794 matches
-
Aug. Doinaș în dialog cu Emil Șimăndan" ("Cuvânt înainte" de Ion Pop), Ed. Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2003 2003 - “Întrebătorul din Agora. ** În amintirea Eroilor Martiri ai Revolutiei de la Arad”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. 2006 - "Evoluția și tipologia presei arădene 1833-2002" (în colaborare cu Melente Nica și Gabriela Groza), Editura Fundatiei "Ioan Slavici" Arad - 2006. (Această carte a apărut și sub titlul " Vocația multiculturală a presei arădene (1833-2002)", volum coordonat de Emil Șimăndan, Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2006, 388
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Revolutiei de la Arad”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. 2006 - "Evoluția și tipologia presei arădene 1833-2002" (în colaborare cu Melente Nica și Gabriela Groza), Editura Fundatiei "Ioan Slavici" Arad - 2006. (Această carte a apărut și sub titlul " Vocația multiculturală a presei arădene (1833-2002)", volum coordonat de Emil Șimăndan, Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2006, 388 pg.) 2008 - "Întrebătorul din Agora. Revoluția Română din Decembrie '89 de la Arad" (ediția a 2-a, revizuită și adăugită), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2008. 2009 - "Trecerea
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Revoluția Română din Decembrie'89 de la Arad" (ediția a 3-a, revizuită și adăugită), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2009. 2009 - "Decembrie '89 însângerat. În amintirea Eroilor Maritiri și răniților de la Arad", "Editura Gutenberg Univers", Arad, 2009. 2010 - "Dicționarul presei arădene" (coordonator), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2010 - "Oglinzi și memorie"/"Tukrok es emlekezet" (versuri, bilingve, româno-maghiare), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2011 - "Dicționarul Jurnaliștilor Arădeni", Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2011 2013 - "Vă iubesc, arădeni! Valentin Voicilă în dialog cu Emil
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
amintirea Eroilor Maritiri și răniților de la Arad", "Editura Gutenberg Univers", Arad, 2009. 2010 - "Dicționarul presei arădene" (coordonator), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2010 - "Oglinzi și memorie"/"Tukrok es emlekezet" (versuri, bilingve, româno-maghiare), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2011 - "Dicționarul Jurnaliștilor Arădeni", Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2011 2013 - "Vă iubesc, arădeni! Valentin Voicilă în dialog cu Emil Șimăndan", Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2013 (ediția I) și Ediția a II-a, revizuită și adăugită, 2014 2014 - "Batalioane arădene la Timișoara" (În decembrie
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Univers", Arad, 2009. 2010 - "Dicționarul presei arădene" (coordonator), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2010 - "Oglinzi și memorie"/"Tukrok es emlekezet" (versuri, bilingve, româno-maghiare), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2011 - "Dicționarul Jurnaliștilor Arădeni", Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2011 2013 - "Vă iubesc, arădeni! Valentin Voicilă în dialog cu Emil Șimăndan", Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2013 (ediția I) și Ediția a II-a, revizuită și adăugită, 2014 2014 - "Batalioane arădene la Timișoara" (În decembrie 1989) (coautor), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2014 2003
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
2010. 2011 - "Dicționarul Jurnaliștilor Arădeni", Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2011 2013 - "Vă iubesc, arădeni! Valentin Voicilă în dialog cu Emil Șimăndan", Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2013 (ediția I) și Ediția a II-a, revizuită și adăugită, 2014 2014 - "Batalioane arădene la Timișoara" (În decembrie 1989) (coautor), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2014 2003 - Melente Nica, "Ultimul 'lup de mare' al presei arădene la sfârșit de secol 20: Emil Șimăndan", Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. George Gorce, INTERVIURI. Călătorie prin veac
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2013 (ediția I) și Ediția a II-a, revizuită și adăugită, 2014 2014 - "Batalioane arădene la Timișoara" (În decembrie 1989) (coautor), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2014 2003 - Melente Nica, "Ultimul 'lup de mare' al presei arădene la sfârșit de secol 20: Emil Șimăndan", Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. George Gorce, INTERVIURI. Călătorie prin veac - Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan, Observator cultural (nr. 65, mai 2001) Melente Nica, "Ultimul "lup de mare" al presei arădene
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
arădene la sfârșit de secol 20: Emil Șimăndan", Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. George Gorce, INTERVIURI. Călătorie prin veac - Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan, Observator cultural (nr. 65, mai 2001) Melente Nica, "Ultimul "lup de mare" al presei arădene la sfârșit de secol 20: Emil Șimăndan", Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. Prezent în: "Dicționarul scriitorilor arădeni de azi", ediție realizată de conf. univ. dr. Iulian Negrilă, Editura MIRADOR și Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Arad, 1997 (Șimăndan, Emil, pag
