2,714 matches
-
venelor pulmonare. Limita între cele două porțiuni ale AS este mai puțin distinctă decât în cazul AD, deoarece pereții sunt netezi, cu excepția auriculului stângi. Raporturile atriului stâng superior o bronhia stângă; o artera pulmonară stângă; inferior - ventriculul stâng; anterior o aorta ascendentă proximală; o trunchiul pulmonar proximal; posterior o peretele anterior al sinusului oblic; o esofagul; o venele pulmonare drepte; drept o atriul drept; o septul interatrial; stâng o pericardul; o venele pulmonare stângi; Morfologia externă a atriului stâng Elementele definitorii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
formarea suprafețelor sternocostală și diafragmatică. Miocardul VS este de trei ori mai gros comparativ cu cel al ventriculului drept, presiunea la nivelul acestuia fiind de trei ori mai mare. Ventriculul stâng primește sânge din atriul stâng și îl trimite în aorta ascendentă. Separarea celor două compartimente ventriculare se realizează prin cuspida anterioară: compartimentul de recepție se află inferior și la stânga cuspidei anterioare și are pereții neregulați, iar compartimentul de ejecțe este mai scurt și mai îngust comparativ cu infundibulul pulmonarei. Raporturile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Orificiul aortic este situat în peretele superior al ventriculului la dreapta orificiului atrioventricular și posterior de orificiul trunchiului pulmonar. Valva aortică este formată din 3 cuspe semilunare: dreaptă, stângă și posterioară, în spatele cărora se află o regiune extinsă spre baza aortei numită sinusul aortic al lui Valsalva. Artera coronară dreaptă are originea la nivelul sinusului aortic drept, iar artera coronară stângă la nivelul sinusului coronar stâng. Sinusul posterior este adesea denumit sinus noncoronar, fiind localizat cranial de porțiunea membranară a septului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
orientate pe direcții multiple spre miocardul ventricular drept. Unele fibre trec posterior situându-se deasupra septului interventricular, iar alte fibre pătrund în miocard prin pertele ventricular. Ramul fascicular stâng se evidențiază în ventriculul stâng, în apropierea cuspei noncoronare a arterei aorte. După un scurt traiect, se divide într-un fascicul anterior (ram superior anterior stâng) și un fascicul posterior (ram inferior posterior stâng), ramuri care trec subendocardic inferior în septul interventricular, înconjurate de o teacă de țesut colagenos. În apropierea apexului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
iatrogene mai ales în regiunea septului membranos interventricular. * Complicații cardiace Leziunile ischemice și structurale ale cordului sunt cele mai frecvent întâlnite complicații secundare abordului chirurgical al cordului. Leziunile ischemice miocardice pot fi minimizate sau prevenite prin protejarea cordului în timpul clampării aortei. Cunoașterea precisă a anatomiei cordului și a eventualității unor posibile leziuni congenitale sau dobândite asociată cu stăpânirea unei tehnici chirurgicale precise au drept rezultat minimizarea complicațiilor anatomice în chirurgia cardiacă. * Elemente de histologie cardiacă Endocardul, stratul intern al peretelui cordului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a miozinei de liniile Z. * Vasele mari de la baza cordului Trunchiul pulmonar Trunchiul pulmonar are originea în orificiul pulmonar al ventriculului drept ce corespunde extern infundibulului. Primii 4cm ai trunchiului pulmonar se află în interiorul pericardului care înconjură trunchiul pulmonar și aorta, respectiv în teaca comună a pericardului seros. La originea sa trunchiul pulmonar este dispus anterior, extremitatea proximală fiind situată între vârfurile anteromediale ale celor 2 auricule. Trunchiul pulmonar trece posterior și spre stâng dispunându-se în concavitatea arcului aortic. La
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
situată între vârfurile anteromediale ale celor 2 auricule. Trunchiul pulmonar trece posterior și spre stâng dispunându-se în concavitatea arcului aortic. La acest nivel se bifurcă în cele 2 artere pulmonare dreaptă și stângă. Artera pulmonară dreaptă trece posterior de aorta ascendentă și de vena cavă superioară, iar artera pulmonară stângă anterior de aorta descendentă. Porțiunea persistentă a ductului arterial conectează marginea superioară a trunchiului pulmonar cu porțiunea inferioară a arcului aortic. Existența unui eventual embolus larg cu originea în extremitatea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
