1,584 matches
-
sugestii încețoșat esoterice. Primul sonet, Culegătorii, cel mai descărnat - pe măsura esențelor ultime -, e o incantație a luminii, a Soarelui. Dar și speculația sinuoasă, și rigoarea, împinsă la extrem, a formelor fixe rămân străine de fervoarea căutărilor de altădată (din Arca lui Noe), care, susținute de substanțialul fond arhetipal al miturilor „salvării”, dobândeau o amplitudine a resemantizării lirice în acord cu eternul omenesc, cu șanse reale de a-l reprezenta pe autor și dincolo de îndreptățita mențiune istorico-literară cuvenită numelui său. SCRIERI
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
miturilor „salvării”, dobândeau o amplitudine a resemantizării lirice în acord cu eternul omenesc, cu șanse reale de a-l reprezenta pe autor și dincolo de îndreptățita mențiune istorico-literară cuvenită numelui său. SCRIERI: Îngerii pământului (în colaborare cu Nicolae Mihăescu), București, 1931; Arca lui Noe, București, 1937; Poemul sistemului solar, București, 1942; Arca lui Noe, îngr.și pref. Ovidiu Cotruș, București, 1974. Repere bibliografice: Ștefan Stănescu, în Antologia poeților tineri, îngr. Zaharia Stancu, București, 1934, 217-221; Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
cu eternul omenesc, cu șanse reale de a-l reprezenta pe autor și dincolo de îndreptățita mențiune istorico-literară cuvenită numelui său. SCRIERI: Îngerii pământului (în colaborare cu Nicolae Mihăescu), București, 1931; Arca lui Noe, București, 1937; Poemul sistemului solar, București, 1942; Arca lui Noe, îngr.și pref. Ovidiu Cotruș, București, 1974. Repere bibliografice: Ștefan Stănescu, în Antologia poeților tineri, îngr. Zaharia Stancu, București, 1934, 217-221; Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937, 5 850; Dan Petrașincu, Emil Botta și Ștefan Stănescu, VL
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
Nicolae Mihăescu), București, 1931; Arca lui Noe, București, 1937; Poemul sistemului solar, București, 1942; Arca lui Noe, îngr.și pref. Ovidiu Cotruș, București, 1974. Repere bibliografice: Ștefan Stănescu, în Antologia poeților tineri, îngr. Zaharia Stancu, București, 1934, 217-221; Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937, 5 850; Dan Petrașincu, Emil Botta și Ștefan Stănescu, VL, 1937, 11; Cioculescu, Aspecte, 187-189; Horia Stamatu, „Arca lui Noe”, BVS, 1937, 79; C. Fântâneru, „Arca lui Noe”, U, 1937, 206; Edgar Papu, „Arca lui Noe
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
București, 1974. Repere bibliografice: Ștefan Stănescu, în Antologia poeților tineri, îngr. Zaharia Stancu, București, 1934, 217-221; Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937, 5 850; Dan Petrașincu, Emil Botta și Ștefan Stănescu, VL, 1937, 11; Cioculescu, Aspecte, 187-189; Horia Stamatu, „Arca lui Noe”, BVS, 1937, 79; C. Fântâneru, „Arca lui Noe”, U, 1937, 206; Edgar Papu, „Arca lui Noe”, GR, 1937, 8-9; Ovidiu Papadima, Scriitorii, 252-257; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 181; Ștefan Stănescu, în 13 poeți. 13 poezii de dragoste
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
poeților tineri, îngr. Zaharia Stancu, București, 1934, 217-221; Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937, 5 850; Dan Petrașincu, Emil Botta și Ștefan Stănescu, VL, 1937, 11; Cioculescu, Aspecte, 187-189; Horia Stamatu, „Arca lui Noe”, BVS, 1937, 79; C. Fântâneru, „Arca lui Noe”, U, 1937, 206; Edgar Papu, „Arca lui Noe”, GR, 1937, 8-9; Ovidiu Papadima, Scriitorii, 252-257; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 181; Ștefan Stănescu, în 13 poeți. 13 poezii de dragoste, cu 13 portrete de Neagu Rădulescu, București, 1937