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
prin veac - Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan, Observator cultural (nr. 65, mai 2001) Melente Nica, "Ultimul "lup de mare" al presei arădene la sfârșit de secol 20: Emil Șimăndan", Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. Prezent în: "Dicționarul scriitorilor arădeni de azi", ediție realizată de conf. univ. dr. Iulian Negrilă, Editura MIRADOR și Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Arad, 1997 (Șimăndan, Emil, pag. 164 - 167). Prezent în: "Dicționarul scriitorilor arădeni", coordonat de Iulian Negrilă, Ed. "Vasile Goldiș" University Press, Arad
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Șimăndan", Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. Prezent în: "Dicționarul scriitorilor arădeni de azi", ediție realizată de conf. univ. dr. Iulian Negrilă, Editura MIRADOR și Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Arad, 1997 (Șimăndan, Emil, pag. 164 - 167). Prezent în: "Dicționarul scriitorilor arădeni", coordonat de Iulian Negrilă, Ed. "Vasile Goldiș" University Press, Arad, 2009 (Șimăndan, Emil, pag. 248 - 252). Prezent în volumul: "Liga Scriitorilor Români. Dicționar biobibliografic", vol.I, de Anda Dejeu, Editura DACIA XXI, 2011 (Emil Șimăndan, pag. 377 - 378). Prezent în
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Iulian Negrilă, Ed. "Vasile Goldiș" University Press, Arad, 2009 (Șimăndan, Emil, pag. 248 - 252). Prezent în volumul: "Liga Scriitorilor Români. Dicționar biobibliografic", vol.I, de Anda Dejeu, Editura DACIA XXI, 2011 (Emil Șimăndan, pag. 377 - 378). Prezent în: "Dicționarul Jurnaliștilor Arădeni", Editura "Gutenberg Univers" și Fundația "Ioan Slavici" Arad, 2011 (Șimăndan, Emil, pag. 195 - 198).
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
fost amenajate, alături de vechea expoziție de relicve, săli de expunere pentru colecția de arheologie și istorie medievală precum și o galerie de artă europeană. În perioada interbelică, au fost adaugate o expoziție de etnografie și două camere memoriale dedicate oamenilor politici arădeni Vasile Goldiș și Ștefan Cicio-Pop (1934). După preluarea puterii de către comuniști, colecțiile și expozițiile de bază au fost reorganizate în spiritul noii ideologii, în 1954-1955 fiind redeschise secția de istorie veche, “Muzeul Revoluției de la 1848” și galeria de artă iar
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
cu anul 1994, revista ntermedia, și produse hypermedia iar în anul 2003, a reprezentat România la Bienala de Artă Contemporană de la Veneția. La ora actuală, muzeul deține peste 125.000 piese și este un actor foarte activ pe scena culturală arădeana fiind un ferment în reformarea acesteia. Sectia de arheologie si istorie cuprinde 15 săli de expoziție, situate la primul și al doilea etaj al Palatului Cultural (intrarea dinspre Bd. Dragalina). Cele peste 2000 de exponate ilustrează evoluția zonei arădene, în
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
culturală arădeana fiind un ferment în reformarea acesteia. Sectia de arheologie si istorie cuprinde 15 săli de expoziție, situate la primul și al doilea etaj al Palatului Cultural (intrarea dinspre Bd. Dragalina). Cele peste 2000 de exponate ilustrează evoluția zonei arădene, în contextul istoriei României, de la primele urme ale prezenței umane și până la instalarea regimului comunist. Cele mai semnificative piese ale colecției de arheologie sunt etalate în primele șapte săli. Majoritatea provin din cercetările arheologice efectuate de specialiștii și colaboratorii instituției
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
desfășurarea și importanța războaielor dacice. Perioada provinciei romane Dacia (106 - 271) este ilustrată de o hartă murală, macheta unui castru roman precum și de numeroase piese originale, provenind de la Apulum (Alba Iulia), Micia, Aradul Nou, Lipova, Olari, Aquincum (Budapesta) etc. Zona arădeană nu a fost parte integrantă a provinciei. Aici au continuat să locuiască, sub atenta supraveghere romană, comunitați de daci și sarmați. În epoca marilor migrații (sec. III - X), teritoriul dintre Tisa, Crișul Alb si Mureș a fost dominat succesiv de către
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
intracarpatic de la cumpăna veacurilor X - XI. Materialul arheologic etalat ilustrează primele incursiuni militare maghiare (inventarul mormintelor de cavaleri unguri de la Siclău) și rezistența formațiunilor politico-militare românești (descoperirile din cetatea de pământ de la Arad-Vladimirescu). Primele informații scrise despre realitățile din zona arădeană sunt cuprinse în Legenda Sfântului Gerard (1035), paginile referitoare la acestea fiind expuse, în facsimil, alături de obiecte de podoabă, piese de cult și ceramică din perioada secolelor XI - XIII. Primele două săli de la etajul doi al expoziției sunt dedicate secolelor
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
