2,025 matches
-
prin nuanțările pe care le aduce: Dacă simpla invectivă, care caută să atace adversarul prin agresiune verbală injurioasă, este fundamental subordonată persuasiunii, dacă simpla polemică este constrânsă să stabilească divergențe marcând un teren dialectic unde trebuie să se desfășoare o argumentație rațională, dacă simpla satiră se mulțumește să arunce o privire amuzată și cinică asupra unei lumi de bufoni în care conștiința a încetat să se mai recunoască, pamfletarul, dimpotrivă reacționează convulsiv în fața imposturii scandaloase. În ceea ce-l privește, el se
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
soliditatea raționamentului și superioritatea erudiției. Recursul la ficțiune este rar și atent dozat, pentru că aceasta nu este, la Eminescu, decât un accesoriu de care se poate dispensa oricând. Rolul ficțiunii în discurs este să persuadeze prin plasticizare și să adauge argumentației logice o încărcătură emoțională. În textul mai sus-menționat, există un pasaj în care autorul, uzând de metafora metonimică și de prozopopee, ca procedeu retoric cu efect garantat, imaginează un monolog pro domo al Partidului Conservator trimis, injust, în boxa acuzaților
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
al polemicii literare, injuria, blestemul, ocara sau batjocura își pierd eficacitatea. Noul arsenal strategic mizează, așa cum am văzut, pe cu totul alte arme: ironia subtilă, diasirmul, parabola persiflantă, umorul absurd sau frust, portretul ridicol sau scenariul burlesc ș.a. care, aglutinate argumentației punctuale, creează un discurs unic, atemporal prin originalitate. În acest sens, e edificatoare însăși viziunea lui Arghezi privind polemica: În războiul cu pușca, materia se isprăvește și fără gloanțe în cartușieră, cu lancea pierdută și cu baioneta ruptă, soldatul pune
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
imaginația, lăsându-l perplex, invitându-l la meditație, angajându-l în dispută, urmărind să-i zdruncine letargia intelectuală. Eminescu, angajat într-un demers euristic, caută să obțină adeziunea cititorului prin infailibilul demonstrației. Elocința discursului său rezidă în combinația infailibilă dintre argumentația punctuală și exemplul edificator, o combinație construită arhitectural dintr-o informație pluridisciplinară. Textele sale polemice sunt în esență o pledoarie pentru dezbaterea ideatică de înaltă ținută (pentru că, observă gazetarul Eminescu, "caracterul obștesc al luptelor din viața publică a românilor e
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ei, plasează discursul în sfera oratoriei pure). E limpede că aici discursul-parodie are în vedere existența-virtuală a unui auditoriu persuadabil și, de aceea, pune în mișcare un întreg arsenal retoric, de la tonul inflamat și gesticulația care frizează ridicolul, la falsa argumentație prin paralogism și inserția gratuită (pentru impresie) a unor sintagme cu aer elitist, în latină sau franceză (un comic al extravaganțelor lingvistice, cum l-a numit Cornel Munteanu 251). ntre toate acestea, figurile dialogice (mai ales subiecția și comunicația) imprimă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Iorga ca să-i stabilești răbdarea, îl urmărești câteva zile pentru a-i deduce încetineala și neoboseala, faci bilanțul rezultatelor obținute și apoi te pronunți în cunoștință de cauză". Ironia descalificantă nu se oprește aici, pentru că Arghezi e permanent ispitit de argumentația ad absurdum, căreia, deseori, în pamflet și uneori în articolul polemic, îi cedează: Dacă omul e chinez, îl întrebi " Ce mai ala-bala pe la voi pe-acolo?". Dacă nu e chinez, te întorci la cartea domnului Iorga [...] și imediat, la pagina
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
atipice, prin neverosimilul său, deconspiră flagrant erorile raționamentului advers. 4. În sfârșit, un alt mobil colateral al disputei și, totodată, pretext ofensiv, pentru Arghezi, ține de percepția personalității plurivalente a lui Iorga și va constitui una din principalele surse ale argumentației ad hominem; din această perspectivă, vanitatea e o trăsătură de caracter pe care polemistul o va denunța indirect uzând, în principal, de figuri ale disimulării și concesiei. Formele pe care le îmbracă refutatio sunt foarte diverse, în acest caz, însă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Angenot). În ipostaza de actant privilegiat, polemistul este unul și același cu eul enunțării, angajat explicit în dimensiunea intersubiectivă (Benveniste) a unei comunicări, în mare parte performative. Privit global, textul se prezintă ca un ansamblu eteroclit de secvențe: descriere, narațiune, argumentație, intercalate ingenios în scopul de a servi demersului persuasiv al eului polemic. În incipit, autorul stabilește, fără echivoc, tripartiția: "Aș fi voit [eul angajat polemic, n.n., M.S.] să mai stăm de vorbă cu cititorul și despre alte obiecte decât domnul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
