2,478 matches
-
cu proprietarul ori arendașul atotputernic prin avere și sprijin politic. Umbrăreștenii nu au rămas în afara acestei situații. Bătrânii satului vorbeau în perioada interbelică ca despre niște amintiri amare, cum ei au trăit și au muncit „înainte de război ponturile boierești” la arendașii moșiilor Umbrărești (Traian Cristescu) sau Torcești (C. Bușilă). Părinții și vecinii noștri, urmași de răzeși, relatau sărbătoarea când se adunau și își depănau amintirile și trăirile despre calvarul lucrului în „dijmă” la boieri. De pildă, trebuia să plece tot satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cucernice Părinte, Ca rezultat la ordinul nr. 893 din septemvrie în 28/1907 am respectul a vă raporta că în parohia Umbrărești, din comuna Umbrărești în a/nul/ c/urent/ a fost răscoală din partea sătenilor numai la curtea d-lui arendaș Traian Cristescu, proprietatea d-lui Gh. U. Negropontes, unde au adus mare pagubă: devastare și furturi și la primărie au rupt firul telefonic. Starea spiritelor locuitorilor în ziua răscoalei a devenit din însuși îndemnul lor, mai ales din partea acelor care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la primărie au rupt firul telefonic. Starea spiritelor locuitorilor în ziua răscoalei a devenit din însuși îndemnul lor, mai ales din partea acelor care veneau de la târgul Ivești. Strigau în gura mare că trebuie să facă și ei asemenea la curtea arendașului cum au văzut că s-au petrecut în aceeași zi la Ivești. Stăruințele întrebuințate de noi, ca preot, și din partea autorităților spre a-i potoli și a fi liniștiți, au fost zadarnice, căci erau în număr considerabil: bărbați, tineri, până
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zi la Ivești. Stăruințele întrebuințate de noi, ca preot, și din partea autorităților spre a-i potoli și a fi liniștiți, au fost zadarnice, căci erau în număr considerabil: bărbați, tineri, până și copii care mergeau cu târâșu spre curtea domnului arendaș. Starea spiritelor astăzi este liniștită. Părerea lor este ca să li se îmbunătățească soarta de trai, de a li se da pământ de hrană” ( subl. n.). Preotul paroh al parohiei Siliștea și Salcia scrie, printre altele: „răscoală țărănească au fost și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și alte nevoi. Din acest text rezultă că satele libere aveau deja școli, ceea ce nu se prea poate dovedi, dacă vedem că satele răzeșești sunt primele care încep să acționeze în vederea înființării lor. În satele boierești, cu clăcași, proprietarii ori arendașii lor aveau unele obligații de a întreține câte o școală pentru copiii locuitorilor. Numai că, sub diverse pretexte, stăpânii satelor nu-și onorau această nobilă însărcinare, fapt ce se poate demonstra prin câteva exemple. La o intervenție a Ministerului Cultelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
clacă pentru pământul pășunat și alte nevoi de gospodărie (lemn, porumb). În anul 1864, tărnicenii au fost împroprietăriți ca urmare a secularizării averilor mănăstirești, iar o parte din moșia satului a rămas ca rezervă de stat, fiind dată în arendă. Arendaș a fost Lupașcu, care avea ca vechil pe unul Galeru, care a ținut moșia până în 1896, când restul moșiei s-a împărțit locuitorilor contra cost, cu această ocazie fiind împroprietăriți și unii locuitori din comunele învecinate. În iunie 1866, Tarnița
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Satul Nou, care se trag din clăcași (aceștia, având mai puțin pământ, erau porecliți „cojani”). În satul Tarnița, suprafața arabilă nu satisfăcea nevoile de cereale ale locuitorilor prezenți în aceste zone după anul 1774, aceștia fiind nevoiți să lucreze la arendași pentru a-și asigura subzistența. Recolta obținută se depozita în hambare, o parte păstrându-se pentru a fi vândută când prețul era bun, iar restul se păstra pentru sămânță și consum propriu. Bătrânii știau să aprecieze care dintre recoltele lor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Moldova, a participat un grup de revoluționari format din: George Sion, Al. I. Cuza, Nicolae Codreanu și Gheorghe Gălan - probabil cineva din arborele genealogic al familiei Gălan Nicu din Bărboasa. În preajma Unirii Principatelor Române, țăranii erau destul de agitați, atacând pe arendașii proprietarilor de moșii - în Tarnița împotriva arendașului Lupașcu sau la vest de Chiliana moșierul Crețu. La Revoluția română din 1848 și Unirea Principatelor din 1859, au participat sub aspect uman și material, la fel ca și pentru războiul pentru independență
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
