2,986 matches
-
sacul herniar De fiecare dată când nu există riscuri importante sacul herniar se disecă și extirpă în totalitate. Închiderea breșei diafragmatice Închiderea defectului diafragmatic prin sutura cu fire separate a celor doi versanți musculari (drept și stâng), cu separarea orificiului aortic de cel esofagian, este însoțită de realizarea unui montaj antireflux (fundoplicatura Nissen, asociată sau nu cu piloroplastie). Chirurgia laparoscopică Metoda laparoscopică poate fi utilizată în tratamentul herniilor diafragmatice postero-mediale. Dispozițiile trocarelor pot fi identice cu cele recomandate pentru abordul miniinvaziv
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
la originea bronșiei lobare medii se poate tenta o lobectomie medie cu rezecție bronho-anastomoza atunci când exista trunchi bronșic lobar inferior (fig. 6.80). Lobectomia superioară stângă cu RBA este mai puțin frecventă și mai dificil de efectuat datorită prezenței arcului aortic și a „încrucișării” axului bronșic de către artera pulmonară. Atunci când tumora carcinoidă este situată la nivelul lobului inferior stâng cu invazia originii lobarei inferioare stângi se poate tenta lobectomie inferioară stângă cu RBA în loc de pneumonectomie (fig. 6.81). Indicațiile RBA cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
toracică. C. Cărpinișan a efectuat prima pericardectomie parțială în România. Alexandru Cosăcescu (1888-1951). Este cunoscut în literatură prin semnul ce-i poartă numele, în diagnosticul arteritelor obliterante a membrelor inferioare („linia vasomotorie”). Dorin Dumitrescu a publicat o valoroasă monografie „Sistemul aortic superior” în 1937. Victor Gomoiu (1882-1930) efectuează studii asupra patogeniei varicocelului și asupra efectelor solarectomiei. Își dispută cu Thoma Ionescu paternitatea asocierii stelectomiei cu simpatectomia cervico-toracică [2,3]. Pius Brânzeu (n. 1911, Vulcan, Hunedoara). Studii universitare (Facultatea de Medicină) la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
de concepție proprie: Pop D. Popa-Stănescu. Ioan Pop D. Popa A elaborat mai multe monografii între care : Inima. Patologia și Tratament Chirurgical ; Sistemul cav inferior ; Patologie Chirurgicală (vol 5, Chirurgie cardiovasculară) - 1982, sub redacția E. Proca, Editura Medicală, Sistemul arterial aortic, 1983, București; „Transplantarea organelor și țesuturilor”, simpozion și masă rotundă (1967). A realizat peste 600 de lucrări științifice publicate sau comunicate la simpozioane sau congrese. I se conferă premiul „Gh. Marinescu” al Academiei Române (1984) pentru xenobioproteza Pop D. Popa. In
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
publicații între care prima monografie din țară asupra disecției de aortă. Marian Gaspar Ilie Pavelescu (1924, n. Stupca), a fost profesor și șef de clinică la Timișoara și București. A colaborat la publicarea de lucrări științifice și monografii: Sistemul arterial aortic, patologie și tratament, Patologia chirurgicală cardiovasculară vol. 5. Ca performanță, realizează primul în țară by-pass-urile extra-anatomice. Dan Gherghiceanu, medic primar chirurg, conferențiar universitar a fost șeful Clinicii de Chirurgie Cardiacă a Institutului de Boli cardiovasculare „C.C. Iliescu” București până în 2006
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
în țară și străinătate. Dr. Păcescu este cea mai distinsă personalitate a chirurgiei vasculare contemporane. Autor și coautor la 10 capitole în monografii și tratate (Tratat de patologie chirurgicală, Proca E. 1994; Tratat de patologie chirurgicală, Angelescu, 2001; Sistemul arterial aortic, Pop D. Popa, 1983; Chirurgie vasculară, arteriala și venoasa, Cândea, 2001). Mihail Liebhart (n. 1946) conferențiar universitar la disciplina Chirurgie cardiovasculară, din 2004, catedra M8, UMF Târgu Mureș, medic șef de secție adjunct chirurgie cardiacă adulți, doctor în medicină, membru
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
este certificat angiografic. Ne vom gândi la acest diagnostic În fața unor pacienți cu fibrilație atrială, infarct miocardic În antecedente recente sau endocardite bacteriene. Să nu uităm că, cea mai importantă sursă de emboli (În afara cordului) este ruptura unei plăci ateromatoase aortice În timpul manevrelor pentru angiografie. Din nefericire, medicația tromboembolică cu streptokinază sau angioplastia s-au dovedit a avea puțin succes În astfel de situații. - Tromboza venei renale se manifestă la copii printr-o durere vie, instalată brusc În regiunea lombară sau
