1,129 matches
-
o relație pe termen lung reflectând interesul și controlul de durată al unei entități rezidente într-o economie (persoană fizică sau juridică) asupra unei unități economice rezidentă într-o altă economie. Rezultă deja că investiția străină directă nu este neapărat apanajul corporației transnaționale (CTN), ea putând fi făcută și de către o persoană fizică, precum și de către o companie aflată în prima sau a doua fază a procesului de transnaționalizare. Fluxurile investiționale atașate ISD-urilor se compun din: - capitalul vărsat pentru cumpărarea de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
că investițiile străine directe și exporturile cresc simultan, fiind complementare, dacă schimburile nu sunt bazate pe înzestrarea diferită cu factori. Mai mult, el susține că ISD-urile sunt făcute cel mai adesea în domeniile intensive în capital, iar exporturile devin apanajul industriilor care folosesc intensiv alți factori de producție. Efectul Rybczynski se produce însă din nou, ca o contrapondere la faptul că investițiile străine directe creează prin ele însele o asimetrie în înzestrarea cu factori. Dacă investițiile străine directe ar substitui
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fost dedicate relocării producției pe plan internațional în industrii intensive în forță de muncă, precum textile (Yoruk, 2001) sau încălțăminte (Lorentzen, 2003). Dar fragmentarea proceselor de producție și relocarea segmentelor din lanțul valoric relativ intensive în muncă nu mai este apanajul acestor industrii, ci s-a extins și la industrii mai avansate tehnologic, cum ar fi industria de echipamente de transport (Nunnenkamp, Spatz, 2002). 2.4. Explicații ale dezinvestiriitc "2.4. Explicații ale dezinvestirii" Dezinvestirea (în străinătate) se referă la încetarea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
când sentimentul patriotic a decăzut la rangul de ideologie naționalistă, ființa națională s-a văzut în mare primejdie. Din acest punct de vedere, Eminescu era un "antinaționalist", căci mărturisea că iubește patria sans frases, naționalitatea vorbită iar nu trăită fiind apanajul demagogilor fulgerați în Scrisoarea III și în articole. Fidel gândirii antitetice, de esență transmodernă, Eminescu sublinia necesitatea echilibrului, în marginile adevărului, dintre național și cosmopolit, pretenția celui din urmă de a suprima ce e național însemnând imposibilitatea de existență a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sfârșitul iminent al lumii, etică trebuia aplicat] în scurtul timp r]mas pan] la acestă. Dar, dat fiind c] sfârșitul lumii nu a venit, nu înseamn] c] acum etică este irelevant]. O alt] abordare consider] elementele mai radicale ca fiind apanajul unui grup restrâns, al c]lug]rilor, care depun jur]minte de s]r]cie, castitate și ascultare, si care se constiuie în Ordinul C]lug]resc. Restul oamenilor trebuie s] urmeze înv]ț]turile etice de bâz], obligatorii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că provenind din cele care aveau deja loc în secolele al V-lea și al IV-lea î.Hr. Nici conexiunea nu poate fi considerat] drept pur istoric]. Studierea textelor antice, cel puțin în ț]rile vorbitoare de limb] englez], este apanajul savanților care sunt ei înșiși filosofi și care recunosc în acestea o relevant] și o vivacitate imediat] care le dezminte vârstă. Procesul este bidirecțional: pe de o parte, cercet]rile moderne ofer], în mod repetat, dimensiuni suplimentare modului în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vor crede c] alegerea lor reprezint] „adev]rul” cu privire la modul în care ar trebui s] ne comport]m. Vor recunoaște, în schimb, c] ei nu fac altceva decât s] își exprime propriile sentimente. Mai mult, credința în tolerant] nu reprezint] apanajul subiectivistului. Cei care resping subiectivismul etic, și consider], în schimb, c] exist] adev]ruri morale obiective, ar putea totuși s] cread] c] ar trebui s] fie toleranți, considerând c] „ar trebui s] fim toleranți„ este unul dintre adev]rurile morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rbați. Totuși, este adev]rât c] o mare parte din teoria politic] și din filosofia ultimelor dou] sute de ani a f]cut o distincție între sfera „public]” și cea „privat]”, iar sfera „privat]” a fost v]zut] ca fiind apanajul femeilor. Dar ceea ce se opune „lumii” c]minului, a virtuții familiale și a sacrificiului femeii, nu este doar „lumea” r]zboiului sau chiar a politicii, este și aceea a „pieței”. Conceptul „pieței” definește un ț]ram al existenței „publice” care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sprijină din ce în ce mai mult pe baze științifice, ci este legată de conturarea unui fenomen care, în esență, reclamă dobândirea metacompetenței de a „învăța cum să înveți”, cum să accesezi și să vehiculezi cunoștințele ce se înmulțesc exponențial. Cunoștințele nu mai sunt apanajul „capitalului cultural”, așa cum îl definea Bourdieu, ce determina structurile și stratificările sociale, ci țin de „capitalul cenușiu”, care generează noi economii, virtuale. În societatea informațională, în care noi medii de comunicare și informare câștigă tot mai mult teren (internetul), natura