format din: George Sion, Al. I. Cuza, Nicolae Codreanu și Gheorghe Gălan - probabil cineva din arborele genealogic al familiei Gălan Nicu din Bărboasa. În preajma Unirii Principatelor Române, țăranii erau destul de agitați, atacând pe arendașii proprietarilor de moșii - în Tarnița împotriva arendașului Lupașcu sau la vest de Chiliana moșierul Crețu. La Revoluția română din 1848 și Unirea Principatelor din 1859, au participat sub aspect uman și material, la fel ca și pentru războiul pentru independență din anii 1877- 1875. În decursul frământatei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunt atinse în romanul Răscoala de Liviu Rebreanu. Aici blândețea tradițională românească se manifestă atât la răsculați, cât și la organele de represiune încât, la lectură, cititorul e siderat. N. Iorga își declară stupefacția în fața paginilor crude. Un fiu de arendaș care necinstise o fată e prins și jugănit de tatăl acesteia, castrator de porci profesionist, cu un briceag. Mai târziu, descriind aceleași evenimente de la 1907, Z. Stancu se va lua Desculț la întrecere cu Rebreanu, inventând o armă de execuție
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
exemplu (Jean-Pierre Rioux, Vivacité du récit français des origines, în "Vingtième Siècle. Revue d'histoire", nr. 76, octombrie-decembrie 2002, p. 131, 133). 211 "Întotdeauna agresorul este celălalt, oricare ar fi el, turc, tătar, polonez, ungur, german, grec sau grof, boier, arendaș etc." (Angelo Mitchievici, Povești, legende, utopii. Dumitru Almaș la școala istoriei..., p. 355). Ca și în manuale, de altfel. 212 Dumitru Almaș, Povestiri istorice, partea I, p. 78. 213 Așa cum pozează Iancu de Hunedoara în fața prizonierilor turci puși să sape
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
stabilit familia Ioan, venită de la BoțeștiGugești Vaslui, prietenul meu Ioan Costache Enache a dăruit mai recent cititorilor și o altă carte: Monog rafi a Boțești-Gugești. Cartea se referă nu numai la locul (Porcișăni) unde în 1837 străbunii lui au devenit arendași și crescători de oi pe moșia lui Enachi Neguț, din care unul, Vasile Ion c ăsăt orindu se la Porcișăni în 1891, s a născut Costache Enac he, tatăl lui Ioan Costache, născut la 16 octombrie 1919, dar la toa
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pământene, organizează mese-rotunde de la care am auzit nu vocea țăranului, care rămâne nesocotită, pentru că nici nu-i invitat în platou, ci pe cea a patronului, reprezentant al „morarului”, industriașului” sau „comerciantului”, invocat de G.Tutoveanu, sau poate, mai nou, a „arendașului” de tip no u ca re înăbușind năzuințele țăranului dar și interesul cumpără toru lui - ca prețul grâului ca și al pâinii să fie pe măsura cerințelor, l-am auzit exprimându-se lapidar: - Prețul pâinii? Să crească! Nimic despre prețul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
spunea că „nu sunt oameni educați”. Ei își petrec tot timpul în distracții ușoare - baluri și cărți de joc. Mai toți locuiesc în capitală. Își vizitează rar domeniile. Unii nu le au văzut niciodată. Administrarea lor este lăsată pe mâna arendașilor care caută să se îmbogățească repede și cât mai mult. Funcționarii țării nu-s oameni de caracter. Tribunalele sunt grozav de corupte. Ca să câș tigi un proces, cea mai sigură cale este să mergi la judecător cu o pungă de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
FRANȚEI DUCELE BURGUNDIEI DUCELE DE ALBANY, soț Gonerilei DUCELE DE CORNWALL, soț Reganei CONTELE DE KENT CONTELE DE GLOUCESTER EDGAR, fiul legitim al lui Gloucester EDMUND, fiul nelegitim al lui Gloucester BUFONUL CURAN, un curtean OSWALD, intendent al Gonerilei BĂTRÎNUL, arendaș al lui Gloucester DOCTORUL UN CĂPITAN, în slujba lui Edmund UN NOBIL, în suita Cordeliei UN CRAINIC DOI SLUJITORI AI LUI CORNWALL CAVALERI DIN SUITA LUI LEAR NOBILI, OFIȚERI, MESAGERI, SOLDAȚI, SUITA. Scena-Britania ACT I SCENE I [King Lear's
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cele de omenie, când își aduce aminte de nevastă și de copii, măcinat de remușcări. Scena procesului (cap. XI) reprezintă un momentcheie în devenirea personajului, un moment de culminație a crizei morale. Deși convins că sămădăul e vinovat de jefuirea arendașului și de crima din pădure, Ghiță depune mărturie falsă, contribuind la disculparea lui Lică și la condamnarea lui Săilă Boarul și a lui BuzăRuptă. Opțiunea eroului este determinată nu de frică, ci de conștiința faptului că Lică are stăpâni puternici
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
