2,333 matches
-
pe care se sprijină în repaus limba complectat cu fundul de sac vestibular mandibular; -pereții laterali ai cavității orale sunt simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare; -pe măsură ce se instalează edentația, caracterul delimitativ se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare; -pe măsură ce se instalează edentația, caracterul delimitativ se tulbură, ajungându-se ca în edentație extinsă, atrofia crestei edentate să modifice definitiv această demarcație. Această separare a interiorului cavității
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
respectiv ai crestelor edentate. În nominalizarea suprafețelor opuse celor vestibulare, respectiv situate spre cavitatea orală propriu-zisă, vom utiliza termenul “oral”, mai precis palatinat pentru maxilar și lingual pentru mandibulă. Celelalte suprafețe orientate spre linia mediană sau spre limita posterioara a arcadelor dento-alveolare se vor denumi cu termenul general de suprafețe proximale: iar individualizat - meziale - cele situate spre anterior de reperul ales, și distale - cele orientate spre posterior. Între doua repere de pe același dinte, cel situat spre linia mediană va fi numit
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cele situate spre anterior de reperul ales, și distale - cele orientate spre posterior. Între doua repere de pe același dinte, cel situat spre linia mediană va fi numit mezial iar cel posterior - distal. Pentru a ne crea imagini spațiale în descrierea arcadelor dento-alveolare și a tuturor elementelor sistemului stomatognat, vom denumi cele trei planuri ale spațiului: - sagital - orientat vertical, antero-posterior (meziodistal): frontal - orientat vertical - supero-inferior și transversal - orientat orizontal, stânga - dreapta. Întotdeauna se apreciază proiecția pe plan a detaliului morfologic raportat la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
apare la vertebratele superioare ( Fig.18), încheind ciclul evolutiv care cronologic a evidențiat succesiunea dentară primară: dinții primitivi cu dentină tubulară și structură amelară primitivă, - dinți cu pulpă dentară, țesuturi parodontale neorganizate -, gomofoză, os alveolar. 4.2. Ontogeneza dinților, a arcadelor dentare, este legată de dezvoltarea în ansamblu a sistemului stomatognat, mai precis de prefacerile ce au loc la polul anterior al embrionului uman. Este un proces etapizat, în care se disting: -etapa de proliferare cu fazele de proliferare, histodiferențiere și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dentiție. 5.2. Criterii morfo-funcționale de apreciere a grupărilor dentare Grupul dentar desemnează dinți care au caracteristici morfologice asemănătoare și participare funcțională comună (Fig. 22). Toți dinții umani respectă regula simetriei stânga-dreapta față de linia mediană, devenind dinți omologi pe aceeași arcadă. De exemplu, premolarul 1 maxilar dreapta este omolog cu premolarul 1 maxilar stânga. Dinții se constituie în hemiarcade simetrice prin dimensiunea și aranjamentul lor. Hemiarcadele de pe aceeași apofiză dento-alveolară formează arcadele dentare. Între cele două arcade, maxilară și mandibulară, funcțional
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
stânga-dreapta față de linia mediană, devenind dinți omologi pe aceeași arcadă. De exemplu, premolarul 1 maxilar dreapta este omolog cu premolarul 1 maxilar stânga. Dinții se constituie în hemiarcade simetrice prin dimensiunea și aranjamentul lor. Hemiarcadele de pe aceeași apofiză dento-alveolară formează arcadele dentare. Între cele două arcade, maxilară și mandibulară, funcțional antagonice, se stabilesc rapoarte precise care vor constitui și parametrii rapoartelor de contact statice și dinamice (ocluzale). Toți dinții umani se descriu cu aceiași termeni anatomo-topografici, cu toate că există o mare diversitate
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dinți omologi pe aceeași arcadă. De exemplu, premolarul 1 maxilar dreapta este omolog cu premolarul 1 maxilar stânga. Dinții se constituie în hemiarcade simetrice prin dimensiunea și aranjamentul lor. Hemiarcadele de pe aceeași apofiză dento-alveolară formează arcadele dentare. Între cele două arcade, maxilară și mandibulară, funcțional antagonice, se stabilesc rapoarte precise care vor constitui și parametrii rapoartelor de contact statice și dinamice (ocluzale). Toți dinții umani se descriu cu aceiași termeni anatomo-topografici, cu toate că există o mare diversitate în structurarea individuală a detaliilor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
