1,763 matches
-
sociologul Nicolas Herpin demonstra 168 că, la delicte egale, un preventiv care se prezintă liber la audiență este mai rar condamnat sau primește o pedeapsă mai mică decît un preventiv aflat deja în închisoare. Și peste 60% din procesele preventivilor arestați durează mai puțin de 15 minute, apărarea durînd în mai bine de 90% din cazuri mai puțin de 5 minute. Acceptarea liberării pe cauțiune pînă cînd cazul este definitivat ar rezolva problema supraaglomerării și ar fi în concordanță cu multe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
momentul integrării europene, case distincte de arest preventiv (cel mai probabil, aflate în subordinea Consiliilor Județene), cu durate de detenție clar specificate și cu posibilitatea eliberării pe cauțiune. În închisori nu ar trebui să se mai găsească din 2007 nici un arestat preventiv. Repartiția deținuților după infracțiuni Statisticile penale continentale prezintă România ca țara cu cei mai mulți hoți aflați după gratii (43% hoți și 17% tîlhari), așa cum Franța apare ca țara cu cei mai mulți violatori condamnați (23%). Există o predilecție a românilor spre furt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de recunoașterea publică a virtuților lor", " Hoții mari îi țin închiși pe hoții mici", "Închisoarea-i pentru fraieri. Deștepții sînt afară" acestea sînt expresii des auzite prin închisori. Estimările penologilor europeni menționează că România își va reduce la jumătate numărul arestaților condamnați pentru furt și tîlhărie în următorii 5 ani, urmînd să aibă maximum 10.000 de persoane arestate pentru aceste fapte. O schimbare semnificativă se va produce și în ceea ce privește tipurile de furturi pedepsite cu închisoarea, urmînd a spori ponderea celor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pedepsite cu închisoarea, urmînd a spori ponderea celor arestați pentru furturi "intelectuale" și de valori foarte mari, în detrimentul celor arestați pentru furturi mărunte și de valori mici. Nici în privința omorurilor România nu are o poziție avantajoasă. Cu 7.000 de arestați pentru crimă, ea are un număr aproape dublu de criminali față de țări cu populație mai mare: Franța (3.400) sau Germania (4.500), fiind întrecută doar de Ucraina (20.000) și Federația Rusă (105.000). Prin comparație, în Statele Unite ale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
etc. Penitenciarele occidentale sînt dominate de personal civil, și nu militar așa cum a fost cazul României ultimilor 15 ani postdecembriști. Din cauza inexistenței unor criterii clare de departajare a deținuților pe regimuri de pedeapsă, s-a ajuns în situația în care arestați deloc periculoși sînt obligați să suporte regimuri severe de detenție, în închisori de maximă siguranță, sporind și mai mult nemulțumirile și tensiunile interne și justificînd astfel în ochii autorităților necesitatea sporirii măsurilor de securitate. Este evident că măsurile de securitate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
datoria statului să prezinte rapoarte publice în toate cazurile de decese petrecute în închisori, în care să fie detaliate circumstanțele producerii morții, eforturile de împiedicare a ei, evaluările medicale și psihiatrice ale victimelor și vinovaților, precum și măsurile reparatorii întreprinse. Sinuciderile arestaților au făcut obiectul unor preocupări aparte ale specialiștilor încă de la apariția închisorilor, deoarece ele erau considerate reacții extreme de insuportabilitate a vieții carcerale. Încă din 1880 raportul inspectorului medical prezentat la Board of Prison Commissioners din Anglia și Țara Galilor stabilea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
stabilea cîteva aspecte 174 care au fost confirmate de numeroase cercetări făcute de atunci și pînă în zilele noastre. Astfel, riscul de sinucidere este mai mare în primele săptămîni ale încarcerării, mai mare la deținuții aflați în arest preventiv, la arestații pentru crime, delicte sexuale și la cei condamnați la pedepse îndelungate. Sinucigașii au frecvent antecedente psihiatrice, iar riscul sinuciderii crește la acei deținuți care au mai încercat să-și ia viața în trecut. Riscul de sinucidere este mult mai ridicat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de epidemii suicidare. Philippe Chemithe și Pierre Tournier au publicat acum 25 ani rezultatele unuia din cele mai ample studii privind sinuciderile în închisori 175. Ei demonstrau că două treimi din sinucigași își iau viața în perioada de detenție preventivă: "Arestații preventiv sînt supuși unui șoc psihologic în primele momente ale încarcerării, anxietatea crescînd în apropierea deciziei judiciare". Printre condamnați, 82% se sinucid în primele 2 luni de la aflarea verdictului. Rata sinuciderii scade o dată cu înaintarea în vîrstă, "persoanele de 16 ani
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
