2,792 matches
-
Eveniment > Comemorari > ÎN AMURG Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 325 din 21 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului În amurg Se-așterne înserarea peste lac, Lumina zilei ștearsă se destramă Iar depărtările întinse tac, Cu străluciri aprinse de aramă. Tristețe-aduc și pescăruși în zbor - Planare peste apa arămie, Lăsând tristețe și în urma lor Pe zarea mai tăcută și pustie... Dar în adânc răsună glas de clopot, Pătrunzător, de-argint și de aramă, În depărtare se aude tropot De urmărire
ÎN AMURG de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358012_a_359341]
-
depărtările întinse tac, Cu străluciri aprinse de aramă. Tristețe-aduc și pescăruși în zbor - Planare peste apa arămie, Lăsând tristețe și în urma lor Pe zarea mai tăcută și pustie... Dar în adânc răsună glas de clopot, Pătrunzător, de-argint și de aramă, În depărtare se aude tropot De urmărire...Totul se destramă. Sunt liniștile ce vuiesc prin vreme În ceasurile sfinte de amurg, Misterioase...Pentru ce ne-am teme ? Spre veșnicie clipele se scurg. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: În amurg / George Nicolae
ÎN AMURG de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358012_a_359341]
-
poate doar boierul Negulici, că „cei făcuți” au alte preocupări: să vadă cum poporului îi curg cât mai multe lacrimi, sărăcindu-l, stropindu-l cu noroi din mașinile lor luxoase, hălăduindu-se ca zmeii în palate de aur, argint și aramă - uitând de marele Alexandru Macedon, care a cerut să fie îngropat cu mâinile în afara cosciugului, să vadă lumea întreagă că nu a luat nimic cu el, din bogățiile imperiului, în lumea cea veșnică. Suspinând, frumoasa Sultănică a Domneștiului, își spune
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
24 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului UNDE AM FOST ? Să-mi pun din nou pe față aceeași mască rece Și să-mi prefac figura cu-același zâmbet fad, Pe-același drum pe care văd timpul care trece Și frunzele de-aramă cum cad, cum cad, cum cad. Să-mi plimb din nou tristețea pe-același drum pustiu, Pe unde cade frunza din pomii ruginii, Dar unde mi se pare că nu e prea târziu Să vină iarăși toamna și tu să
UNDE AM FOST ? de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357758_a_359087]
-
sălbatic, te aștept de peste-un veac! Nu mă simți că fără tine sunt mereu tot mai sărac? Se-nălță în valuri scumpe, ea, secundă între stepe Căutând în grabă ace, pregătită să înțepe, Dar zări pe pragul vremii calendarul de aramă Strălucind în strai de gală. De ce oare să se teamă? S-a făcut tăcere-ndată, grăniceri-au obosit; Își luă zborul și deodată-n ceasul vechi a poposit. Nu te teme, zise-o voce răgușită de chemare Iată, locul tău
POVESTE DE-O SECUNDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358759_a_360088]
-
Câte-o fierbinte rugăciune. Mame cu prunci în calde brațe Și tați, cu grijă ocrotesc, Bătrâni și tineri deopotrivă Lumina cerului slăvesc. În pragul sfânt Lumina-apare, Neprihănirea înviind, E Taina cea de mult vestită Viață lumii dăruind. Porțile cele de aramă Ale Tartarului nespus S-au sfărâmat, fără zăbavă, Arse de Soarele Iisus. În cer e mare bucurie, Iar pe pământ un cânt duios - Cu dragoste și împăcare - Vestește: „A-NVIAT HRISTOS !” CUVÂNTUL CE CUVÂNTĂ Altar preasfânt, Lumină lină Ce-n
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > AMÂNDOI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 665 din 26 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului un sunet trist și straniu de aramă în toamna asta pe-amândoi ne cheamă trec frunzele hoinare prin cetate cum trece gândul prin singurătate ne pierdem singuri vorba mai întâi și umbra noastră scade sub călcâi tot coborând mereu pe-același drum privim cum totul se preface
AMÂNDOI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358811_a_360140]
-
înainte de plecare, imediat ce depusese cerere, o vorbă să fi scăpat atunci că tăinuiește un obiect interzis, știa el ce, că n-ar mai fi pupat străinătatea, dar numai de bine l-a vorbit ... În sfârșit, acum, că și-a dat arama pe față, vor ști și ei cum să procedeze!... Dar scrisul nu era al lui Berni. Berni scria urât, cu literele inegale și înghesuite, încât el însuși abia era în stare să și le citească. Ș-apoi cuvintele acelea, au
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