funcțional antagonice, se stabilesc rapoarte precise care vor constitui și parametrii rapoartelor de contact statice și dinamice (ocluzale). Toți dinții umani se descriu cu aceiași termeni anatomo-topografici, cu toate că există o mare diversitate în structurarea individuală a detaliilor morfologice corono-radiculare, de arcadă și de ocluzie încât se pot individualiza ca amprentele digitale. Se utilizează aceiași termeni de orientare spațială: - în sens vertical: ocluzal, incizal, cervical, apical; - în sens orizontal - transversal stânga-dreapta: vestibular, oral; - în sens sagital, mezial, distal. Dacă dorim să precizăm
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai frecvente. Ei reprezintă valori ideale, greu de găsit în practică, dar sunt importanți ca termeni de referință ai parametrilor reali. Acești parametri au comun în studiul morfologiei dinților plasamentul lor: coroana dentară, rădăcinile dentare camera pulpară și, în continuare, arcadele dentare, inclusiv rapoartele dentare inter și intraarcadice. Între caracteristicile morfologice ale dentiției temporare și permanente, există deosebiri care permit studiul lor separat. Noi vom continua cu studiul caracteristicilor dentiției permanente, făcând și referiri necesare la particularitățile dinților temporari. Dinții umani
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
continua cu studiul caracteristicilor dentiției permanente, făcând și referiri necesare la particularitățile dinților temporari. Dinții umani sunt incluși în: 5.3. Sisteme de notare a dinților Fiecare dinte are o denumire anatomo-topografică ce exprimă identitatea sa, ca și locul în arcada respectivă (exemplu): incisivul permanent central maxilar dreapta. Din considerente de operativitate, în comunicarea clinică s-a impus necesitatea creării unui sistem comun de nominalizare a dinților. Un astfel de sistem trebuie să fie ușor de reprezentat grafic, ușor de citit
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ceasornic termină cu 32, ultimul molar mandibular din dreapta. Pentru dinții temporari numerotarea începe cu A, de la ultimul molar drept superior și se termină cu T, ultimul molar temporar dreapta mandiubular. Este greu de memorat. d) Sistemul aritmetic (HADERUP) în care arcada superioară a fost notată cu +, mandibulară cu - și poziția semnului față de cifră exprimă situarea dintelui față de linia mediană. Cifra arabă de la 1 la 8 exprimă poziția dintelui permanent, iar cifra romană de la I la V exprimă poziția dintelui temporar. e
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
egalitate, coroana clinică devenind mai mare sau mică decât coroana anatomică. În realizarea individualizată a substituenților coroanei dentare se are în vedere forma, dimensiunea, culoarea, poziția dintelui în cauză astfel încât să se obțină o disimulare perfectă a artificiului protetic în arcada dentară. Pentru aprecierea dimensională a coroanei dentare se au în vedere diametrele dintelui și anume: vertical, cervico-ocluzal care în fond exprima înălțimea coroanei; orizontale mezio-distale, coronare și cervicale și care exprimă lățimea dintelui la aceste nivele; orizontale, vestibulo-orale, coronare-cervicale care
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în general câte unul pentru fiecare rădăcină, dar pot să nu respecte aceste reguli, existând și rădăcini bicanaliculare sau cu morfologie particulară. CAPITOLUL 7 CARACTERISTICI ALE DINȚILOR TEMPORARI Dinții temporari alcătuiesc dentația primitivă, temporară sau de lapte. Sunt prezenți pe arcade aproximativ 8 ani, timp în care contribuie la realizarea funcțiilor sistemului stomatognat (masticația prin care se realizează alimentația copilului care, de la 5-8 kg la 6 luni, ajunge la 13 ani la circa 50 kg, constituie stimul pentru dezvoltarea elementelor sistemului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dinților temporari este de 20, față de 32 dinți ce alcătuiesc dentiția permanentă. Această diferență este dată de absența în dentiția temporară a premolarilor (care apar în dentiția permanentă în locul molarilor de lapte), în număr de 8, câte 4 pe fiecare arcadă, 2/hemiarcadă și de prezența, în dentiția permanentă, a molarilor trei. Dimensiunea dinților temporari este în general cu o treime mai redusă decât a dinților permanenți. Excepție fac molarii temporari, care au o dimensiune mai mare decât a premolarilor care
