2,802 matches
-
la relicvele stațiilor de benzină construite în vremea marelui embargo cu Iugoslavia, ajungem într-o zonă unde drumul e în reparație, adică se consolidează marginile cu betonări sau cu parapete noi. Câmpul pe care cu vreo 20 ani în urma era arat și semănat, acum este plin de armate întregi de scaieți uscați, mai ceva ca în romanul Ciulinii Bărăganului a lui Panait ISTRATI. În punctul unde odată era pichetul de grăniceri de la Nicolinț, acum este un schit Sfântul Dimitrie. Din vechile
DE LA PODUL PESTE NERA LA ORAVIŢA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370862_a_372191]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PÂINE AMARĂ Autor: Vasile Coman Publicat în: Ediția nr. 1999 din 21 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Mai sunt țărani ce încă ară Cu calul și cu plugul milenar, Desculți, prin glie viața e amară Și-i vezi cerșind și banii de spital. Pământul lor - altar de rugăciune Udat cu sânge-n '907, Mai sunt țărani ce caută a spune: Că omul se
PÂINE AMARĂ de VASILE COMAN în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370909_a_372238]
-
dorit un altul să devin, să fac s-adie vânt de primăvară în iarna grea ce-mi șuieră-n destin. Pe lacrimi astăzi viața se răzbună zâmbind și-atunci când pare că-s înfrânt. Și-n timp ce-adânc speranțele mă ară mă umplu doar de soare și senin ca să-mi preschimb întârziata seară în zori superbi prin care ard din plin. Anatol Covali Referință Bibliografică: Soare și flori / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie
SOARE ŞI FLORI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370944_a_372273]
-
oale ! Stau fetele pe culme atîrnate Ele așteaptă poate și un alt cavaler Sînt blînde, sînt frumoase, afinate Dar în restriștea noastră “Leru-i ler”! Și numai pizda aia proletara Simțea orînduiala cea crudă și nedreaptă În timp ce tractoriștii de secole o ara Ea ne șoptea ferice că încă este aptă ! & Poezie pe o temă eternă Pentru Atena Gabriela Tristețea îmi curge că ploaia în suflet Ce tristă e ploaia din sufletul meu Adesea se pierde șoptită-ntr-un urlet Răsturnîndu-mi pe frunte
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
oale ! Stau fetele pe culme atîrnate Ele așteaptă poate și un alt cavaler Sînt blînde, sînt frumoase, afinate Dar în restriștea noastră “Leru-i ler”! Și numai pizda aia proletara Simțea orînduiala cea crudă și nedreaptă În timp ce tractoriștii de secole o ara Ea ne șoptea ferice că încă este aptă ! & Poezie pe o temă eternă Pentru Atena Gabriela Tristețea îmi curge că ploaia în suflet Ce tristă e ploaia din sufletul meu Adesea se pierde șoptită-ntr-un urlet Răsturnîndu-mi pe frunte
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
oale ! Stau fetele pe culme atîrnate Ele așteaptă poate și un alt cavaler Sînt blînde, sînt frumoase, afinate Dar în restriștea noastră “Leru-i ler”! Și numai pizda aia proletara Simțea orînduiala cea crudă și nedreaptă În timp ce tractoriștii de secole o ara Ea ne șoptea ferice că încă este aptă ! & Poezie pe o temă eternă Pentru Atena Gabriela Tristețea îmi curge că ploaia în suflet Ce tristă e ploaia din sufletul meu Adesea se pierde șoptită-ntr-un urlet Răsturnîndu-mi pe frunte
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
rigolă putem vedea și cuvinte turcice - și nu numai - de exemplu arîk, arîg, arig, care înseamnă „canal“ și care sunt derivate din verbul „a săpa“ (vezi Sevortian, op. cit., p. 189, comparate cu dravidiana foarte multe detalii și chiar cu „a ara“. Și mai interesantă este existența unui lat. class. arrugium „galerie de mină“, cuvânt de origine iberică care a dat sp. arroyo, arrugie, atestat în 1729 cu sensul „canal de scurgere în mine (NDE, 48). Arrug seamănă bine cu arîg din
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
ca să-și vânture zdrențele oastei lui Hamza-Pașa, circa 40 000 de turcaleți înălțați în rang de Vlad Țepeș... • Le-am dat pădure tătarilor, căsăpiți cu ghioagele răzeșilor lui Măria Sa ȘtefanVodă. • Le-am dat pădure leșilor, care apoi ne-au compensat arând la jug și sădind Codrii Cosminului sub biciul Marelui Ștefan Domnul. • Le-am dat pădure fanarioților care ne-au supt vlaga existenței. • Le-am dat pădure arendașilor, cămătarilor, care apoi ne-au luat totul și cenușa din vatră, ci că
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
mine cântă, aud susur de izvoare. Mângâi tandru orice floare ce-mi surâde și mă-ncântă. Spre-mpliniri visu-mi se-avântă. Strălucește-n mine-un soare ce cu raze sclipitoare lacrimile mi le zvântă. E desigur o minune care-mi ară în ființă aruncând în suferință și în plâns semințe bune. Cânt pe-ale iubirii strune, cred că totu-i cu putință, prinde viață-orice dorință și-n surâs durerea-apune. Stau mirat privind în vreme anii ce-au trecut degeaba când aveam