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și mai greu de definit. În educația generală a adulților, este vorba mai ales despre participarea voluntară a acestora în timpul liber pentru dezvoltarea personală. În multe tipologizări, în anumite țări și perioade, chiar și educația pentru cetățenie democratică intra sub apanajul educației generale a adulților, vizându-i pe cei care aveau interesul de a-și dezvolta o cultură politică. Acum, datorită modificărilor de accent la nivelul politicii europene pe formarea cetățeanului european, educația pentru cetățenie democratică se conturează tot mai mult
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau educativ, odihnitor, amuzant sau formativ, activ sau pasiv, fizic sau cultural, „consumativ”, productiv sau creativ, acesta trebuie să contribuie la formarea, afirmarea și dezvoltarea deplină a personalității umane, toate formele de loisir având aspect educativ și constituind, de aceea, apanajul educației adulților. Educația adulților, fiind neobligatorie, se desfășoară mai ales în timpul liber, cu precădere în cadru non-formal și informal. Educația adulților a fost redusă multă vreme doar la petrecerea timpului liber în mod plăcut, mai ales pentru lărgirea culturii generale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
maturizează și „se coc la minte”. Pe de altă parte, se consideră că înțelepciunea implică un echilibru dinamic între a cugeta și a acționa eficient, pragmatic. Psihologii și educatorii au definit înțelepciunea în moduri diferite: de la considerarea ei ca fiind apanajul metacogniției (Sternberg, 1990), la calificarea acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes, Smith, 1990) și până la implicarea ei în recunoașterea failibilității cunoașterii (Meacham, apud Merriam și Caffarella, 1991). Arlin (1990) pune în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rezolvarea de probleme, în special cele de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii mature, care se dobândește prin experiență și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că fiecare domeniu solicită prioritar fie inteligența fluidă (și atunci marile performanțe din matematică, muzică, poezie sau chimie se înregistrează la vârsta tinereții), fie inteligența cristalizată (ceea ce determină ca succesele eclatante din filosofie, istorie, psihologie, literatură sau astronomie să fie apanajul vârstei adulte mijlocii). Încercând să surmonteze carențele deopotrivă ale studiilor transversale, cât și a celor longitudinale pe această temă (efectul cohortei, „moartea” experimentală, adică diminuarea pe traseu a eșantionului și, nu în ultimul rând, investigarea repetată a acelorași subiecți), Schaie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sprijină din ce în ce mai mult pe baze științifice, ci este legată de conturarea unui fenomen care, în esență, reclamă dobândirea metacompetenței de a „învăța cum să înveți”, cum să accesezi și să vehiculezi cunoștințele ce se înmulțesc exponențial. Cunoștințele nu mai sunt apanajul „capitalului cultural”, așa cum îl definea Bourdieu, ce determina structurile și stratificările sociale, ci țin de „capitalul cenușiu”, care generează noi economii, virtuale. În societatea informațională, în care noi medii de comunicare și informare câștigă tot mai mult teren (internetul), natura
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și mai greu de definit. În educația generală a adulților, este vorba mai ales despre participarea voluntară a acestora în timpul liber pentru dezvoltarea personală. În multe tipologizări, în anumite țări și perioade, chiar și educația pentru cetățenie democratică intra sub apanajul educației generale a adulților, vizându-i pe cei care aveau interesul de a-și dezvolta o cultură politică. Acum, datorită modificărilor de accent la nivelul politicii europene pe formarea cetățeanului european, educația pentru cetățenie democratică se conturează tot mai mult
