13,008 matches
-
din Timișoara), Mașini, Mica producție casnică, Mobilier, Muzee, Navigație, Ocrotiți vânatul, Pace, Păstrarea documentelor, Pescuit, Prelucrarea lemnului, Primul ajutor, Protecția muncii, Reguli de circulație, Reviste („Femeia“), Revoluția din Decembrie 1989, Sărbători de iarnă, Sport (Daciada etc.), Tainele viitorului, Turism, Vestigii arheologice, Zodii. Cele mai vechi cutii din colecție sunt cele cu tricolorul. Doamna Momir are cca 900 de cutii de chibrituri românești, 400 maghiare, 200 din diverse țări (rusești, sârbești, grecești, cehe, slovace, germane, englezești, japoneze etc.). Ele sunt din lemn
Agenda2005-28-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283933_a_285262]
-
de ani, istoria sa are încă multe enigme nedescifrate. Cel mai provocator exemplu sunt desenele din pampa deșertică: enorme figuri reprezentând bărbați, animale și forme geometrice de origine necunoscută, ce pot fi văzute integral doar din avion. Un alt tezaur arheologic este Cuzco, centru al vechilor civilizații prehispanice, faimos în întreaga lume grație orașului-cetate Machu Picchu - o așezare incașă fascinantă, care are privilegiul de a se număra printre monumentele care aparțin patrimoniului mondial. Orașele peruviene construite în vremea epocii coloniale, Lima
Agenda2005-29-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283963_a_285292]
-
sediul pe care sper și sunt convins că-l vom putea construi pentru B.J.T. , secția pentru copii își va avea cu adevărat un loc al ei“, a accentuat președintele C.J.T. Proiect premiat de Ministerul Culturii l Cea mai bună cercetare arheologică a anului 2004 Ministerul Culturii și Cultelor va decerna la sfârșitul acestei luni premiile pe anul 2004 pentru muzee. Șantierul arheologic de la Uivar a fost distins cu Premiul Hadrian și Constantin Daicoviciu pentru cel mai complet proiect de cercetare în
Agenda2005-10-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283451_a_284780]
-
adevărat un loc al ei“, a accentuat președintele C.J.T. Proiect premiat de Ministerul Culturii l Cea mai bună cercetare arheologică a anului 2004 Ministerul Culturii și Cultelor va decerna la sfârșitul acestei luni premiile pe anul 2004 pentru muzee. Șantierul arheologic de la Uivar a fost distins cu Premiul Hadrian și Constantin Daicoviciu pentru cel mai complet proiect de cercetare în domeniu. Pentru această distincție au concurat nouă proiecte similare din România. „La Uivar se află una dintre cele mai mari așezări
Agenda2005-10-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283451_a_284780]
-
departe de țara sa de baștină, Olanda, într-o tentativă disperată de a scăpa de ororile la care a fost martor. În timp ce se îndrepta spre Cairo, este abordat de un colecționar de antichități rare pentru a se alătura unei exploatări arheologice britanice în îndepărtata Turkana, regiune din Kenya. Așa a fost scoasă la suprafață o biserică creștino-bizantină într-o stare inexplicabil de intactă - ca și cum ar fi fost îngropată în ziua în care a fost finalizată. Colecționarul dorește ca Merrin să găsească
Agenda2005-10-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283467_a_284796]
-
film, chiar în ziua sărbătoririi Paștelui, la cinematograful din Periam a izbucnit un incendiu. Sala a fost arhiplină. Mulți au suferit răni ușoare“. (Temesvári Hírlap din 25 aprilie 1930). „Înființarea unui muzeu în Oravița. Dl. S. Moldovan, membru al Societății Arheologice din Timișoara, a luat frumoasa inițiativă de a face săpături în Cetatea Caraș“, (Voința Banatului din 27 aprilie 1930). 50 ani „Se deschid grădinile restaurantelor. De 1 Mai în Timișoara se redeschid grădinile de vară ale restaurantelor «Central», «Sinaia», «Carul
Agenda2005-17-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283600_a_284929]
-
l Zeii de la Uivar, în Germania În sala Toscana a Universității din Würzburg/Germania a avut loc în această săptămână vernisajul expoziției „Oameni, măști, ritual“, realizată de profesorii universitari Florin Drașovean și Wolfram Schier, autorii unui parteneriat româno-german de cercetare arheologică la Uivar, cu excepționale rezultate. În prezența a peste 150 de specialiști, cadre universitare de la Universitățile din Heidelberg, Bochum și Berlin, și a numeroși studenți și oameni pasionați de istorie, au susținut alocuțiuni prof. dr. Ulrich Sinn, vicepreședintele universității gazdă