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937, 5 850; Dan Petrașincu, Emil Botta și Ștefan Stănescu, VL, 1937, 11; Cioculescu, Aspecte, 187-189; Horia Stamatu, „Arca lui Noe”, BVS, 1937, 79; C. Fântâneru, „Arca lui Noe”, U, 1937, 206; Edgar Papu, „Arca lui Noe”, GR, 1937, 8-9; Ovidiu Papadima, Scriitorii, 252-257; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 181; Ștefan Stănescu, în 13 poeți. 13 poezii de dragoste, cu 13 portrete de Neagu Rădulescu, București, 1937, 45-47; [Vintilă Horia], Medalion liric, PRV, 1938, 1
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
poeți. 13 poezii de dragoste, cu 13 portrete de Neagu Rădulescu, București, 1937, 45-47; [Vintilă Horia], Medalion liric, PRV, 1938, 1 071; Vasile Damaschin, Ștefan Stănescu, SE, 1939, 375; Vintilă Mihăescu, Fragmente de critică literară, București, 1939, 269-273; Dragoș Vrânceanu, „Arca lui Noe”, CML, 1940, 40; Călinescu, Ist. lit. (1941), 820, Ist. lit. (1982), 905; Pompiliu Constantinescu, „Arca lui Noe”. „Poemul sistemului solar”, VRA, 1942, 673; Mihai Niculescu, „Poemul sistemului solar”, UVR, 1942, 46; Ion Șugariu, „Poemul sistemului solar”, RFR, 1943
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
liric, PRV, 1938, 1 071; Vasile Damaschin, Ștefan Stănescu, SE, 1939, 375; Vintilă Mihăescu, Fragmente de critică literară, București, 1939, 269-273; Dragoș Vrânceanu, „Arca lui Noe”, CML, 1940, 40; Călinescu, Ist. lit. (1941), 820, Ist. lit. (1982), 905; Pompiliu Constantinescu, „Arca lui Noe”. „Poemul sistemului solar”, VRA, 1942, 673; Mihai Niculescu, „Poemul sistemului solar”, UVR, 1942, 46; Ion Șugariu, „Poemul sistemului solar”, RFR, 1943, 2; Ovidiu Cotruș, Ștefan Stănescu. Rememorări, F, 1969, 2; Ion Caraion, [Ștefan Stănescu], RL, 1969, 17; Micu
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
și jucați intens în anii ’50 ai secolului trecut, teatrul fostului „cerchist” pare palid, învechit în raport cu opera de prim rang a dramaturgilor veritabili, afirmați într-un moment istoric de relativă normalitate. Există însă cel puțin două piese (Pragul albastru și Arca bunei speranțe) care îl legitimează ca un dramaturg original și rafinat, pe deplin familiarizat cu secretele meseriei și cu trucurile trompe l’oeil ale modernității - conturat totuși, din voință proprie, în galeria teatrului de idei; și mai exact, în nișa
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
a efectua secțiuni transversale în corpul bolnav al realității, în epoci trecute sau prezente, și de a oferi cititorului harta interioară a individului și a comunității, împreună cu soluțiile de supraviețuire încă disponibile. Fie că lărgește cadrul parabolei, construind câte o „arcă a bunei speranțe”, ce plutește mult dincolo de apele noastre teritoriale, în acolade simbolice universal-valabile, fie că, dimpotrivă, restrânge voit suprafața unor piese, placându-le pe momente istorice bine determinate (Războiul pentru Independență, al doilea război mondial) ori pe drame în
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
compact, unit tocmai prin însumarea unor formule de fericire personală. Lazarus va parcurge drumul în direcția opusă: de la certitudinea plată și lucrativă la misterul adânc, insondabil, de la siguranța de sine a înșelătorului la ezitările și tulburările căutătorului unui ideal. Cu Arca bunei speranțe, piesa cu cel mai mare succes de public dintre cele scrise de S., se intră pe terenul predilect al autorului, în însăși formula sa dramaturgică: actualizare a unor motive biblice, mitologice în sens larg; conflict bine conturat, cu
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