uși), dar și de absența aproape totală a randamentului, de ineficacitatea muncii. Căci recidivarea a jumătate din deținuți este consecința unei munci prost efectuate. Este demonstrat de numeroase studii că recidiva deținuților este consecința nu atît a caracterului și comportamentului arestaților, cît a prizonieratului care le distruge abilitățile de adaptare normală într-o societate liberă, creîndu-le o dependență totală de mediul penitenciar. De aceea discursurile despre eforturile de reintegrare a arestaților par deșănțate și demagogice cînd sînt făcute de personaje din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
recidiva deținuților este consecința nu atît a caracterului și comportamentului arestaților, cît a prizonieratului care le distruge abilitățile de adaptare normală într-o societate liberă, creîndu-le o dependență totală de mediul penitenciar. De aceea discursurile despre eforturile de reintegrare a arestaților par deșănțate și demagogice cînd sînt făcute de personaje din administrație care au serioase carențe profesionale, care opun o rezistență agresivă atunci cînd se propune introducerea unor noi metode de lucru cu arestații, blocînd prin tot felul de mecanisme diversele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aceea discursurile despre eforturile de reintegrare a arestaților par deșănțate și demagogice cînd sînt făcute de personaje din administrație care au serioase carențe profesionale, care opun o rezistență agresivă atunci cînd se propune introducerea unor noi metode de lucru cu arestații, blocînd prin tot felul de mecanisme diversele încercări de reformare. Nu am exagera dacă am spune că pericolul cel mai mare la adresa civilizației penitenciare vine din partea unor oameni foarte puternici din aparatul administrativ, anume din partea specialiștilor în administrație promotori ai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
occidentali a făcut ca numărul indicatorilor să crească de la an la an, iar raportările să fie cît mai riguroase. Există însă o serie de aspecte importante privind populația care au rămas necuantificate. Un prim aspect privește gradul de școlarizare a arestaților. Conform autorităților române 183, 8% sînt analfabeți, 17% au studii primare, 46% studii gimnaziale, 15% studii profesionale, 12% studii liceale și 1% studii universitare. Ceea ce frapează la aceste cifre este că ele nu sînt similare cu situația școlară a populației
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că ele nu sînt similare cu situația școlară a populației generale. Delincvența sancționată legal se recrutează din păturile sărace și puțin școlarizate ale societății. Deși prejudiciile cele mai mari sînt produse de clasa cea mai școlită prin infracțiuni financiar-bancare -, ponderea arestaților cu diplomă universitară este infimă. Acest fapt denotă fie o incapacitate a poliției de a o descoperi și a justiției de a o judeca, fie o tolerare a acestor infracțiuni și o centrare pe infracțiunile grupurilor marginale ale societății. Este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
privită ca un eșec al coeziunii sociale, al disipării spiritului comunitar în anumite medii, schimbîndu-se viziunile naționale privind criminalitatea cu unele regionale, cu trimitere directă la responsabilitatea unor decidenți locali. De mare semnificație sînt și indicatorii privind starea civilă a arestaților, atît la intrarea în închisoare, cît și la momentul părăsirii ei. Căci în arest se produc schimbări în statutul marital al persoanelor. Probabil că numărul divorțurilor e mai mare decît numărul căsătoriilor care au loc în timpul executării pedepsei. Că închisoarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
statutul marital al persoanelor. Probabil că numărul divorțurilor e mai mare decît numărul căsătoriilor care au loc în timpul executării pedepsei. Că închisoarea afectează familia deținuților este un lucru de mult știut. Dar evidențierea schimbărilor produse în statutul civil al celor arestați ar obliga redeschiderea unor subiecte tabu, cum sînt cele privind relațiile intime dintre parteneri neinterzise oficial, dar inexistente și imposibil de menținut. Demonstrarea efectelor distructive asupra familiilor ar repune în discuție problema vorbitoarelor intime și a permisiilor pentru satisfacerea nevoilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mutații majore în ultimii ani, iar apropierea României de standardele europene de civilizație accelerează aceste schimbări. Categoriile sociale cele mai numeroase existente acum în închisori nu se vor mai regăsi în aceleași ponderi în următorii ani. Va scădea numărul minorilor arestați, va crește ponderea femeilor, vor dispărea arestații preventiv, va crește numărul persoanelor condamnate pentru infracțiuni sexuale și economice, al bolnavilor cu probleme psihice, dar va scădea numărul hoților mărunți în defavoarea infracțiunii gulerelor albe. Pedepsele vor avea durate mai mici, iar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
României de standardele europene de civilizație accelerează aceste schimbări. Categoriile sociale cele mai numeroase existente acum în închisori nu se vor mai regăsi în aceleași ponderi în următorii ani. Va scădea numărul minorilor arestați, va crește ponderea femeilor, vor dispărea arestații preventiv, va crește numărul persoanelor condamnate pentru infracțiuni sexuale și economice, al bolnavilor cu probleme psihice, dar va scădea numărul hoților mărunți în defavoarea infracțiunii gulerelor albe. Pedepsele vor avea durate mai mici, iar regimul de detenție va fi mult îmblînzit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