ZBOR ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369350_a_370679]
-
trupu-i alb,peste a sa față Pete de verdeață au umplut ograda. Dinspre-apus acum timpul se răsfață Și cu frigul iernii continuă sfada, Își dezbracă iarna hainele de gheață, Sărutul primăverii i-a topit zăpada. Î Austrul din vest își arat-o față Caldă,primitoare,primăvară-n cânt, Natura e zâmbet dis-de-dimineață, Simt cum caldul ei pătrunde-n cuvânt. Își dezbracă iarna hainele de gheață. Referință Bibliografică: RONDELUL PRIMĂVERII / Florentin Dumitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2282, Anul VII, 31
RONDELUL PRIMĂVERII de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369669_a_370998]
-
călătoria vieții animat de speranță creștină. În tinerețea sa, după ce își înșeală tatăl și fratele cu ajutorul mamei sale pentru a primii toate binecuvântările și privilegiile întâiului născut, este nevoit să suporte unele consecințe dureroase. Și pleacă ca fugar spre Padan- Aram la Laban, fratele mamei sale. Iar pe drum ostenit și îndurerat se culcă cu capul pe o piatră, și visează acel vis impresionant în care vede o scară și pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se și coborându-se de la pământ
GREUTATEA VIEȚII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369632_a_370961]
-
anii ne duc Să ducem renii la păscut Atunci când cerul e-n amurg Și moș Crăciun este plecat La polul sud,că-i era cald, Cu tine n-aș putea să fiu Decât un trubadur celest Ce a plecat să are cerul Cu tine să poarte misterul, Atunci cănd luna a plecat Nu e nimic de explicat, Noi doi am navigat cu ea, Am dispărut spre altă stea, Cu tine sunt un vis zurliu, Totul e vers, totul e viu, Hai
TANDRUL AGEAMIU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368095_a_369424]
-
și sălbatice, flori și copaci pentru laboratoarele școlii fiindcă uneori, acestea nu existau. Nicu, niciodată nu m-a ajutat prin a mi le face el. Îmi explica, apoi le supunea controlului ochiului său. Odată când m-am dus să-I arat niște desene, era așezat la masa de lucru din camera lui pe care o numea și atelier. Pe masă era un borcan plin cu pensule de diferite dimensiuni, caiete, hârtie și multe culori de apă care-mi spunea adesea că
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
pace și lumină! Cu dragoste prietenească și considerație, Marian Malciu ACROSTIH L a mulți ani cu sănătate, A ni bogați în bucurii, M ulțumiți să fiți în toate, U itați de-orice datorii! L a mulți ani în libertate Ț ara s-o mențineți voi! I ubiți țarina, măi frate, A părați-o de război! N oi, români ce rar ne-aprindem, I ată, suntem dezbinați, P uși la cale să ne vindem R âuri, mine și chiar frați... I ară legea
CITITORII, LA SFÂRŞIT DE AN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368207_a_369536]
-
Ț ara s-o mențineți voi! I ubiți țarina, măi frate, A părați-o de război! N oi, români ce rar ne-aprindem, I ată, suntem dezbinați, P uși la cale să ne vindem R âuri, mine și chiar frați... I ară legea nu-i prea dreaptă, E făcută-n scop ascuns, T oți tâlharii o așteaptă, E l, cinstitul, este-mpuns... N u se mai doresc familii, I ei de soață tot un el, D e nu vrei, se pun sigilii, E
CITITORII, LA SFÂRŞIT DE AN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368207_a_369536]
-
E a cu ea își pun inel! P ână-n anul care vine R est în zile-i numărat; E ste timp, gândește bine, T ot trecutu-i cumpătat! U niunea ne dezbină, T aina sfântă nu-i un mit! I ară tu, om fără vină, N u te lăsa umilit! D ă-ne, Doamne, cumpătare, E ste tot ce ne dorim! N u sluji-vom, că ne doare, I adul în care trăim! Referință Bibliografică: PRIETENILOR MEI - CITITORII, LA SFÂRȘIT DE
CITITORII, LA SFÂRŞIT DE AN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368207_a_369536]
-
celuilalt iar îndrăgostirea reciprocă se face firesc, lin și fără nici un fel de piedici. Totul parcă e calculat dinainte. Viața în comun e un fel de paradis în care totul se împlinește simplu clar și așa cum trebuie și se cuvine. Ari, după ce a servit masa îi adresează drept mulțumire o declarație de dragoste pompoasă, ornamentată metaforic: Mi-a plăcut totul, a fost gustos, a avut un gust divin...Dar faptul că tu ai gătit acest prânz pentru mine...contează mult mai
HEIDI S. SIMON: „DRAGOSTE TÂRZIE” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368216_a_369545]
-
