5,714 matches
-
naturale protejate vizate de Planul de management ROSCI0220 are o suprafață de 741.37 ha, în timp ce rezervația naturală are o suprafață de 12,34 ha. Limita ariei protejate este neregulată și foarte sinuoasă (a se consulta Anexa 3.3 ), încadrând un areal suprapus culoarului de vale al Pârâului Sânnicolau și al bazinelor hidrografice ale afluenților acestuia, Valea Pucioasa și Valea Lacul Cicastău. Rațiunile care au stat la baza trasării limitei au fost de ordin faunistic, floristic și de peisaj. Coordonatele geografice care
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Sânnicolau la ieșirea acestuia din teritoriul ariei protejate și are coordonatele de 22°8'38" Est și 47°18'49" Nord. ... ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, Câmpia Someșului (în care se încadrează și arealul protejat descris aici), care face parte din unitatea geografică superioară numită Câmpia de Vest, fiind o subunitate a acesteia, aparține unui spațiu depresionar foarte larg, mult extins spre vest dincolo de granița României, numit Depresiunea Panonică. Pe teritoriul țării noastre
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Oradea-Toboliu, cu o grosime semnificativă a depozitelor mezozoice și neogene; 6) Grabenul Giriș-Borș, cu o grosime semnificativă a formațiunilor miocene. Din punct de vedere petrografic, în situl ROSCI0220 există două tipuri de depozite, respectiv depozite deluviale, care ocupă aproape tot arealul ariei protejate, cu excepția extremității vestice, unde se întâlnesc pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase (a se consulta Anexa 3.5. Harta geologică). Sub aspect geomorfologic, teritoriul ariei protejate se integrează în totalitate spațiului geografic al Câmpiei Înalte a Someșului, mai precis
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
se coboară spre albia râurilor. În urma analizei hipsometrice se constată prezența a 4 trepte de relief ce se încadrează între 118 și 182 m. Amplitudinea absolută a reliefului, de 178 m, a fost măsurată în partea central - nordică a arealului, în zona pădurii Secuieni și reprezintă înălțimea maximă a unui monticul rezultat prin eroziune. Faptul că partea nordică a ariei protejate este mai înaltă, conferă albiilor o pantă redusă de scurgere. Analiza distribuției fâșiilor altimetrice arată o dispunere a acestor
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
abrupte. A treia clasă de pante cu valori cuprinse între 5.1-10 grade se desfășoară la partea superioară a versanților, în zona de tranziție spre suprafețele interfluviale mai netede. Ocupă încă un procent important din suprafață deținând 20.04% din totalul suprafeței arealului protejat. Este spațiul caracterizat de un debut al intensității și dinamicii proceselor geomorfologice cu șiroiri, eroziune în suprafață și procese de tip creep. După acest nivel se remarcă o scădere bruscă a ponderii claselor care urmează astfel că, a patra
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
permanent (a se consulta Anexa 3.6 . Harta hidrografică). Direcția cursurilor de apă este predominantă sud-nord conformă cu direcția de drenaj a râurilor care se află în relație cu înclinarea generală a reliefului câmpiei înalte a Someșului. Colectorul principal al arealului este cursul de apă Pârâul Sânicolau care drenează partea estică a ariei protejate. Acesta primește câțiva afluenți, toți de dreapta și anume: Valea Lacul Cicastău, un curs de apă care se formează din lacul Cicoș și continuă spre aval până
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
de aici este de 11.468 km. Lungimea râurilor raportată la suprafața totală a ariei protejate de 7.41 kmp va da o valoare a densității fragmentării fluviale de 1.54 km/kmp. Datorită distribuției destul de uniforme a cursurilor de apă la întreg arealul ariei protejate se poate considera că necesarul de apă al teritoriului este relativ satisfăcut. Rețeaua de râuri din zonă prezintă o serie de canale de drenaj pentru îndepărtarea excesului de umiditate din zonă. Ca urmare, în multe cazuri au fost
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
gheață apar în a doua decadă a lunii noiembrie. Cu toate lucrările ameliorative realizate, caracteristica de seamă a câmpiei rămâne aceea de regiune cu exces de umiditate în principal din apa freatică. Tabel 8. Localizarea principalelor bazine hidrografice în teritoriul arealului protejat Nr. Unitatea geografică Bazin hidrografic Afluenți 1. Câmpia Sălacea- Roșiori Barcău (cu afluentul Pârâul Sânicolau) De dreapta: -Valea Lacul Cicastău - 1.26 km -Valea Pucioasa - 3.85 km În afara rețelei hidrografice, destul de săracă în debit și dimensiuni ale cursurilor
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