consumator de energii creatoare pentru mai mult, mai bine, mai real... Setea aceasta de cunoaștere, specifică ființei umane, alimentată din „marea spiritualitate universală” animă „omul de carte contabilă” spre pătrunderea de noi Și noi taine, spre oferirea de soluții Și argumentații demne de a susține Și a promova Știința contabilității. Contabilitatea, ca domeniu Științific, s-a dezvoltat întotdeauna deschis, în relații strânse cu celelalte domenii aparținând altor categorii Științifice. Metodele de analiză Și de descoperire a „adevărului” Științific au făcut Și
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
cazuri sunt bărbații cei care dau jalbă la Mitropolie și în alte 14 jalbe femeile invocă boala soțului (dintre care șapte privesc neputința masculină) și alte 4 jalbe, unde femeile, cunoscându-și situația, îi dezleagă pe soți de legământul matrimonial. Argumentația bărbaților este cât se poate de simplă: s-au căsătorit pentru a avea un sprijin economic în casă și pentru a evita păcatul curviei, iar o femeie bolnavă nu le poate fi de nici un folos, mai mult, prin neputința ei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
problemele romanului și ale realismului socialist, la rolul și sarcinile criticii literare sau ale teoriei marxiste a literaturii. De asemenea, sunt abordate chestiuni ținând de stil și obiectul artei, de reportajul literar, de estetică, de prezentarea eroului în literatura contemporană, argumentația bazându-se pe lucrările lui V. I. Lenin, G. V. Plehanov, N. G. Cernâșevski, Mihail Șolohov și Georg Lukács. Alte rubrici, ca de pildă „Referate”, includ articole sau recenzii ample la romane și volume recente de poezie ale scriitorilor sovietici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290526_a_291855]
-
doilea rând pentru că studii recente (19,20) au demonstrat faptul că efectul insulinei glargin este același indiferent de momentul administrării, dimineața sau seara. Regimul bazal 1 (seara), adică administrarea unei injecții de insulină bazală seara la culcare, are ca și argumentație fiziopatologică reducerea producției hepatice nocturne de glucoză, care este crescută în diabetul zaharat tip 2. Frecvent, acest regim de insulinoterapie se inițiează în cazul eșecului secundar al terapiei orale, situație în care insulina se asociază terapiei anterioare. Acest regim constituie
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
regimurile de administrate a insulinei, în special cele bazale au fost sensibil modificate. Detalii vor fi prezentate în subcapitolele respective. Căile alternative de administrare a insulinei [49] în DZ tip 2 au oferit până în prezent rezultate promițătoare. Pe baza acestei argumentații se propune ca analogii de insulină să fie preferențial folosiți în diabetul zaharat tip 2, în funcție de posibilități și raportat la cost/beneficiu. Dozele de insulină variază foarte mult la pacienții cu diabet tip 2. În scop orientativ se sugerează (12
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
impune ca o constant... În Istorie, cu atît șocheaz... ideea că un eliberator - și uneori chiar un aliat - s... pun... sub tutel... o tar.... Stalin a fost conștient de acest lucru deoarece, În negocierile cu occidentalii, a preferat s... Înlocuiasc... argumentația cinic... și contestabil... cu una mai puțin inacceptabil..., nevoia de securitate. Consultarea rapoartelor comisiilor sovietice, care, În ianuarie 1944, reflecteaz... la scopurile r...zboiului, confirm... faptul c... principala ambiție de atunci a URSS-ului este de a deveni „unică mare
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
distributivă. Câteva precizări și delimitări / 13 2. Dreptatea distributivă în sănătate în filosofia contemporană / 23 3. Obiectivul fundamental al lucrării / 34 4. De ce nu și utilitarismul și libertarianismul? / 38 5. Obiectivul secundar al lucrării / 40 6. Structura lucrării și a argumentației principale / 42 Capitolul I. Idealul accesului egal la serviciile medicale și versiunile lui / 47 1.1. Idealul accesului egal: de la libertarianism la egalitarianism / 47 1.2. Acces egal la ce servicii medicale? Idealul egalitarian suficientist vs. idealul egalitarian maximalist / 52
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
minimale) ale dreptății distributive mai puțin discutabile și disputabile (de vreme ce este o metodă care își întemeiază concluziile despre dreptatea distributivă pe premise sau supoziții mai puțin controversate, chiar dacă nu neapărat unanim împărtășite, în cadrul comunității filosofice). 6. Structura lucrării și a argumentației principale Pe lângă introducere și considerațiile finale, conținutul lucrării este structurat în patru mari capitole. Trei dintre acestea sunt dedicate egalitarianismului ca teorie a dreptății distributive în alocarea serviciilor medicale, în vreme ce al patrulea prezintă și analizează prioritarianismul și suficientismul în distribuția
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
dezvoltarea de care cele trei idealuri beneficiază actualmente în literatura dedicată problemei dreptății în distribuția serviciilor medicale este una foarte disproporționată. Așa cum evidențiez și pe parcursul lucrării, egalitarianismul are, de departe, mult mai mulți adepți și beneficiază de mult mai multe argumentații sistematice (pro sau contra) prin comparație cu suficientismul și prioritarianismul. Prin contrast, atât suficientismul cât și prioritarianismul rămân încă teorii ale dreptății în distribuția serviciilor medicale insuficient elaborate și clarificate în detaliu, teorii aflate într-o fază incipientă de dezvoltare