moral. Între cei doi bărbați se naște un conflict de interese și o confruntare de voințe și orgolii bărbătești. Scena procesului (cap. XI) reprezintă un momentcheie în relațiile dintre cele două personaje. Deși este convins de vinovăția sămădăului în jefuirea arendașului și în crima din pădure, Ghiță depune mărturie falsă, contribuind la disculparea lui Lică și la condamnarea lui Săilă Boarul și a lui Buză Ruptă. Opțiunea eroului este determinată nu de frică, ci de conștiința faptului că Lică are stăpâni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
bărba tului, în autoritatea sa de soț și părinte, de stăpân al hanului, în imaginea sa de om moral. Episodul procesului (cap. XI) reprezintă un moment de culminație a crizei morale. Deși con vins că sămădăul e vinovat de jefuirea arendașului și de crima din pă dure, Ghiță de pune mărturie falsă, care contribuie la disculparea lui Lică și la condam narea lui Săilă Boarul și a lui BuzăRuptă. Opțiunea eroului este determinată nu de frică, ci de conștiința faptului că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
beștelindu-i, îi biciuiau fără milă. Îi snopeau în bătaie pe acești necăjiți care nu-și plătiseră dijma. Prin pielea crăpată de lovituri, șiroia sângele țăranilor. Îndurau pe spate bătaia nemeritată a sărăciei trăite de veacuri, care sporea sub nesațul arendașilor. Mergând mai departe, la marginea târgurilor, străinul vedea înălțându-se în soare cadavre spânzurate în ștreang. Un nor de bâzdâganii hidoase, înnebunite de duhoarea cărnii putregăite și al sângelui năclăit, s-a așternut peste ele. PARTEA A II-A DESPRE
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai ușor, dar ne spune nepotul său, Matei a devenit mare bețiv, arțăgos și foarte certat cu pravila 83. Despre celălalt frate, Iancu (Iachift), ne spune tot nepotul său, Matei: "Era călugăr doar de formă, nu stătea la mănăstire, era arendaș prin județul lași, în tovărășie cu unul anume Mandrea. Se îmbrăca călugărește doar cînd mergea în oraș, încolo umbla civil. Pasionat de vînătoare, avea o sumă de cîini prepelicari și copoi. Umbla vara cu o pălărie de panama, cu bordurile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cînd ei s-au văzut puși în umbră de boierii noi, răsăriți nu se știe de unde, cu miros de scrumbie, de măsline ori de opinci. Mai mult, marii boieri au avut pretenția ca și administratorii, vătafii și vechilii ori posesorii (=arendașii) de pe moșiile lor să aibă titluri boierești; chiar proprietarii singuri interveneau pe la Domnie pentru obținerea acestor titluri. Pe de altă parte, și unii meseriași se îngrămădeau, cu bani, la cumpărarea titlurilor de boierie. Rămîne să ne închipuim ce forfoteală era
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ani, pe care îi avea, le-a lăsat la toți sănătate și s-a culcat pentru somnul de veci, în seara de 8 ianuarie 1884, "ora unsprizăci din noapte, în casa sa, din cătuna Ipotești", unde, în ultimii ani fusese "arendaș de moșie". A doua zi (9 ianuarie), la ora zece dimineață, Gh. Atănăsoaie, ajutor de primar și ofițer al Stării Civile, în comuna Cucorăni, a fost de față, la Ipotești, și a verificat decesul, pentru eliberarea actului de înmormîntare 257
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nevoie de un lung repaos. De aceea, la 26 februarie, fiind însoțit de Chibici Rîvneanu, a plecat spre Italia 260. În aceste împrejurări, poetul n-a putut afla de sinuciderea fratelui său, Nicolae, "holtei", în etate de 42 de ani, "arendaș de moșie" și care a murit "alaltăiri (7 martie 1884) pe la ora șepte și jumătate a.m., în casa sa din comuna Cucorăni, cotuna Ipotești, prin împușcarea de sine însuși"261. Constatarea morții a fost făcută de Ion Alecsandrescu, primarul comunei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
59, 62, 65, 79, 81, 112, 120, 121, 122, 126, 127, 128, 129, 131, 132, 136, 147, 156, 157, 159, 167, 172, 178, 225, 227, 231, 256, 262, 263, 266 Chibici-Rîvneanu, Alex, 235, 273 Chibici-Rîvneanu, Alex, 235, 273 Chiriță, Grigore, arendaș, 239, 240 Cioculescu, Șerban, 83, 143, 184, 265, 267-269 Ciolac, Ilie, 246, 247, 248, 249 Crăciun, Victor, 17, 39 Creangă, Ion, 16, 177, 180, 231 Crețu, Ion, 11, 26, 132 Cristea, Dumitru, 28, 38, 42 Cristea, Panaite, serdar, 13 Cucorăni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
financias, financia pecuniaria. Cei care au studiat istoria și teoria finanțelor presupun că aceste expresii derivă de la cuvântul „finis”, însemnând „termen de plată”. În Franța, în secolul al XV-lea se foloseau expresiile hommes de finances și financières pentru denumirea arendașilor de impozite și a persoanelor care încasau impozitele regelui; finance însemna o sumă de bani și mai ales un venit al statului, iar finances, întregul patrimoniu al statului 1. În secolele al XV-lea și al XVII-lea în limba
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]