4-5 m. Deși dispun de debite apreciabile, datorită conținutului lor de săruri, sunt ape carbonatate-calcice-magneziene, cu valori ridicate ale durității, astfel că devin nepotabile și agresive pentru structurile de canalizare și aducțiune cu apă. Lacurile Singura acumulare acvatică din cuprinsul arealului protejat o reprezintă Lacul Cicoș. Acesta este localizat în extremitatea nordică a arealului protejat ROSCI0220 și reprezintă unul dintre motivele înființării ariei protejate de interes comunitar. Suprafața bazinului acvatic este de 12.34 ha ceea ce reprezintă 1.66% din totalul suprafeței
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
ape carbonatate-calcice-magneziene, cu valori ridicate ale durității, astfel că devin nepotabile și agresive pentru structurile de canalizare și aducțiune cu apă. Lacurile Singura acumulare acvatică din cuprinsul arealului protejat o reprezintă Lacul Cicoș. Acesta este localizat în extremitatea nordică a arealului protejat ROSCI0220 și reprezintă unul dintre motivele înființării ariei protejate de interes comunitar. Suprafața bazinului acvatic este de 12.34 ha ceea ce reprezintă 1.66% din totalul suprafeței de protecție. De fapt lacul Cicoș este un ansamblu acvatic care deține atât
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Soluri minerale condiționate de climatul temperat continental (moderat sau excesiv) - unde intră soluri din clasa Griziomuri (griziomuri haplice în clasificarea FAO-UNESCO, sau soluri cenușii în SRCS). ... d. Soluri minerale condiționate de climatul temperat umed - din această clasă fiind prezente în arealul studiat solurile din clasa Luvisolurilor (luvisoluri haplice în clasificarea FAO-UNESCO, sau brune luvice în SRCS sau luvosoluri în SRTS și luvisoluri cromice în FAO-UNESCO, sau soluri brun roșcate în SRCS, sau luvosoluri în SRTS). ... a. Soluri minerale condiționate de topografia
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
lac. Astfel se extind pe 12.34 ha ceea ce înseamnă 1.66% din întreaga suprafață a ariei protejate. Gleisolurile molice sunt soluri hidromorfe care au luat naștere în condițiile unui surplus permanent de apă freatică condiție ce se realizează ușor în arealul analizat având în vedere nivelul hidrostatic foarte ridicat. Gleisolurile se dezvoltă pe forme de relief joase, slab drenate, așa cum este în acest caz arealul lacului Cicoș, condițiile climatice având un rol redus în apariția acestui tip de sol. Principalul
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
naștere în condițiile unui surplus permanent de apă freatică condiție ce se realizează ușor în arealul analizat având în vedere nivelul hidrostatic foarte ridicat. Gleisolurile se dezvoltă pe forme de relief joase, slab drenate, așa cum este în acest caz arealul lacului Cicoș, condițiile climatice având un rol redus în apariția acestui tip de sol. Principalul factor în geneza lor în reprezintă apa freatică, unde poziționarea superficială a nivelurilor piezometrice mențin solul și substratul permanent supraumectat în defavoarea unei circulații optime
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
sub formă redusă a compușilor de Fe și Mn, care prin procese pedogenetice pot forma minerale secundare de tipul ferosilicaților cu fier feros de culoare verzui albăstriu, culori imprimate și orizonturilor de sol (orizonturi de glei). Gleisolurile molice din cuprinsul arealului protejat sunt soluri cu un procent relativ ridicat in baze în care predomină Ca și Mg. Se formează pe terenuri acoperite cu o bogată fitocenoză ierboasă din decompunerea căreia rezultă orizontul Am. Epipedonul acestor soluri are o structură bine dezvoltată
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
căreia rezultă orizontul Am. Epipedonul acestor soluri are o structură bine dezvoltată, stabilă hidric, este bogat in humus (4-12%) și are capacitate de schimb cationic mare (T >30me/100 g sol). ... b. Soluri minerale condiționate de timp. Cambisolurile sunt reprezentate în arealul protejat printr-un singur tip, cambisolurile eutrice, cu două varietăți (gleizate și erodate). Cambisolurile fac tranziția între solurile slab dezvoltate, incipient evoluate și cele moderat- puternic diferențiate isohumice sau feralice. Sunt condiționate de vârsta redusă a solificării și au un
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
și au un orizont Bv cambic subiacent unui orizont A (molic, ocric sau umbric). Cambisolurile eutrice s-au format aici pe suprafețe cu declivități relativ reduse dar drenate și scoase de sub influența revărsărilor. O analiză a hărții solurilor corespondente arealului inclus în ROSCI0220 prezintă o dispunere a cambisolurilor sub forma unor fâșii care se suprapun versanților văii Pârâu Sânicolau și afluentului de dreapta al acestuia. Ca extindere cele două tipuri de cambisoluri eutrice ocupă o suprafață de 130.37 ha, care
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