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau educativ, odihnitor, amuzant sau formativ, activ sau pasiv, fizic sau cultural, „consumativ”, productiv sau creativ, acesta trebuie să contribuie la formarea, afirmarea și dezvoltarea deplină a personalității umane, toate formele de loisir având aspect educativ și constituind, de aceea, apanajul educației adulților. Educația adulților, fiind neobligatorie, se desfășoară mai ales în timpul liber, cu precădere în cadru non-formal și informal. Educația adulților a fost redusă multă vreme doar la petrecerea timpului liber în mod plăcut, mai ales pentru lărgirea culturii generale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
maturizează și „se coc la minte”. Pe de altă parte, se consideră că înțelepciunea implică un echilibru dinamic între a cugeta și a acționa eficient, pragmatic. Psihologii și educatorii au definit înțelepciunea în moduri diferite: de la considerarea ei ca fiind apanajul metacogniției (Sternberg, 1990), la calificarea acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes, Smith, 1990) și până la implicarea ei în recunoașterea failibilității cunoașterii (Meacham, apud Merriam și Caffarella, 1991). Arlin (1990) pune în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rezolvarea de probleme, în special cele de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii mature, care se dobândește prin experiență și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că fiecare domeniu solicită prioritar fie inteligența fluidă (și atunci marile performanțe din matematică, muzică, poezie sau chimie se înregistrează la vârsta tinereții), fie inteligența cristalizată (ceea ce determină ca succesele eclatante din filosofie, istorie, psihologie, literatură sau astronomie să fie apanajul vârstei adulte mijlocii). Încercând să surmonteze carențele deopotrivă ale studiilor transversale, cât și a celor longitudinale pe această temă (efectul cohortei, „moartea” experimentală, adică diminuarea pe traseu a eșantionului și, nu în ultimul rând, investigarea repetată a acelorași subiecți), Schaie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
neofiți ciudați și ignoranți, ce serbau anual, În chipuri curioase, o grămadă de praznice bisericești neînsemnate. Această imagine a țăranului român, al cărui primitivism se exprimă prin sărbătorile sale excentrice și Încărcate de superstiții, nu va rămâne Însă, exclusiv, un apanaj al poziției de clasă asumate de nobilimea maghiară și nici măcar un simplu stereotip xenofob antiromânesc. O putem Întâlni la mai toți observatorii din Europa Occidentală care se referă la obiceiurile românești, iar În cele din urmă o regăsim chiar și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Însușiri miraculoase. Prima subclasă reunește totodată un set de pretexte din partea celui nenăscut pentru amânarea nașterii (tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, o fată făcută din rouă, fata lui)dar și o serie de atitudini, gesturi care țin de apanajul unei alte vârste (strigătul Înfometat, grăitul În foaie , cititul Într-o carte, Îngândurarea). Un loc aparte Îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, Într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ilustrată sau întruchipată în literatură. In acest sens, în opera lui Dante, adevărul îl reprezintă teologia catolică si filozofia scolastică. Concepția lui Eliot despre poezie în relația ei cu "adevărul" pare a avea, în mod esențial, această natură. Adevărul este apanajul gânditorilor sistematici ; iar autiștii nu sunt asemenea gânditori, deși pot încerca să fie, dacă nu există filozofi a căror operă s-o poată asimila în mod corespunzător.*10 Întreaga controversă pare să fie, în mare măsură, semantică. Ce înțelegem prin
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Separarea conștiinței de cunoaștere duce la acceptarea existenței unui creier "inconștient". În somn acest lucru nu are loc, deoarece creierul funcționează ca și în veghe, dar de o manieră diferită, numită "conștiința-cunoaștere de somn" (descrisă separat). Absența cunoașterii conștiente este apanajul patologiei cerebrale; ea poate avea o formă totală, în comă, sau parțială, în agnozii. Termenii de "paraconștient", "preconștient", "megaconștient" și "subconștient" provoacă confuzii și sunt produsul concepției dualiste corp-spirit sau a existenței separate a cunoașterii și a conștiinței, care este
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
ce în ce mai mult că, dincolo de acumularea de cunoștințe, este nevoie a învăța cum să faci un lucru anume. Pe de altă parte, s-a discutat și încă se dezbate în mediul academic problema excelenței. Văzută anterior doar ca apanaj al elitei, în prezent a devenit un target/scop ce poate fi atins prin îndeplinirea unor indicatori precum numărul de articole ISI publicate sau după factorul de impact al publicației în care a apărut lucrarea respectivă. Cu alte cuvinte, prin
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]