dramatic. Tensiunea piesei este egală și, cu toate că S. crede a fi făcut din actul I „actul psihologic”, din al II-lea „actul social-moral”, iar din al III-lea „actul Destinului”, o creștere de intensitate dramatică e greu sesizabilă. Pe o Arcă a lui Noe modernizată, imaginată ca un „amestec de transatlantic și distrugător”, fără bărci de salvare, se îndreaptă spre necunoscut câteva personaje cu rezonanță biblică: Noe cel dreptcredincios, apariție patriarhală, Noa, „babă rurală, cumsecade, simplă și bună”, Sem, fratele cel
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
sunt fațete ale binelui slab, voci morale neputincioase în fața glasurilor puternice, virile, dezlegate etic ale lui Sem și Ham. Deși cu multe fragmente frumoase, textul păcătuiește prin schematismul psihologic și miza simbolică pusă prea apăsat pe umerii personajelor. Comparabilă cu Arca bunei speranțe - nu tematic, dar prin echilibrul instabil între însușirile și deficiențele dramatice - este Simion cel Drept. Dedicată lui Lucian Blaga „în veșnicie”, piesa intenționează să fie un recviem pentru satul românesc, iar în figura, memorabilă, a lui Simion Albu
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
de hotar, București, 1968; ed. 2, București, 1978; De ce plânge mama?, Craiova, 1973; ed. 2, îngr. Elisabeta Sîrbu, Craiova, 1994; Povestiri petrilene, Iași, 1973; ed. 2, Craiova, 1994; Catrafusele, București, 1974; Teatru, Craiova, 1976; Hațeg ’77 (Rapsodie transilvană), București, 1977; Arca bunei speranțe, București, 1982; Șoarecele B și alte povestiri, București, 1983; Bieții comedianți, Craiova, 1985; Dansul ursului, București, 1988; Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, vol. I, îngr. Marius Ghica, Craiova, 1991, vol. II, îngr. Elisabeta Sîrbu, postfață Marin Sorescu, Craiova
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
Florin Bănescu). Repere bibliografice: Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 73-76; Valeriu Bârgău, Generația ’80. Precursori & urmași, Deva, 1999, 123-125; Florin Bănescu, Mușchetarii Câmpiei de Vest, Nădlac, 2000, 33-40, 49-52; Datcu, Dicț. etnolog, III, 148; Gheorghe Mocuța, Pe aceeași arcă, Arad, 2001, 86-90. I. D.
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
de didascalii, probabil în maniera Dittocheon-ului lui Prudentius. Opt din aceste epigrame reiau episoade din Vechiul Testament pe care le pun în paralel cu episoadele neotestamentare corespunzătoare (de exemplu: păcălirea Evei și Buna-Vestire a Mariei; Noe care ia toate animalele pe arca sa și Petru care, în povestirea din Faptele Apostolilor, are viziunea tuturor animalelor etc.). Elpidius nu e un poet de disprețuit, iar datorită prețiozității sale, fără îndoială artificioasă, poate fi considerat un scriitor doct; se observă la el influența lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să înceapă slujba de noapte în funcție de mișcarea stelelor: Grigorie folosește prilejul pentru a descrie cele șapte minuni ale lumii create de Dumnezeu (între care Etna și unele izvoare calde de lîngă Grenoble) și cele șapte minuni făcute de mîna omului (Arca lui Noe, zidurile Babilonului, Templul lui Solomon etc.). Ne-au rămas doar fragmente dintr-un Comentariu la Psalmi. A tradus în latină, spune el, Patimile celor șapte tineri adormiți din Efes. Dar cum această povestire hagiografică există în greacă și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Cronicar ARKȘI ARCA e îngrijită, echilibrată, civilizată ca un oraș ardelenesc față de - să-i zicem așa - pitorescul regățean. Asta nu înseamnă că e și bătrînicios-conservatoare, dimpotrivă, scriitorii arădeni aflați la bordul ei cunosc bine teoriile și practicile artistice occidentale novatoare, au fost printre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