unor fâșii care se suprapun versanților văii Pârâu Sânicolau și afluentului de dreapta al acestuia. Ca extindere cele două tipuri de cambisoluri eutrice ocupă o suprafață de 130.37 ha, care înseamnă 17.58% din totalul suprafeței ariei protejate. Cambisolurile eutrice în arealul ariei protejate au avut ca material parental depozitele fluviatile recente din apropierea cursurilor de apă și depozitele deluviale alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. O constantă a tuturor acestor depozite o constituie bogăția în elemente chimice bazice ca urmare
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
un minim înregistrat în cursul iernii. Astfel, valorile medii lunare variază, în medie, de la 17104 h, în lunile de iarnă (decembrie), până la valori ce depășesc 200 h în lunile de vară, totalizând în cursul anului, la scara întregului areal analizat, în medie 2100,8 h/an. Valorile extreme înregistrate au fost de 1756,8 h/an și respectiv de 2477,2 h/an. Luna cu cea mai mare durată de strălucire a soarelui este iulie, când pe cuprinsul arealului analizat valorile medii au fost de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
în cursul anului, la scara întregului areal analizat, în medie 2100,8 h/an. Valorile extreme înregistrate au fost de 1756,8 h/an și respectiv de 2477,2 h/an. Luna cu cea mai mare durată de strălucire a soarelui este iulie, când pe cuprinsul arealului analizat valorile medii au fost de 290,8 h, dar în cazul anilor extremi, aceasta a variat de la 210,1/lună la 386,2 h/lună. De altfel, se observă o variație de câteva zeci de ore între valorile maxime și cele minime înregistrate
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
de 290,8 h, dar în cazul anilor extremi, aceasta a variat de la 210,1/lună la 386,2 h/lună. De altfel, se observă o variație de câteva zeci de ore între valorile maxime și cele minime înregistrate la nivelul fiecărei luni. În arealul analizat se cumulează în medie, în timpul unui an, o cantitate de precipitații de 577,6 l/mp. Tot în regim mediu multianual, cantitatea lunară de precipitații, variază în cadrul regiunii analizate de la 31 l/mp, în luna cea mai puțin ploioasă
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
lunii mai, când valoarea maximă a depășit cu 78,5 % media multianuală. La valoarea anuală, depășirea maximă a fost de 41,7 %. Un alt indicator al cantităților excedentare de precipitații este valoarea maximă înregistrată în 24 h din fiecare lună/an. Astfel, în arealul analizat, cantitățile maxime de precipitații căzute într- o singură zi, în cazul valorilor medii, pot cumula între 25 și 35 % din cantitatea de precipitații cumulată în luna respectivă; în cazul valorilor maxime, ecartul crește între 21 și 42 %. În valori
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
411 117702.55 11.77 1.59 Clasa suprafețele acoperite cu păduri de foioase ocupă 467.39 ha, ceea ce reprezintă 63.04% din suprafață totală a ariei protejate și nu a suferit modificări față de anul 2012. Clasa terenurilor arabile neirigate urmează, cu un areal ce măsura 208.76 ha, adică 28.16% din suprafața sitului, într-o ușoară scădere față de anul 2012. Clasa pajiștilor secundare deține 53.23 având o pondere de doar 7.18 din suprafața sitului, în ușoar creștere față de anul 2012, când deținea
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
potențial invazive) Procent acoperire / ha Mai puțin de 1% Posibil pot fi prezente: Robinia pseudoacacia, Amorpha fruticosa, Ailanthus altissima, Morus alba, M. nigra, Conyza canadensis, Helianthus tuberosus. Trebuie documentat în termen de 2 ani. Abundență ecotipuri necorespunzătoare / specii în afara arealului Procent acoperire / ha Mai puțin de 10% Ca și ecotipuri necorespunzătoare, pot fi plantați plopi hibrizi. După Mountford și colaboratori, 2008, Rubus caesius poate avea o dezvoltare masivă în unele fitocenoze, depășind 5% acoperire, sufocând celelalte specii din stratul ierbos
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
500 mp Cel puțin 70% PR3.3 Compoziția stratului ierbos (specii caracteristice) Număr specii / 500 mp Cel puțin 3 PR3.4 Abundența specii alohtone (invazive și potențial invazive) Procent acoperire / ha Mai puțin de 1 PR3.5 Abundența ecotipuri necorespunzătoare / specii în afara arealului Procent acoperire / ha Mai puțin de 10 PR3.6 Volum lemn mort la sol sau pe picior mc/ ha Cel puțin 20 PR3.7 Arbori de biodiversitate, clasa de vârstă peste 80de ani Număr arbori / ha Cel puțin 5 R5305 Comunități danubiene
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
exemplu 1 kmp) Numărul de cvadrate ETRS89 în care este prezentă specia De stabilit în următorii 2 ani PR13.3 Densitatea și număr total de habitate de reproducere unde specia se reproduce în mod regulat (larvele ajung stadiul de metamorfoză) în arealul de distribuție a speciei în sit) Număr habitate de reproducere/kmp Număr total Cel puțin 4/kmp PR13.4 Tendința numărului habitatelor de reproducere % schimbare Stabilă sau crescătoare PR13.5 Prezența habitatelor terestre cu vegetație naturală în jurul habitatelor de reproducere într-o rază
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]