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
relativă În una absolută. Alte situații clinice care În trecut erau trecute pe lista contraindicațiilor sunt menționate În ultima ediție a cărții de bază din urologie "Campbell's Urolog-" la subcapitolul "Cazuri speciale" MARTIN și SOSA (1998): pacienții cu anevrisme aortice și/sau ale arterei renale sau cei cu pace maker cardiac. Studiile efectuate În diverse centre urologice au arătat că, ESWL nu a afectat pacienții respectivi, chiar dacă țesutul anevrismal calcificat s-a aflat În focarul undelor de șoc (VASAVADA, 1994
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
ecografie generală și transplant - ecografie abdominală hepatic și intervențională - traumatologie - endoscopie digestiva toracica diagnostica și terapeutică - chirurgia esofagului 2. Chirurgie cardiacă 7 ani - chirurgie cardiacă - circulația extra- și a vaselor mari miniinvaziva corporeală - transplant cardiac - asistare mecanică - chirurgie cardiacă - balon aortic de a nou-născutului contrapulsatie și sugarului 3. Chirurgie 5 ani - microchirurgie - ecografie vasculara vasculara vasculara - flebologie - chirurgie vasculara de urgență - limfologie 4. Chirurgie toracica 6 ani - chirurgie - endoscopie bronșica esofagiana - chirurgie toraco- - transplant pulmonar scopica 5. Urologie 5 ani - transplant
ORDIN nr. 254 din 4 aprilie 2000 privind aprobarea Nomenclatorului de specialităţi medicale şi farmaceutice, supraspecializări şi competenţe pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128724_a_130053]
-
pediatrie școlar. c) Neuropsihiatrie: ... - examinează clinic și serologic copiii, în cazuri de înapoiere mintală, tendințe la vagabondaj și furt, precum și de alte tare neuropsihice, în scopul depistării sifilisului. d) Boli interne: ... - precizează diagnosticul în cazurile suspecte de sifilis cardio-vascular (anevrism aortic, aortita, arterita), alte forme de sifilis visceral (hepatic, osos etc.), ca și în cazurile de reumatism gonococic. K. - Serviciul de laborator Articolul 18 Laboratoarele de analize medicale din unitățile sanitare, care efectuează determinări de laborator pentru bolile venerice, au următoarele
INSTRUCŢIUNI nr. 2.758 din 24 iulie 1971 privind prevenirea şi combaterea bolilor venerice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136825_a_138154]
-
decubit - stadiul IV - ischemie de repaus: dureri în decubit și tulburări trofice cutanate cu ulcerații, necroza, gangrena la vârful degetelor sau picior. Explorări paraclinice: oscilometrie, examen Doppler, echografia intravasculara, tomodensimetria- este limitată la explorarea aortei în dg. anevrismelor și disecției aortice, RMN, angiografia cu substanță de contrast, determinarea presiunii parțiale a oxigenului în țesuturi, prin transductor transcutanat (N: 70 ± 10 mmHg). - Explorarea paraclinica trebuie completată cu investigarea factorilor de risc metabolici pentru ateroscleroza: DZ, dislipidemii și cu celelalte explorări paraclinice (EKG
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Leonardo da Vinci susține că prin cord nu trece aer, ci doar sânge (fig.1 ). Andreas Vesalius (1514-1564) publică în 1543, De humani corporis fabrica, prezentând descrieri și desene anatomice ale inimii și sistemului vascular. Primele referiri privind leziunile valvei aortice aparțin lui Lazarus Riverius (1589 1665), doctor la Universitatea din Montpellier, care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
publică în 1543, De humani corporis fabrica, prezentând descrieri și desene anatomice ale inimii și sistemului vascular. Primele referiri privind leziunile valvei aortice aparțin lui Lazarus Riverius (1589 1665), doctor la Universitatea din Montpellier, care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sistemului vascular. Primele referiri privind leziunile valvei aortice aparțin lui Lazarus Riverius (1589 1665), doctor la Universitatea din Montpellier, care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond Vieussens, din Montpellier, descrie stenoza mitrală și insuficiența aortică. În 1661 Malpighi descrie capilarele stabilind
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond Vieussens, din Montpellier, descrie stenoza mitrală și insuficiența aortică. În 1661 Malpighi descrie capilarele stabilind pentru prima dată legătura între artere și vene, pentru ca un secol mai târziu Scarpa să ilustreze inervația cordului. În