iar regimul de detenție va fi mult îmblînzit. Controalele externe vor contribui la profesionalizarea personalului și la deschiderea lui către societatea civilă și către breslele profesionale. Gradul de libertate tot mai mare de care vor beneficia atît angajații cît și arestații va spori complexitatea fenomenelor interne (agresiuni, sinucideri, crime, evadări, dar și căsătorii, vorbitoare sexuale, permisii etc.). Pe măsură ce avansează, civilizația duce la o creștere a autonomiei indivizilor, la o mai mare participare a lor la deciziile care le afectează viața, la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a vieții de detenție, ca și concepția opiniei publice despre închisoare. Excluderea lor din orașe marchează simbolic identificarea lor ca gropi de deversare a deșeurilor umane, a rebuturilor sociale. Dificultățile reintegrării sînt accentuate și de accesul greoi al vizitatorilor la arestați. Vizitele prietenilor sînt practic anulate, rămînînd doar cele ale rudelor directe, apropiate. Parcul imobiliar penitenciar se caracterizează printr-o arhitectură vetustă, ce nu corespunde exigențelor impuse de codul de procedură penală în materie de detenție: celule individuale pentru preventivi, condiții
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să fie un act intim, ferit de privirile celorlalți. Băile nu au nici uși, pentru a facilita observarea deținuților de către supraveghetori. Arhitectura băilor denotă o viziune despre pedeapsă și despre deținuți specifică totalitarismului care a dominat secolul trecut, în care arestatul trebuie supravegheat și la duș ca să nu încerce tot felul de acțiuni subversive și trebuie, de asemenea, umilit prin expunerea nudității lui privirilor celorlalți și ironiei cadrelor. Această formă de viol colectiv dărîmă și reconstruiește ierarhii informale, în funcție de lungimea organelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
al cluburilor arătate cu mîndrie vizitatorilor, dar în care deținuții au acces tot mai îngrădit, neputînd efectua activitățile pentru care au fost construite. Sau al bisericilor construite în curtea unor închisori pentru demonstrarea creștinismului și umanismului autorităților, dar în care arestații intră doar la marile sărbători, ele oferindu-le comandanților prilejul să invite diverse personalități civile să se convingă de prețuirea pe care o acordă religiei ortodoxe. Este tot mai clar că România nu putea să amîne la nesfîrșit modernizarea închisorilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
încarcerare de 130-175%), este nu doar consecința unei politici penale represive așa cum menționează APADOR-CH și Comitetul pentru Prevenirea Torturii ci și a unei neglijențe manageriale. Este greu de acceptat că un comandant care primește sute de euro lunar pentru fiecare arestat și dispune de un capital uman uriaș nu poate începe construcția unor noi dormitoare, dar își permite luxul de a dota birourile angajaților cu mobilier modern, cu aparatură de ultimă generație, cu instalații electrice și sanitare foarte scumpe, în spații
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
locuibilă Închisoarea poate fi definită ca o instituție menită să-i facă pe indivizii condamnați să-și ispășească pedeapsa prin intermediul unor acțiuni precise: distribuirea lor în spațiu, constituirea, în jurul lor, a unui aparat de supraveghere minuțios elaborat, de menținere a arestaților într-o vizibilitate permanentă etc. Puterea punitivă a societății a reușit să-și atribuie, grație închisorii, un spațiu special consacrat în care se manifestă, spațiu care devine pedeapsa însăși. Pentru Michel Foucault, închisoarea e mai mult decît un spațiu punitiv
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prin lege (mai realist) doar 2 metri pătrați ca spațiu. Încă de la apariția penitenciarelor, specialiștii au ridicat problema nocivității celulelor colective, propunînd regimul celular individual. Dar pe mai departe se construiesc celule mari, în care să încapă cît mai mulți arestați. Pentru că acestea permit exercitarea unui control prin poziționarea indivizilor în rețele de relații. În Uniunea Europeană, suprafața locuibilă pentru fiecare deținut este de 12-16 metri pătrați. Recompunerea structurii celulelor la aceste standarde este una din cele mai mici schimbări care trebuie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
structurii celulelor la aceste standarde este una din cele mai mici schimbări care trebuie făcute, dar este amînată sau încetinită sub pretextul supraaglomerării și al structurii arhitecturale învechite. Nu necesită un efort prea mare ca celulele uriașe, cu zeci de arestați, să fie compartimentate în mici celule individuale, iar toate închisorile să fie reproiectate pentru respectarea standardelor minime, în condițiile în care numărul arestaților va fi tot mai mic de la an la an. Dotările celulelor și bunurile deținuților Că vrem sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]