1,013 matches
-
studenții anului IV de la Filologie au avut prima lor ședință al cărei obiect era alegerea noului birou U.T.M. Cum nimeni nu se înscria la cuvânt (la punctul „discuții”) cei din prezidiu au început să-i mustre pe ceilalți pentru apatie, indiferentism etc., cineva aruncând imprudent cuvintele: „nu vă frământă nimic”. A fost ca o scânteie într-un mediu inflamabil. Georgeta Naidin, Mihai Nicolae, Marin Perșinaru, și după ei alți studenți, aproape douăzeci, au izbucnit cu vehemență, luându-și libertatea să
O scrisoare (re)găsită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4951_a_6276]
-
apărut în cadrul emisiunii, deși se realizase o înregistrare. Imaginați-vă acum că președintele Chirac l-ar sili pe ministrul său de Externe să adreseze TVR (1, 2, Cultural) o mustrare pentru că, în reportajul alegerilor prezidențiale recente, a reprodus mai degrabă apatia străzii decît entuziasmul de la Elysées. Ca la noi, la nimenea. Ministrul Apărării Naționale și-a dat în petec și mai rău. După ce a cerut o lege a dreptului la replică, blocată în ultima clipă de intuiția premierului, dar după ce o
Mustrare severă cu avertisment by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15161_a_16486]
-
acest lucru, cum se întîmplă în lumea țărilor occidentale, bisericile ajung să arate ca cele din Europa: muzee pentru turiștii aflați în vilegiatură sau refugiu consolator pentru cei care au atins senectutea. Și atunci, fie că o comunitate cade în apatie religioasă, fie că-și trăiește credința fanatic printr-o exacerbare a instinctului de conservare, deznodămîntul e același: europenii se sting cu zîmbetul pe buze. Cartea lui Karl-Markus Gauss, Europeni care se sting, pare un reportaj făcut la fața locului pe seama
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
nu înceapă o păruială generală la Alba Iulia, tradiția e că de Ziua Națională ne amintim ce avem de împărțit unii cu alții. Norocul e că lumea nu-i mai ia în serios pe politicieni, ca pe vremuri. Dar de la apatia față de politică pînă la seninătatea solidară pe care ar trebui să ne-o aducă această zi mai e, se pare, cale lungă. Pînă atunci rămînem cu starea aceea de sărbătoare de carton și cu impresia că nici în acest an
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
puțină atenție celor care țes diafana plasă de susținere. Mă disperă faptul că un poet precum Adrian Bodnaru, care a confirmat și a reconfirmat, are o carte blocată de indiferența și blazarea editorilor, de calculele contondente ale contabililor și de apatia care a coborât peste privirile unor profesioniști de mare forță. Firește că o carte amânată nu e o carte pierdută. Dar franjurile indiferenței pot să fie, pentru firea sensibilă a poetului, la fel de dureroase ca o ghilotină căzută la ceasul înserării
Sindromul Blake by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6663_a_7988]
-
lucrurile izbitoare cu care regizorul a reușit să caracterizeze lumea Epocii de Aur este această uimitoare lipsă de empatie, - excepția nu face decît să confirme regula -, incapacitatea de a mai înregistra suferința. Dacă Găbița ajunge repede într-o stare de apatie, putem vedea cum Otilia, cea care se zbate pînă la capăt pentru prietena ei, se încarcă încetul cu încetul cu mizeria acestei lumi, iar regizorul a reușit să facă să lesteze această stare generală de paralizie, ținîndu-și cît mai mult
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9258_a_10583]
-
nu te gândiseși, din unghiuri care ți-ar fi rămas în veci inaccesibile, tema pentru care te simțeai pregătit și pe care voiai s-o discuți. Probabil c-a avut, ca orice om, momentele sale de tristețe, de mohoreală, de apatie, cu siguranță a fost și acru, ciufut, antipatic. Nu l-am văzut, însă, niciodată așa. Veșnic zâmbitor, prevenitor, avea știința de a-i oferi interlocutorului senzația că e cel mai important om din lume. Găsea nuanța pentru orice context, se
Eleganța sfidării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11338_a_12663]
-
chiar puțin lucru. Nu se trezesc mulți. Pornind din urmă, de la primele etape, constat că am străbătut istoria unei lente dezmeticiri. T.S. Eliot: „Dacă ravagiile, ultragiile, naufragiile, carnagiile / Nu mai pot fi trecute cu vederea / Să nu fim, / O, ascunși...” „Apatie puhavă, fără concentrare...”, scrie același. O recunosc în „meditațiile” mele. „Pline de închipuiri și goale de sens.” „Uscare a lumii simțurilor, / Evacuare a lumii închipuirii, / Inoperativitate a lumii spiritului; / Aceasta este o cale...” O cale către ce? T.S.E.: „...ultimul pământ
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3458_a_4783]
-
lăsăm furați pe căi legale, nu ne mai înțelegem unii cu alții, pentru că - deși vorbim aceeași limbă nu trăim întru aceeași limbă -, nu mai vrem urmași, nu mai credem în Dumnezeu, în stat, în aproapele nostru. Ne-a cuprins o apatie generală, al cărei sfîrșit nu îndrăznește nimeni să-l anticipe de teamă că ar putea fi imediat taxat drept nebun idealist ori politician demagog. Dar ce ni se întîmplă de fapt? Ce așteptăm să se petreacă? Sîntem în preajma drumului cel