spre stâng dispunându-se în concavitatea arcului aortic. La acest nivel se bifurcă în cele 2 artere pulmonare dreaptă și stângă. Artera pulmonară dreaptă trece posterior de aorta ascendentă și de vena cavă superioară, iar artera pulmonară stângă anterior de aorta descendentă. Porțiunea persistentă a ductului arterial conectează marginea superioară a trunchiului pulmonar cu porțiunea inferioară a arcului aortic. Existența unui eventual embolus larg cu originea în extremitatea inferioară a rețelei venoase poate obstrua trunchiul pulmonar sau ramurile sale. Embolectomia pentru
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
jugulare interne drepte sub control fluorosocpic și posibila înlăturare a trombusului prin sucțiune; * procedeul deschis presupune sternotomie mediană cu incizia arterei pulmonare și îndepărtarea trombilor de la nivelul arterelor pulmonare drept și stâng și a ramurilor sale cu ajutorul unui catater Fogarty. Aorta ascendentă Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drepte sub control fluorosocpic și posibila înlăturare a trombusului prin sucțiune; * procedeul deschis presupune sternotomie mediană cu incizia arterei pulmonare și îndepărtarea trombilor de la nivelul arterelor pulmonare drept și stâng și a ramurilor sale cu ajutorul unui catater Fogarty. Aorta ascendentă Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ascendentă Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară a aortei ascendente, punctul de plecare și terminare a crosei aorte
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară a aortei ascendente, punctul de plecare și terminare a crosei aorte, precum și limita superioară a aortei toracice. Acest plan coincide și cu limita dintre mediastinul superior și inferior, joncțiunea venelor brahiocefalice drept și stâng pentru formarea venei cave superioare, apropierea pleurilor mediastinale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară a aortei ascendente, punctul de plecare și terminare a crosei aorte, precum și limita superioară a aortei toracice. Acest plan coincide și cu limita dintre mediastinul superior și inferior, joncțiunea venelor brahiocefalice drept și stâng pentru formarea venei cave superioare, apropierea pleurilor mediastinale dreaptă și stângă și bifurcarea traheii. Vena cavă superioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară a aortei ascendente, punctul de plecare și terminare a crosei aorte, precum și limita superioară a aortei toracice. Acest plan coincide și cu limita dintre mediastinul superior și inferior, joncțiunea venelor brahiocefalice drept și stâng pentru formarea venei cave superioare, apropierea pleurilor mediastinale dreaptă și stângă și bifurcarea traheii. Vena cavă superioară Vena cavă superioară este formată
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângă și bifurcarea traheii. Vena cavă superioară Vena cavă superioară este formată prin joncțiunea venelor cefalice dreaptă și stângă (vene nenumite). În vena cavă superioară drenează arcul venei azygos, după care vena cavă superioară perforează pericardul pe flancul drept al aortei ascendente pătrunzând în atriul drept printr-un orificiu avalvular. Vena cavă superioară are 7 cm lungime dintre care jumătate este intrapericardică. Raporturile venei cave superioare în porțiunea extrapericardică sunt: * anterior * joncțiunea sternocostală; * pleura dreaptă; * posterior * nervul vag drept; * arcul aortic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cavă superioară are 7 cm lungime dintre care jumătate este intrapericardică. Raporturile venei cave superioare în porțiunea extrapericardică sunt: * anterior * joncțiunea sternocostală; * pleura dreaptă; * posterior * nervul vag drept; * arcul aortic; * pleura; * drept * nervul frenic drept; * arcul venei azygos; * pleura; * stâng * aorta ascendentă. Nervul vag drept are traiect descendent pe partea stângă a arcului venei azygos. Raporturile venei cave superioare în porțiunea intrapericardică sunt: anterior - liberă în cavitatea pericardică; posterior * atriul stâng; * artera pulmonară dreaptă; * pericardul în porțiunea laterală și posterioară. Pericardul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
hemoragic. Complicațiile refacerii defectului de duct arterial sunt: hemoragia secundară tracționării ductului cu sângerare aortică sau pulmonară; hemoragie la nivelul inciziei toracice cu hemotorax; leziune de nerv frenic stâng; leziune de nerv recurent stâng. Complicațiile tratamentului chirurgical în coarctația de aortă sunt: hemoragia; leziunea ductului toracic cu chilotorax; leziune de nerv recurent stâng; paraplegie; vasculită mezenterică; hipertensiune tardivă severă. * Proiecția cordului Proiecția cordului pe peretele toracic anterior Aria matității cardiace relative reprezintă proiecția întregii fețe sternocostale la nivelul peretelui anterior toracic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