înseamnă că e și bătrînicios-conservatoare, dimpotrivă, scriitorii arădeni aflați la bordul ei cunosc bine teoriile și practicile artistice occidentale novatoare, au fost printre primii la noi care au schimbat condeiul cu computerul și s-au pasionat de navigarea "pe rețea". Arca lor traversează însă zonele de turbulență juvenilă fără aroganță bășcălioasă și exhibiționism, datorită bunului simț publicistic și solidei încărcături culturale. Iată, de exemplu, cum vede Romulus Bucur (el însuși practicant, cu admirabile rezultate, al experimentelor poetice de sorginte americană), înșelătoarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
scriitor, București, 1979, 154-175; Ion Vitner, Alexandru Ivasiuc. Înfruntarea contrariilor, București, 1980; Alexandru Ivasiuc interpretat de..., îngr. și pref. Constantin Preda, București, 1980; Steinhardt, Incertitudini, 144-149; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 108-116; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 220-225; Gorcea, Structură, 179-181; Manolescu, Arca, II, 220-254; Livescu, Scene, 171-176; Lăzărescu, Romanul, 249-267; Țeposu, Viața, 133-142; Manolescu, Teme, VI, 125-128, VII, 203-207; Holban, Profiluri, 204-218; Ștefănescu, Prim-plan, 177-181; Cosma, Romanul, I, 136-141; Cristian Moraru, Proza lui Alexandru Ivasiuc, București, 1988; Leonte, Prozatori, II, 184-226
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
I, 498-500; Martin, Metonimii, 343-346; Cioculescu, Itinerar, II, 356-360, IV, 422-426; Simion, Scriitori, I, 363-366; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 90-106; Constantin Ciopraga, Profiluri critice, CRC, 1980, 5; Nicolae Manolescu, Dialoguri literare, RL, 1980, 44; Steinhardt, Incertitudini, 50-53; Manolescu, Arca, II, 185-186; Mihaela Albu, Ion Biberi, Craiova, 1982; Emil Manu, Ion Biberi, „Eseuri literare, filosofice și artistice”, CNT, 1983, 13; Apolzan, Aspecte, 267-269, passim; Șerban Cioculescu, Pasiunea creatoare, RL, 1984, 30; Firan, Profiluri, 107-113; Edgar Papu, Ion Biberi, RITL, 1987
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
prin cortul său, nu era decât tipul și simbolul unor taine spirituale, așa încât, atunci când adevărul se va arăta în Cristos la sfârșitul lumii, să poți înțelege toate câte s‑au împlinit” (IV, 24, 2). Așadar, soluția se află în dimensiunile arcei construite de Noe. Aceasta era lungă de doi coți și jumătate, largă de un cot și jumătate și înaltă de încă un cot și jumătate. Adunând toate cifrele, obținem suma de cinci și jumătate, „ceea ce simbolizează cei 5 500 de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
83‑101. Cf., de asemenea, P. Brown, La vie de Saint Augustin, Paris, 2001, capitolul „Ubi ecclesia?”. . „Biserica donatistă, scrie P. Brown, era o grupare defensivă, acaparată de ideea păstrării identității sale. Biserica, spunea un episcop donatist, este ca o arcă a lui Noe, căptușită bine în interior pentru a nu lăsa să se piardă apele mântuitoare ale botezului, dar și în exterior, pentru a nu lăsa să pătrundă apele murdare din afară.” (P. Brown, La Vie de Saint Augustin, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
I, 141-162; G. I. Tohăneanu, Arta evocării la Sadoveanu, Timișoara, 1979; Rodica Șuiu, Mihail Sadoveanu și toposul dacic, CRC, 1980, 8, 9; Ilie Dan, Confluențe, București, 1980, 52-79; Doina Iliasa-Frigură, Stilistica sinonimelor în opera lui Mihail Sadoveanu, București, 1980; Manolescu, Arca, I, 197-223, III, 110-125; Sângeorzan, Conversații, 137-152; Const. Ciopraga, Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare, București, 1981; Ion Vlad, Cărțile lui Mihail Sadoveanu, Cluj-Napoca, 1981; Păcurariu, Scriitori, I, 173-186; Piru, Ist. lit., 201-215; Ion Istrate, Dimensiunile epice ale amintirii în romanele
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]