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
din orice teorie a dreptății care include un principiu al egalității echitabile a oportunităților precum cel propus de el. Daniels sugerează, într-adevăr, că teoria lui Rawls este una dintre aceste teorii, însă aceasta nu este o susținere centrală în argumentația sa"28. Compatibilitatea dubitabilă cu teoria rawlsiană nu este, însă, cea mai serioasă problemă a criteriului de determinare a pachetului de servicii medicale cu acces egal propus de Daniels. Cea mai importantă problemă a acestui criteriu este aceea că el
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
transcendentală"*. Tabloul antinomiilor audiovizualului seamănă cu cel al rațiunii pure. Fiecare teză are antiteza ei și niciuna nu poate s-o refuteze pe cealaltă, astfel că iconofobul și iconodulul sunt condamnați să trăiască împreună, uneori chiar în același individ. Alăturarea argumentațiilor, care va ajuta la spulberarea câtorva iluzii, confirmă că, pe fond, problema imaginii nu a avansat în mod notabil din secolul al VIII-lea. Luther se temea ca proliferarea tipăriturilor, de care a profitat totuși atât de mult, să nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cel, palid și ridat, al aceleiași persoane cu care, vecini fiind, mă întâlnesc zilnic pe stradă). Omniprezența imaginii apare ca un factor de deregularizare a mecanismelor de delegare democratică. Nu numai fiindcă valorizează mai degrabă contactul decât conținutul și sacrifică argumentația articulată "frazei scurte" (garanție a "preluării" în presa de mâine). Scurtcircuitând medierile spațiului juridico-instituțional, ea devitalizează corpurile regulatoare ale republicii parlament, justiție, școală, presă scrisă. Departe de a prelungi parlamentul, studioul de televiziune ajunge să-i ia locul, iar acest
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
scrisoare din 1921 către Jean-Louis Vaudoyer (n. trad.). 15 Clément Rosset, L'Objet pictural. Notes sur Pierre Soulages, Musée Saint-Pierre, Lyon, 1987. 16 Raoul Ergmann, "Le Miroir en miettes", Diogène, nr. 68, 1969. 17 Trimit pe acest subiect la impecabila argumentație a lui Pierre Lévy din L'Idéographie dynamique. Vers une imagination artificielle, La Découverte, Paris, 1991. 18 Georges Charbonnier, Entretiens avec Claude Lévy-Strauss, Les Lettres nouvelles, Paris, 1959, p. 66. 19 Claude Lévi-Strauss, Anthropologie structurale, Plon, Paris, p. 287 [Antropologia
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mai largă participare democratică. Prin urmare, atunci când povara decizională a sistemului social crește, democrația nu este o chestiune de alegere, ci o necesitate a evoluției. Fără ea, sistemul nu poate să funcționeze." (id., p. 588). Pe de altă parte, dacă argumentația de mai sus este corectă, se impune constatarea paradoxală că în democrație guvernele sunt minoritare. Într-adevăr, spune Toffler, "deși sistemele noastre se bazează teoretic pe principiul majorității, creșterea diversității poate duce la imposibilitatea formării unei majorități chiar și în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
copernicană. Se pare că printre traducerile care au fost făcute operelor grecești s-au strecurat elemente privind această teorie, una din căi fiind opera lui Cicero 135 care era foarte cunoscută în acea vreme. Copernic o analizează și îi construiește argumentația matematică. Atunci când filosoful polonez prezintă teoria heliocentrică el amintește teoriile heraclitene, pitagoreice și prezentarea lui Cicero la acestea 136. Concepția copernicană dezvoltată în De revolutionibus orbium coelestium 137 din 1543, începe cu reconsiderarea formei și a locului pământului în univers
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
existenței și a unei realități superioare ideilor. Dacă nu ar exista această superioritate nu am putea să ne construim o lume a realității certe, ci doar o lume a dubito-ului continuu. Creându-se premisa certitudinii la nivelul realității putem continua argumentația cu privire la existența lui Dumnezeu, așa cum ne-am propus. Pentru acesta Descartes trebuie să reia discursul privind sursa ideilor. După clasificarea ideilor am observat că acestea sunt diverse în funcție de surse. Încercarea ulterioară este de a identifica sursele ce cauzează diferite tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
160. Noțiunile dificil de definit sunt cele de infinit și de creator a toate. Totuși problema este dacă această idee poate să aparțină ego-ului meu și astfel Dumnezeu ca suport al ideii de Dumnezeu să nu existe în chip necesar. Argumentația pornește de la ideea de infinit deoarece Dumnezeu este o substanță negativă. Ideile negative se pot manifesta ca formă a ego-ului? Dacă falsitatea formală nu poate fi identificată în cadrul judecăților, în schimb putem identifica falsitatea materială la nivelul ideilor prin intermediul noțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]