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond Vieussens, din Montpellier, descrie stenoza mitrală și insuficiența aortică. În 1661 Malpighi descrie capilarele stabilind pentru prima dată legătura între artere și vene, pentru ca un secol mai târziu Scarpa să ilustreze inervația cordului. În secolul al XVIII-lea, Morgagni descrie hipertrofia și dilatarea cardiacă, și prezintă o serie de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
descrie capilarele stabilind pentru prima dată legătura între artere și vene, pentru ca un secol mai târziu Scarpa să ilustreze inervația cordului. În secolul al XVIII-lea, Morgagni descrie hipertrofia și dilatarea cardiacă, și prezintă o serie de cazuri cu stenoză aortică congenitală. Din punctul de vedere al lucrărilor privind patologia cardiacă exponentul celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea este chirurgul și anatomistul englez John Hunter, care, printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stenoză aortică congenitală. Din punctul de vedere al lucrărilor privind patologia cardiacă exponentul celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea este chirurgul și anatomistul englez John Hunter, care, printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a valvulelor aortice
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
XVIII-lea este chirurgul și anatomistul englez John Hunter, care, printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a valvulelor aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim (elevi ai lui Virchow) produc diferite leziuni valvulare aortice și pulmonare la câini. La începutul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a valvulelor aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim (elevi ai lui Virchow) produc diferite leziuni valvulare aortice și pulmonare la câini. La începutul secolului al XX-lea, în 1904, Johann Georg Mokenberg (1877-1925
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a valvulelor aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim (elevi ai lui Virchow) produc diferite leziuni valvulare aortice și pulmonare la câini. La începutul secolului al XX-lea, în 1904, Johann Georg Mokenberg (1877-1925) descrie inflamația și scleroza ca etiologii ale stenozei aortice
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a valvulelor aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim (elevi ai lui Virchow) produc diferite leziuni valvulare aortice și pulmonare la câini. La începutul secolului al XX-lea, în 1904, Johann Georg Mokenberg (1877-1925) descrie inflamația și scleroza ca etiologii ale stenozei aortice (SAo) calcifiante. Din punct de vedere al tratamentului chirurgical al stenozei aortic, ca de altfel
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim (elevi ai lui Virchow) produc diferite leziuni valvulare aortice și pulmonare la câini. La începutul secolului al XX-lea, în 1904, Johann Georg Mokenberg (1877-1925) descrie inflamația și scleroza ca etiologii ale stenozei aortice (SAo) calcifiante. Din punct de vedere al tratamentului chirurgical al stenozei aortic, ca de altfel al oricărei afecțiuni cardiace, sfârșitul secolului al XIXlea este dominat de scepticism, deși în 1894, de Vecchio publică primele suturi reușite ale plăgilor cardiace realizate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
diferite leziuni valvulare aortice și pulmonare la câini. La începutul secolului al XX-lea, în 1904, Johann Georg Mokenberg (1877-1925) descrie inflamația și scleroza ca etiologii ale stenozei aortice (SAo) calcifiante. Din punct de vedere al tratamentului chirurgical al stenozei aortic, ca de altfel al oricărei afecțiuni cardiace, sfârșitul secolului al XIXlea este dominat de scepticism, deși în 1894, de Vecchio publică primele suturi reușite ale plăgilor cardiace realizate experimental la câini, ceea ce îl face pe Billroth să noteze că La
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
1873-1944) realizează numeroase experimente referitoare la chirurgia cordului și marilor vase precum și la transplantul de organe și țesuturi, primind în 1912 Premiul Nobel pentru Medicină. În 1912 celebrul chirurg Theodore Tuffier (1857-1929), asistat de Carrel, efectuează prima intervenție în stenoza aortică: după efectuarea toracotomiei cei doi au constatat că peretele aortei este foarte subțire, motiv pentru care au invaginat peretele anterior al aortei, transvalvular, efectuând astfel, prima avulsie digitală a valvulei aortice pe cord închis, pacientul supraviețuind peste 20 ani după
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]