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
opunându-se vag intervențiilor din afară. Se angajează la un Institut de cercetare mânat din urmă de Anamaria, tot prin ea ajunge să obțină o bursă de studii la Praga. Romanul abandonat în semiproiect nu-l scoate, deocamdată, din languroasa apatie străfulgerată de mici crize mizantrope. La Praga, povestea se va învârti în jurul unei noi iubiri, tot dominatoare, Katerina hotărând singură evoluția cuplului și aruncând în eclipsă cele două coordonate ale existenței de până atunci a personajului: Orlando și Anamaria. O
Schimb de dame by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4139_a_5464]
-
a-l câștiga. Experiența discretă a evreității este înlocuită cu experiența dictaturii. Punctul de inflexiune e o nuvelă cu multe elemente comune cu primele romane ale lui Norman Manea, Captivi (1970) și Atrium (1974): decepția maturității, tentaculele mediocrizării, cotidianul mocirlos, apatia elegiacă. Monotonia, platitudinea, suspiciunea, banalitatea, resemnarea, captivitatea sunt trăite de recentul absolvent al facultății cu un sentiment din ce în ce mai acut al disperării. Senzația de sufocare, de înecare (chiar trecuse printr-un asemenea accident la mare) îl determină să caute evadarea. Politizarea
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
ales fiindcă se simte ocrotit de instituțiile și valorile care stau la baza cetății. Pe de altă parte, patriotismul, prin exaltarea generozității și solidarității, caritas civium, păstrează un fel de ecou al iubirii creștine. E și creația tuturor, făcând imposibilă apatia civică. Când indivizii nu se implică în treburile cetății, apar abuzurile și corupția. Rousseau a redefinit virtutea civică prin patriotism, spunând că singurul lucru care îi face pe oameni virtuoși e dragostea de patrie, dar și aceasta trebuie să merite
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
oamenilor care i-au trăit și i-au scris istoria. Prima grijă a prozatoarei este aceea de a fixa starea, „atmosfera” timpului și semnificația lor în ordinea evoluției istorice: „Nerăbdarea generală poartă cuibărită în ea, ascunsă cu grijă și superbie, apatia străveche, scepticismul bătrînesc și impetuozitatea superficială a tinerilor”; această nerăbdare este marca epocii, personajele romanului - oameni celebri sau cu totul anonimi - trăindu-și mistuitor existența și participînd la toate evenimentele mari și mici cu acea frenezie care înseamnă și descătușare
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
economice, dar Gigi Todor, poet și om de afaceri (ca Arthur Rimbaud, însă simultan, nu succesiv), inițiatorul, acum 18 ani, al acestui târg și proprietarul lui, nu abandonează cursa. Declară din când în când că o va face, exasperat de apatia autorităților, pentru ca apoi să organizeze o nouă ediție, cu același entuziasm. De la prima ediție și până în prezent s-au perindat pe aici cei mai buni scriitori ai țării, participând la întâlniri pasionante cu publicul. Ei au dat autografe pe cărți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6985_a_8310]
-
unei receptări tot mai ostile sau superficiale a Orbitor-ului în țară, al disprețului general pentru literatură ("a scrie azi e perdant") sau cînd interesul nu e ideologizat, dar al confirmării succesului prin cîștigul financiar și, în fine, melanjul de apatie existențială, teama de bătrînețea uscată, prelungire în vis, în lectură (Kafka & Pynchon, "Citesc, deci imaginez. Imaginez, deci exist"), tentația alternativă a singurătății și a intimității amoroase și familiale, devize romantice dintotdeauna vizibile la Mircea Cărtărescu. Dar patetismul aproape mereu nemulțumitului
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
am fost educați că nu e bine să vorbim în public, încît făptura lui a devenit incomodă pentru cei care ne monitorizează ideologic cultura. Mai mult chiar, e atît de necuviincios prin talentul cu care îi scoate pe oameni din apatia cotidiană, ridicîndu-i în cîteva minute pînă la pragul efervescenței psihice, încît energumenul acesta inconfortabil e pe cale să devină un caz de rezonanță politică. Căci, ca orice fenomen de contagiune colectivă, atitudinea lui Puric va înceta să se mărginească la ecourile
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
Asta am făcut eu." (p. 70) La acestea mai trebui adăugate sutele de cadavre aflate la vedere, în plină stradă, sau spectacolul descurajant al celor care abandonau lupta cu viața și se așezau pur și simplu în noroi "în totală apatie și resemnare și acolo au rămas". Cam multă și sinistră experiență de viață pentru o tânără care abia trecuse de vârsta de douăzeci de ani. Chiar dacă nu este nici ea foarte veselă, evocarea Teatrului Barașeum din București este de cu