referitoare la acestea fiind expuse, în facsimil, alături de obiecte de podoabă, piese de cult și ceramică din perioada secolelor XI - XIII. Primele două săli de la etajul doi al expoziției sunt dedicate secolelor XIV - XVII, o perioadă frământată, pe parcursul căreia părțile arădene s-au aflat succesiv în stăpânirea regatului maghiar, a principatului autonom al Transilvaniei (1541-1552, 1595-1599, 1601-1615), a Înaltei Porți otomane (1552- 1595, 1615-1687), a voievodului român Mihai Viteazul (1599-1601) pentru a fi, în cele din urmă, cucerite de către trupele habsburgice
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
Este vorba, în primul rând, de obiectele personale ale celor 13 generali din statul major al armatei revoluționare maghiare care au fost executați sub zidurile cetății Aradului în 6 octombrie 1849. Un abundent material complementar contextualizează evenimentele desfășurate în zona arădeană. Două momente politice de importanță majoră pentru istoria poporului român - unirea principatelor române Moldova și Țara Românească (1859) și cucerirea independenței (1877) - sunt ilustrate sugestiv prin hărți, documente, fotografii și arme. Avântul dezvoltării economice, emulația mișcării culturale și politice locale
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
economice, emulația mișcării culturale și politice locale din a doua jumătate a secolului XIX pot fi intuite cu ajutorul numeroaselor fotografii de epocă, documente și obiecte tridimensionale expuse în culoarul de acces spre sala Memorandului. Traveea care prezintă organizarea mișcării muncitorești arădene subliniază corelarea ei cu mișcarea socialistă europeană iar macheta avionului "Vlaicu 2" amintește de zborul demonstrativ din 1912 de la Arad al inginerului inventator Aurel Vlaicu. Sala Memorandului cuprinde fotografii și documente care evocă protestul politic al românilor la curtea de la
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
decembrie 1918. Steaguri, arme, decorații, acte oficiale ale Gărzilor și Consiliilor naționale române din această perioadă oferă o imagine sugestivă asupra mecanismului realizării marii uniri. Următoarea sală este dedicată perioadei 1919-1947. Este prezentată dezvoltarea economică, politică și culturală a zonei arădene în contextul evoluției istorice a regatului României. Ultimele trei săli găzduiesc o expoziție care, printr-un bogat material fotografic, documente și piese tridimensionale, ilustrează evenimentele din decembrie 1989 care au răsturnat puterea comunistă la Arad. Cele patru săli de expoziție
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
Arad sunt prezentate într-o dioramă organizată în funcție de formele de relief : zona de șes (baltă, stepă, câmpie), de deal și de munte completată cu reconstituirea unui ecosistem de peșteră. Piesele cele mai semnificative ale colecției paleontologice, majoritatea provenind din zona arădeană, sunt expuse împreună cu un bogat material complementar, menit să ofere o imagine sintetică asupra evoluției vieții pe pământ. Ultima sală, a acvariilor, este ocupată de o expoziție de pești exotici. Din 1984 Galeria de Artă a Complexului Muzeal Arad funcționează
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
1807. Înființându-se în noiembrie 1812, la Arad, o "shoala preparandă sau pedagoghicească a nație românești", Tichindeal a fost numit profesor de învățătura legii sau "catihetă". În toamna anului 1813 episcopul greco-catolic Samuil Micu de la Oradea a trimis profesorilor Preparandiei arădene un concept de petiție prin care românii ortodocși din Eparhia Aradului să solicite împăratului numirea unui episcop român după moartea episcopului Pavel Avramovici. Țichindeal a făcut greșeala de a arăta această petiție unui asesor comitatens de la Arad, astfel mitropolitul a
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
cazurile, fericit. "Moara cu noroc" s-a născut din complexul de credințe populare despre comori și despre blestemele cu care au fost îngropate și nenorocirea care se abate asupra celor care nu au drept asupra lor. Povestea porcarilor din pusta arădeană și moravurile lor au ceva din grandoarea istoriilor americane din prerii și cu cete de bizoni, iar cârciumarul Ghiță devine victima propriei dorințe de a câștiga bani mulți, dar visul i se năruie aflându-se în mijlocul dintre ordinea juridică a
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
precum și impunerii treieratului direct în "țarine", nu la domiciliile sătenilor. Regionala Oradea a Partidului Muncitoresc Român a înregistrat un număr de 17.441 de participanți la „"dezordini"”, din 54 de comune bihorene, și 10.357 de participanți, din patru comune arădene, însumând, oficial, 27.798 de răsculați. Din Bihor au luat calea deportării 238 de familii, însumând 863 de suflete, cărora le-au fost confiscate proprietățile agricole, în suprafață totală de 3.341,96 hectare. Aceste proprietăți au constituit zestrea gospodăriilor
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
a Diviziei B. Anul următor avea să aducă retrogradarea echipei, aceasta terminând campionatul pe locul 17. Declinul a continuat și în sezonul 2005-2006 când, sub conducerea antrenorului italian Gian Pio del Monaco, ACU Arad a retrogradat în Divizia D. Clubul arădean a găsit un club dispus să își vândă locul în liga a treia, astfel că universitarii au continuat să joace în Divizia C și în sezonul următor când au terminat campionatul pe locul 10. În sezonul 2007-2008 au fost aduși
CS ACU Arad () [Corola-website/Science/312830_a_314159]