și sub formă de ficțiune utopică un comportament plin de solicitudine, finețuri gestuale demult ieșite din obișnuința oamenilor. Una din dimensiunile tematice ale cărții este fericirea. Referirile la fericire pe care le fac cei doi soți devin aproape un laitmotiv. Ari zice: ne vom bucura de fiecare zi trăită în fericire. Iar Iulia mărturisește în alt loc: Încep să mă simt exact ca Cenușăreasa care s-a trezit peste noapte o prințesă, Iată încă o confesiune a ei, după o spitalizare
HEIDI S. SIMON: „DRAGOSTE TÂRZIE” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368216_a_369545]
-
bază tot șobolan roșu este. Am spus că nu-l vor dori pe Johannis! L-au învățat pe micul plagiator să mimeze alianța cu PNL și să-i lase cu bubele grele de rezolvat prin ministerele repartizate. La final, vor arate cu mânie proletară, cu degetul, spre liberali. Metodă veche, stalinistă! Cu cele două partide artificiale în coadă + cumpărarea a tot felul de otrepe numite, pompos, parlamentari, se zburlesc la liberali. Abia acum te-ai prins, Crinule?! Slabe speranțe ca USL
TABLETA DE WEEKEND (57): AUZI... !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362596_a_363925]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DIMINEAȚA... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1166 din 11 martie 2014 Toate Articolele Autorului Dimineața ... Dimineața aceasta, deschisă fereastră în primăvară, acord între cer și pământ - mi-a arat tot ogorul și mi-a săpat o fântână adâncă din care să adăp viul și pelerinii însetați de dor... Dimineața aceasta, mi-a curățat apoi rădăcinile, să pot crește liberă cu privirea spre cer, să cresc încă o dată și încă
DIMINEAŢA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353510_a_354839]
-
music : ARMIK -Tango Flamenco Pe scurt: Armik Dashchi este un renumit chitarist, născut în anul 1950, în Iran, părinții săi fiind armeni.Din 1970 ,călătorește des în Spania pentru studii muzicale. Abordează noul flamenco,o influență mare asupra să o are muzică și personalitatea celebrului chitarist spaniol Paco de Lucia.( MM ) Referință Bibliografica: MM NEWS : Concurs de creație pentru tinerii români din afara granițelor „Mihai Eminescu”, ediția I-2014.ORGANIZATOR MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE-DPRRP / Mihai Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1130
MM NEWS : CONCURS DE CREAŢIE PENTRU TINERII ROMÂNI DIN AFARA GRANIŢELOR „MIHAI EMINESCU”, EDIŢIA I-2014.ORGANIZATOR MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE-DPRRP de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1130 din 03 februar [Corola-blog/BlogPost/352761_a_354090]
-
e inversul turcului șu căci poate fi fenicianul sapas>sopos>poș, cu p dispărut os >uș(e lege în turcice, mongolice, celtice). Bi,apa, în nganasan,Taimyr,Rusia, este exact soarele în idiomul otoe din SUA, iar păru, apa, în arară ,limba cariban în America de Sud seamănă cu pari, astru luminator în yupultepec, Mexic. Tot asa râno, “apă“ în malgașa se apropie de rană în hausa cu sensul așteptat : « soare » ori banyu în javaneza= bhanu în skr. ,primul apă ,celălalt soare. Completăm
ESTE APĂ CUVÂNT ARBITRAR ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353815_a_355144]
-
Cantec > CÂNTECEL DE BRUMĂREL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Cântecel de Brumărel... 1 Octombrie 2014 Și Septembrie s-a dus, Pe-Arieș în jos și-n sus Pluguri de lumină ară Prin păduri cu frunza rară, Ziua tot mai mică este, Cade brumă peste creste, Colo sus pe Dealul meu Plânge-un pui de Dumnezeu: Taci, puiule, nu mai plânge, Toamna aurul și-l strânge În cămările ei dulci, Vine vremea
CÂNTECEL DE BRUMĂREL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353085_a_354414]
-
ei dulci, Vine vremea să te culci, Eu ți-oi spune iar povești, Tu în pacea lor să crești Și Septembrie s-a dus Pe Murăș în jos și-n sus Și prin alte părți de țară Pluguri de lumină ară Amintiri cu umbra rară... Referință Bibliografică: Cântecel de Brumărel... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1370, Anul IV, 01 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CÂNTECEL DE BRUMĂREL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353085_a_354414]
-
și roade ale Sfântului Duh și le-a pus alături de Sfânta Scriptură. Cuvintele și învățăturile martirilor sunt deci considerate ca fiind inspirate de același Mângâietor și sunt lăsate Bisericii spre folosul tuturor credincioșilor ei. Sfântul Ignatie Teoforul în epistolele sale ara¬tă că aceste daruri duhovnicești sunt oferite de Domnul nostru Iisus Hristos fiecărui membru al Bisericii, prin intervenția directă și mijlocirea Sfinților mucenici, care bine s-au nevoit. Ca următori ai patimilor Mântuitorului Iisus Hristos, mucenicii își poartă crucea împreună cu
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]