prin ocluzie de cauză variată (ateromatoză, embolie, tromboză) determină necroza peretelui ventricular, echivalentul clinic de infarct miocardic. * Circulația arterială a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra), ramuri ale aortei ascendente. Există la nivelul terminologiei anatomice o lipsă de uniformizare în ceea ce privește descrierea pozițiilor ostiumurilor arteriale coronare în raport cu valva aortică. Nomina Anatomica descrie termeni de drept, stâng și posterior, ceea ce este mai adecvat referitor la dispunerea embriologică a cordului fetal. Considerăm
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ramuri din artera descendentă posterioară. * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) Artera coronară dreaptă are originea în sinusul coronar drept a lui Valsalva și vascularizează atriul drept, nodulul sinoatrial și ventriculul drept (Fig. 11). Ramurile arterei coronare stângi vasculare pentru aortă și pulmonară (r. coni arteriosi); arterele atriale stângi pentru atriul și auricula sinistră (rr. atriales și r.atrialis intermedius); artera grăsoasă stângă (care nu se regăsește în Nomina Anatomica); ramura circumflexă (r. circumflexus) pentru atriul și ventriculul stâng; artera marginii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ostium unic situat posterior de cuspa coronară dreaptă. Această situație este întâlnită în special la persoanele mai în vârstă și se datorează creșterii și expansiunii sinusului aortic, ceea ce face ca originea arterei conului să fie gradual incorporată în baza valvei aorte. Circulația coronară cu originea într-un singur ostium coronar este extrem de rară în anatomie. Cunoașterea anatomiei exacte a anomaliilor arterelor coronare cu origine aortică este esențială în stabilirea procedeelor chirurgicale. Artera sinoatrială este următorul ram al arterei coronare drepte care
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
vascularizează (Fig. 12). În majoritatea cazurilor artera coronară dreaptă încrucișează crux cordis în apropierea căruia dă naștere la artera descendentă posterioară, artera nodală atrioventriculară și un ram terminal spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei coronare drepte vasculare pentru aortă și pulmonară; ramuri atriale și artera septului interatrial; artera grăsoasă dreaptă; ramuri atrioventriculare; artera marginii drepte a inimii; ramus interventricularis posterior care vascularizează și 1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a mortalității asociate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și/sau insuficienței cardiace congestive secundară afecțiunii obstructive severe a arterelor coronare. În cazul arterelor parțial obturate se folosește by-pass cu arteră toracică internă și segmente ale arterei radiale sau venei safene. O extremitate a transplantului venos se anastomozează cu aorta ascendentă, iar celalaltă, cu artera coronară distal de stenoză sau ocluzie. Grefa trebuie corect orientată în raport cu valva pentru a nu Ram interventricular anterior Ramuri ventriculare afecta fluxul arterial. Artera toracică internă este disecată și extrasă din poziția parasternală, după care
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
capilarele limfatice spre vasele epicardice, care urmează traiectul arterelor coronare. La nivelul trunchiurilor colectoare drept și stâng fluxul limfatic diverge: trunchiul colector drept se deschide în nodulii mediastinali, iar cel stâng trece spre nodulii cavi ai grupului traheobronșic, situat între aortă și vena cavă superioară. * Inervația cordului Inervația cordului este extrinsecă și intrinsecă. Inervația intrinsecă a cordului este asigurată de sistemul de conducere cardiacă. Componentele acestui sistem sunt nodulul sinoatrial, atrioventricular, căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pacient anxios, cu dureri exacerbate se ridică suspiciunea de infarct de miocard sau embolie pulmonară; în cazul unui pacient cu jumătatea superioară a corpului normal reprezentată și cu membrele inferioare foarte subțiri, ce contrastează, se ridică suspiciunea de coarcație de aortă. Atitudinea adoptată de pacient în timpul examinării vine de asemenea în ajutorul medicului în stabilirea diagnosticului. ortopneea (poziția în picioare) este adoptată de pacientul cu stenoză mitrală severă, insuficiență ventriculară stângă; poziția genu pectorală apare în pericardita exudativă; poziția ghemuit apare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se pot palpa șocul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]