** Comuna Ludoș (județul Sibiu). Colecția "Micromonografii locale", 1997-1998, Sibiu: Editura Imago, Consiliul Județean
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2004), vol I, Cluj-Napoca: Editura Eikon. Almond, Gabriel, Verba, Sidney. [1963] 1996. Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, București: Editura Du Style. Anderson, Benedict. 1991. Imagined Communities: Reflections on the Origins and Spread of Nationalism. London: Verso. Anuarul demografic al RSR. 1974. Direcția Centrală de Statistică, București. Anuarul Statistic al Județului Sibiu. 2000. Institutul Național de Statistică și Studii Economice, Direcția Generală Sibiu. Anuarul statistic al RSR. 1975-1988. Direcția Centrală de Statistică, București. Apel, Karl, Otto. 2000. Globalization
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1963] 1996. Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, București: Editura Du Style. Anderson, Benedict. 1991. Imagined Communities: Reflections on the Origins and Spread of Nationalism. London: Verso. Anuarul demografic al RSR. 1974. Direcția Centrală de Statistică, București. Anuarul Statistic al Județului Sibiu. 2000. Institutul Național de Statistică și Studii Economice, Direcția Generală Sibiu. Anuarul statistic al RSR. 1975-1988. Direcția Centrală de Statistică, București. Apel, Karl, Otto. 2000. Globalization and the Need for Universal Ethic, în European Journal of
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Benedict. 1991. Imagined Communities: Reflections on the Origins and Spread of Nationalism. London: Verso. Anuarul demografic al RSR. 1974. Direcția Centrală de Statistică, București. Anuarul Statistic al Județului Sibiu. 2000. Institutul Național de Statistică și Studii Economice, Direcția Generală Sibiu. Anuarul statistic al RSR. 1975-1988. Direcția Centrală de Statistică, București. Apel, Karl, Otto. 2000. Globalization and the Need for Universal Ethic, în European Journal of Social Theory, vol 3, 2, pp. 137-155. Avram, Alexandru și Crișan, Vasile. 1983. Ghid de oraș
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
transilvane semnificații majore ale progresului tehnic (I și II) în Transilvania, nr. 7-8 și respectiv nr. 12. Bucur, Corneliu. 2006. Identitate etnoculturală. Conștiință națională și afirmare universală. Sibiu: Editura "Astra Museum". Budiș, Monica. 1992. Tipuri și structuri de gospodării, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 3. Budiș, Monica. 1996. Mentalitatea populară și gospodăria tradițională, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 65-70. Bulzan, Carmen. 2005. Schimbarea socială în colectivitățile rurale și efectele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2006. Identitate etnoculturală. Conștiință națională și afirmare universală. Sibiu: Editura "Astra Museum". Budiș, Monica. 1992. Tipuri și structuri de gospodării, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 3. Budiș, Monica. 1996. Mentalitatea populară și gospodăria tradițională, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 65-70. Bulzan, Carmen. 2005. Schimbarea socială în colectivitățile rurale și efectele ei asupra mentalităților (o analiză de sociologie regională), în Iluț, Petru, Nistor, laura și Rotariu Traian (coord.). România socială
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Cultural Studies, vol. 6(2), pp. 233-245. Castels, Francis, G. Putting the Economy First: Or Does Postmodernity Really Matter, în Political Studies, vol 48, pp. 38-50. Cărăuș, Tamara. 2003. National Identity: Invention or Necessity? Case Study: Republic of Moldova, în Anuarul Colegiului Noua Europă 2001-2002, pp. 15-74. Chavis, David, M. și Wandersman, Abraham. 1990. Sense of community in the urban environment: A catalyst for participation and community development, în American Journal of Community Psychology, vol. 18, 1. Chelcea, Septimiu și Iluț
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]