mai tăios, Amiezile confuze și rău mirositoare; Tu nici nu mai deschizi brațul bunule Cristos, Iar cu mila Ta ne-așezi în altă amânare. 13-12-11 Scrisoare de dor Un zvon agonizează-n noaptea asta rece, Imită Luna fundul căldării de-aramă. Am rupt cuvântul care vrea să mă înece Și-n zările de fum te strig pe tine mamă. Zăbavnic pasul tău mai trece prin grădină, Cu greu te-apleci să legi vlăstarele de vie; Tresari când bate-n poartă câte
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
idee Care-n inimă-nflorește, înălțându-se spre soare Și dorind ca să apară-n poezii nemuritoare. Totu-i colorat în juru-mi și-ntomnată e natura, Dar în mintea mea și-n suflet început-a aventura; Rimele se mișcă-n cercuri de aramă și de aur, Iară toamna îmi transmite sunetele unui graur. Dragă toamnă aurie, dă-mi puțin din a ta forță, Ca să mă aprind ca tine în a versului meu torță! Pseudonim - Bonnie Mihali Referință Bibliografică: O idee colorată / Curelciuc Bombonica
O IDEE COLORATĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358989_a_360318]
-
facă țării porți. În București e freamăt, c-așa s-a poruncit: Serbare să se facă și-un arc să pomenească; Fanfare spre Băneasa pe loc s-au rânduit, Iar Prințul Carol oastea așteaptă să sosească. Un murmur lung de-arame venea dinspre oraș, Din Sărindar, din Bucur, Sânt Gheorghe, Bărăție, Trei sute de biserici, de clopote sălaș, Stârnesc pe mic și mare la sărbători să vie. Și s-a pornit alaiul prin coridor de flori, Armia steagu-și poartă sub Arcul triumfal
SE-NTOARCE LIBERTATEA ACASĂ, PENTRU BAL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360416_a_361745]
-
toate acestea nu sunt decât substitute sau întregiri teriomorfe ale lui Kundalini, în funcția sa dintâi. El este spiritul tuturor apelor, de sub pământ, de pe fața pământului sau de deasupra. Sub atracția cerului, se poate înălța, ca în episodul șarpelui de aramă ridicat de Moise în pustiu. Așa a dobândit imagine pozitivă, ținut pe cruce ca simbol al lui Iisus, răstignit, contrar relației cu Eva: „Mărul Tăcerii doar Eva îl știe, șarpele demult l-a uitat, febra ta, Poezie, învie, fruct ofilit
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
Acasă > Poezie > Imagini > DORMI IUBITO Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015 Toate Articolele Autorului Dormi iubito și nu-ți pasă, Că nu știi de bunăseamă, Cad în valuri pe terasa Din tei frunzele de-aramă, Cănd prin noapte vântul trece C-un urlet lung de lup turbat, Biciuind cu suflu-i rece Trunchiul ud și dezbrăcat. De parcă-i ieri nu pot uita, Verde-n haina-i de parada Cu parfumu-i îmbată Trecătorii de pe stradă. Acum
DORMI IUBITO de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360503_a_361832]
-
cuantice” și asamblate la această Stea Arzătoare cu 8 Raze care se multiplică în expansiune infinită spre Cerul Cristalin, ar putea deveni azi o construcție monumentală hipersferică, transcendentală, insensibilă la războiul informațional său atomic. Este, dacă vreți, Șarpele înfocat de aramă al lui Moise (Numeri, 21; 8, 9) sau Scăldătoarea Betseda (Ioan, 5; 2, 3, 4.), sau Izvorul Tămăduirii (pe care la un moment dat am dorit să-l construiesc la Mănăstirea Sâmbătă de Sus), sau “Fântâna Mercurială”, unde Regele și
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
a plâns pe rând și-apoi stingându-și glasul, Îi priveghea la poale îngropați. S-a frânt lovit de fulger coborât Arzându-i spija și apoi în ploaie, L-au îngânat spăimări de cucuvaie, Prohod sub cerul nopții mohorât *** Ciclul "Arama" Volumul "Clopotul, limbaj universal" Referință Bibliografică: Dangăt mut / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1595, Anul V, 14 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DANGĂT MUT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360519_a_361848]
-
de Partid, la venirea soțului la C.A.P. ca inginer agronom, apoi inginer-șef. Timpul se scurgea parcă prea încet. Mai schimba câte o vorbă cu Stelică, cum îi spuneau colegii profesorului de geografie, mai citea din romanul lui Ion Aramă, poate-poate, uită de monotonia mersului cu personalul care oprea și în cea mai neînsemnată haltă de pe traseu. Cu perdelele trase și ferestrele deschise să se facă curent în compartimentul încins de razele ce băteau direct în sticla geamului, sporovăiau despre
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
relațiile româno-ungare din Cluj și nu numai! Era de fapt povestea cu iz de poezie tragică a episodului cu clopotul din satul meu, de vremea primului război mondial, când s-a primit circulară de la Viena și de la Budapesta ca din arama clopotelor valahe să se confecționeze cartușe pentru război... „Totul pentru front, totul pentru victorie!”, în altă nuanță... Deci, subiectul nuanța, că pentru asupritori chiar și clopotele românești trebuiau topite! În sat, țăranii se organizează, noaptea, dau jos clopotul din turlă