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
premolarii. Diferența între diametrele mezio-distale ale acestora este mai mare (molarul 1 temporar este mai mare ca premolarul 1 cu 0,6 mm, molarul 2 temporar este mai mare ca premolarul 2 cu 1,6 mm). Rezultă deci că la arcada mandibulară diferențele între diametrele mezio-distale ale dinților temporari și permanenți este mai mare, fapt ce ar trebui să conducă la o frecvență mai redusă a anomaliilor prin înghesuiri dentare la nivel mandibular. Aceasta apare însă mult mai frecvent la nivel
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
gros, formând protuberanța caracteristică. Rădăcinile sunt mai subțiri și mai ascuțite. Comparativ cu dimensiunile coroanei, rădăcinile dinților temporari sunt mai mari decât raportul coroană/rădăcină la dinții permanenți. La nivel frontal rădăcinile sunt orientate spre distal, ca urmare a creșterii arcadei alveolare în sens sagital, iar la nivel molar sunt și divergente, deoarece cuprind între ele coroanele în formare ale succesionalilor. Camera pulpară este mai voluminoasă comparativ cu dimensiunea coroanei față de dinții permanenți. În regiunea cervicală camera pulpară prezintă un intrând
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
maxilari 7.3. Pierderea dinților temporari este un fenomen fiziologic care permite înlocuirea acestora cu dinții permanenți. Este cauzată de dispariția treptată a rădăcinii prin rizaliză fiziologică. Debutul acestui proces are loc cu trei-patru ani înaintea căderii dintelui temporar de pe arcadă, deci la unul-doi ani după terminarea creșterii rădăcinii. Rizaliza face parte din categoria fenomenelor de tipul apoziție-resorbție și se desfășoară pe seama participării celulare în mod alternativ a osteoclastelor și osteoblastelor. Acestea acționează prin intermediul unui bogat echipament enzimatic format din factori
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
posibilitatea intercalării unor faze de reparație ce fac ca dintele să treacă prin faze de mobilitate și refixare succesivă. Intensitatea și repetarea fazelor de resorbție depășesc în final eficiența reparațiilor și în acest mod se ajunge la pierderea dinților de pe arcadă. Aspectele cunoscute în problema resorbției radiculare permit formularea următoarelor cauze de rizaliză: -mugurele dintelui permanent este răspunzător de orientarea și accelerarea resorbției; -traumatismul este capabil să declanșeze și să întrețină resorbția; -inflamația din țesuturile parodontale marginale și profunde și eventual
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pe margine (raport labiodont). Funcțional participă în principal la realizarea fizionomiei și foneticii, iar secundar la incizia alimentelor. 8.2. Grupul canin - 4 dinți, 2 maxilari și 2 mandibulari, câte unul pe fiecare hemiarcada. Succed incisivilor prin poziția lor pe arcadă și se dezvoltă din lama dentară secundară. Erup în intervalul 9-12 ani. Împreună cu incisivii formează grupul incisivo-canin. Prezintă doi lobi de dezvoltare: vestibular, format din trei lobuli, și oral, reprezentat de cingulum. Au aceeași aplatizare vestibulo-orală, mai puțin accentuată decât
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
apex cu trei canale radiculare orientate după direcția rădăcinilor. Fac excepție molarii de minte, care nu au o morfologie constantă CAPITOLUL 9 CARACTERISTICI MORFOLOGICE INDIVIDUALE ALE DINȚILOR PERMANENȚI Din descrierea individualizată a fiecărui dinte se evidențiază datele de identificare pe arcadă, momentul erupției, parametrii dimensionali și morfologici. INCISIVUL CENTRAL MAXILAR - fig. 36, 1.1., 2.1. înălțime totală = 22,5 mm înălțime radiculară = 13 mm diametre: - coronar MD = 9 mm -cervical MD = 7 mm -coronar VP = 7 mm - cervical VP = 6
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
alungit. Fața vestibulară are un contur ce se înscrie într-un patrulater cu următoarele margini: incizală - rectilinie și înclinată spre distal și cervical mai mult decât a incisivului central, față de care este situată cu 0,5 mm mai cervical (în cadrul arcadei). Unghiul incizo-mezial este mai ascuțit decât a incisivului central. Marginea mezială are forma unei linii curbe în treimea cervicală. Marginea distală este mai scurtă și mult mai convexă decât marginea mezială. Relieful feței vestibulare este plan convex. în sens cervico-incizal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]