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
consistența tipologică. Și-a atins Mârzea ținta propusă, a făcut din Dumitrașcu un învingător, un om cu destin? Așa s-ar fi crezut dar are loc atentatul, rănirea gravă a lui Dumitrașcu, zilele lungi de spital și căderea acestuia în apatie. Nu mai vrea nimic, nu mai reacționează la nici un imbold. Noua ruptură de personalitate, noua falie psihică pare să înghită tot ce construise Mârzea cu atâta devoțiune și abilitate. Ce se va întâmpla mai departe vom vedea în volumul următor
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
Gabriela Melinescu Se pare că a sosit timpul săracilor să fie bogați. Guvernul de alianță de dreapta a suprimat, printre altele "măcelăriri" și ajutorul financiar destinat traducerilor cărților suedeze în străinătate. Protestele n-au servit la nimic și o apatie s-a instalat, o senzație de stagnare, pentru că Suedia e singura țară al cărei Institut Cultural nu va mai acorda ajutorul necesar promovării propriei literaturi. în schimb, entuziasmul s-a instalat la alte institute culturale, de exemplu, la Institutul Cultural
Absurdul ca un catharsis by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9696_a_11021]
-
lăuntrică, ci de un mijloc de apărare în lipsa căruia medicul ar lua-o razna. Cine respiră zilnic toxinele suferinței stă sub o criză pe care n-o poate stăpîni decît în două feluri: ori o ignoră refugiindu-se într-o apatie de principiu, ori o digeră dîndu-i o întrebuințare subtilă, de motivație în vederea unor preocupări docte. În primul caz, medicul devine o brută cu aere solemne, un robot travestit într-un degustător de teme oculte. De pildă, chirurgul sătul de cruzimi
Fără cinisme by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2652_a_3977]
-
adăuga condițiile de terapie din România. După două zile de internare la Spitalul Municipal din București (o instituție cotată printre spitalele civilizate din Capitală), spectacolul gîndacilor și al șobolanilor, alături de indolența medicilor pe care numai ciubucul gras îi trezește din apatie, spectacolul acestei faune nosocamiale îl convinge că singura salvare e plecarea din țară, soția reușind să-i procure un avion de urgență menit a-l duce în Franța, unde este operat și supus programului de recuperare. Figurile pacienților de care
Fără cinisme by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2652_a_3977]
-
au avut aprecieri semnificative au atras ca un magnet această categorie de investitori, lucru observat în volume. Practic, dacă jucătorul nu întrevede o perspectivă imediată de câștig nu are interesul să investească, fapt ce se traduce în general printr-o apatie generalizată a bursei în lipsa unor evenimente cu priză la speculatori", a declarat directorul adjunct de operațiuni al Prime Transaction, Adrian Bărbulescu, citat de El a adăugat că lichiditatea mai ridicată a acțiunilor Fondului Proprietatea este determinată în primul rând de
Bursa a stagnat, într-o piaţă apatică şi cu o lichiditate salvată de acţiunile FP () [Corola-journal/Journalistic/52968_a_54293]
-
adică, așa au fost vremurile; există o culpă generală, susține delatorul, deoarece senatul în întregime s-a complăcut în sclavie, care va să zică, din punctul său de vedere, acțiunea care conduce la condamnarea la moarte a unui senator este moral identică cu apatia manifestată de senat; iar, pentru el, Eprius Marcellus, prietenia cu Nero a fost la fel de periculoasă ca pentru alții inimiciția principelui, adică se poate spune că a fost victimă. Tensiunile erau mari în senatul roman după revoluția care l-a răsturnat
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
plonjarea în closet! Comparabil cu godardianul Cu sufletul la gură, Trainspotting - capodopera șocantă din ultimul deceniu al sfârșitului de secol și mileniu - fascinanta tocmai prin ritmul alternativ al unghiurilor în care operatorul Brian Tufano redă culmile și abisurile, frenezia și apatia, exaltarea și disperarea personajelor vizate de această explorare a universului drogomanilor. Sub incidența privirii operatorului Darius Khondji (și el cu o carte de vizită impresionantă), doar personajul lui Robert Carlyle mai amintește de o anumită tușă personală, funcția sa fiind
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
moarte sînt două motive recurente. În ambele cazuri e vorba de teama de excepție, de integrarea în firesc, în normalitatea anonimă, grija cea mare fiind conștientizarea: scrierea la temă asigură obișnuința, singura care îi permite pendularea, contradictorie și asumată, între apatie și lejeritate. Conștiința că decazi nu implică o superioritate asupra decăderii?" citează el din Cioran. Bătrînețea și frivolitatea de a scrie despre moarte îi plac, așadar, fără a fi obsesii: Pentru mine sînt teme și le găsesc firești. Dintotdeauna am
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]