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
semn-/ și crucea-ntinde brațe de osândă/ cu umbre vechi, ce spânzură pe lemn.(Înviere). Andrei Ciurunga a înmănunchiat în sine miile de trupuri schingiuite și le-a-ndurat veninul din mustul suferinței. Din cătușe și zăvoare și-a dăltuit glasul de-aramă să-mplinească vrerile divine. Cu fiecare lacrimă de sânge a scrijelit pe inimile zdrobite Balada devenirii prin jertfă. Din pecetea îndurărilor și-a făcut trâmbiță și-n fiecare cuib de lumină a odrăslit mugure al Învierii, în care s-a
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului În apa Iordanului curgând invers, îmi botez astăzi umbra Tristețe. Încerc să mă pierd în dezmățuri de ploi, în toamne orgiace, în amintirea părului tău curgând ca un val de aramă, ca cireșii plângatori, ca izvoarele dezăgăzuite ale norilor. Pământul e greu și atârnă-ntre noi amar de cuvinte rostite sau nu fântâni fără apă, ruini de fântâni și zâmbetul tău de-acum neschimbat deschide iar rană, zilnică rană. Să-mi
MAMEI MELE de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360734_a_362063]
-
Apoi, pentru a sprijini micile activități comerciale, care erau puternic înfrânate de circulația cu precădere a monedelor de valoare mare (aur, argint) și care, în aceste condiții se limitau doar greoiul și nesigurul schimb în natură, bate o monedă de aramă - prima monedă de aramă bătută în țările române. În planul politicii externe, Ioan-Vodă a aplicat un soi de joc periculos, dar care nu contravenea spiritului vremii, încercând influențarea alegerii regelui polon, însă și învrăjbirea Imperiului Otoman cu vecinii (Polonia, Ardealul
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
micile activități comerciale, care erau puternic înfrânate de circulația cu precădere a monedelor de valoare mare (aur, argint) și care, în aceste condiții se limitau doar greoiul și nesigurul schimb în natură, bate o monedă de aramă - prima monedă de aramă bătută în țările române. În planul politicii externe, Ioan-Vodă a aplicat un soi de joc periculos, dar care nu contravenea spiritului vremii, încercând influențarea alegerii regelui polon, însă și învrăjbirea Imperiului Otoman cu vecinii (Polonia, Ardealul, Muntenia). Acest gen de
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
e focul în care ard speranțele, dorințele, durerile, iar cenușa ce rămâne reprezintă amintirile... (Octavian Paler) Închide-mi cuvintele în pumnii tăi mici și pune de pază sufletul tău. Există undeva întrebări, iar răspunsurile sunt închise într-o cutie de aramă. Și... Doamne, cât mă doare sufletul și cum pâlpâie... ca o lumânare! Vreau să deschizi cutia și să arunci de acolo cioburile trupului meu. Răspunsuri există undeva, iar lacrimile mele vor fi acoperite de cenușa sufletului. Craiova Aprilie 1997 Referință
CENUŞA SUFLETULUI DE GEORGETA NEDELCU de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360753_a_362082]
-
iadul acesta ne vom construi o casă și o să avem și copii. Numai de s-ar termina odată cu nenorocirile care ne pasc permanent. * După sfaturile primite de la Trifu, Marița a vopsit ouăle. Le-a pus la fiert în căldărușa de aramă amestecate cu foi de ceapă, iar pe altele cu rădăcini de roibă. Să aibă ouă de Paște în două culori! Din făina de orz și secară, primită de la Tanea, împreunată, au plămădit un aluat și au făcut din el două
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
temându-se de vreo năpastă, l-a distrus. În hotarul spre Petrila au fost găsite o unealtă de piatră și mai multe monede, din care: 4 As graves, 2 Assemis, 34 de monede de argint și 27 de monede de aramă din vremea Republicii Augustus - 2, Tiberiu - 1, Nero - 6, Titus - 1, Domițian - 4, Traian - 4, Guardian -17, Filip - 19, Claudius - 1 și o monedă cu podul lui Traian peste Dunăre. Pe teritoriul cătunului Popi de la Jieț, lângă casa țăranului Grunță
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 711 din 11 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Prea multe frunze Prea multe frunze în toamna vastă, Copacii tremură când vântu-i cheamă, Cu degete prelungi ca de gimnastă Se scutură de păsări de aramă. De frig se face universul ghem, Iar cartea spune că ne-am fi făcut, Din crunte nostalgii ce-n vânturi gem Și-un zeu ne-a dat oftatul absolut. Nici măcar o clipă nu mă mir că pot Luceafărului de ziuă
PREA MULTE FRUNZE... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359845_a_361174]