Agenda2005-18-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283628_a_284957]
-
cercetarea, valorificarea patrimoniului cultural național și contribuția deosebită la formarea tinerilor specialiști români. Tot cu acest prilej, i-am înmânat distinsului profesor Premiul Constantin și Hadrian Daicoviciu al Ministerului Culturii pe anul 2004, pentru cel mai bun proiect de cercetare arheologică din România, cea de la Uivar“, ne-a relatat ilustrul arheolog Florin Drașovean. Expoziția reunește cele mai importante piese descoperite la Uivar, vase, idoli și masca de zeu neolitic, o piesă-unicat, vădind practici magice extrem de sofisticate în comunitatea care trăia în
Agenda2005-18-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283628_a_284957]
-
soare O vacanță la mare pe litoralul românesc ar trebui să includă și vizitarea orașului Constanța, atrăgător pentru turiști nu doar pentru că este pe mare, ci și datorită numeroaselor obiective turistice și a trecutului său istoric. Mărturii documentare de natură arheologică atestă existența orașului Tomis încă din secolul VI î.Hr., pe promontoriul care reprezintă vatra Constanței de astăzi. Gazdă a exilului impus poetului roman Publius Ovidius Naso, Tomisul a fost întemeiat în cadrul unui amplu proces de colonizări grecești pe țărmul Pontului
Agenda2005-23-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283789_a_285118]
-
al Legii nr. 571/2003 privind Codul de procedură fiscală, prin Legea nr. 163/1. 06. 2005 privind aprobarea O.U.G. nr. 138/2004, punctul 36, clădirile care, potrivit legislației în vigoare, sunt considerate monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, nu mai sunt scutite la plata impozitului pe clădire pentru incintele folosite pentru activități economice. Conform prevederilor punctului 39 din Legea nr. 163/2005, prevederile acestui act normativ se aplică retroactiv, prin derogare de la art. 4
Agenda2005-25-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283833_a_285162]
-
și consolidarea limbii latine. O problematică controversată, dar nu datorită mesajului simplu ce-l indică aceste descoperiri, ci pentru că sunt ’mari’ teze cu titlu academic ce ar fi ele răsturnate dacă s-ar admite mesajul. În orice caz, dezvoltarea tehnicilor arheologice vor spune ultimul cuvânt. Cea mai evidentă societate matriarhală, continuând ideea, și cea mai de succes societate de acest gen, este fara doar si poate „Matriarhatul minoic” (Creta). Caracteristicile acestei societăți, despre care s-ar presupune c-ar fi avut
SOCIETĂŢILE MATRIARHALE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384589_a_385918]
-
de pe faleză. La ora stabilită, cu un buchețel de frezii în mână, mă îndreptam spre Cazino, mergând cu pași repezi și nerăbdători. Mai erau câteva minute și deja i-am văzut silueta grațioasă apărând la capătul falezei. Venise prin situl arheologic al Callatisului de odinioară, de lângă hotel Mangalia. Mai târziu mi-a spus că dorise să împuște doi iepuri cu același glonț: să vadă situl arheologic al multimilenarului nostru oraș și faleza din centrul orașului, cu hotelurile sale cochete, înșirate de-
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
minute și deja i-am văzut silueta grațioasă apărând la capătul falezei. Venise prin situl arheologic al Callatisului de odinioară, de lângă hotel Mangalia. Mai târziu mi-a spus că dorise să împuște doi iepuri cu același glonț: să vadă situl arheologic al multimilenarului nostru oraș și faleza din centrul orașului, cu hotelurile sale cochete, înșirate de-a lungul ei. Așteptam, destul de emoționat apropierea ei, cu florile ascunse la spate, căci mi se părea prea banal să stau cu florile proțăpite la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
Am constatat cu plăcere că ne spuneam bucuriile și necazurile, ca doi prieteni ce se cunosc de-o viață, gândurile de viitor și că existau mari asemănări între noi. Am văzut că la sosirea la întâlnire ai trecut prin situl arheologic al vechii cetăți Callatis, din spatele hotelului Mangalia. Da, mă interesează istoria acestui oraș. Am citit ceva, dar nu suficient pentru a-mi face o părere. Imi place să adun cât mai multe informații despre locurile prin care trec. Deci, mă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
la doisprezece kilometri pe drum de țară. Eu, până am venit la Mangalia, am locuit la Constanța, de la vârsta de 14 ani. Și acum să-ți relatez ce știu despre istoria orașului. I-am spus că există și un muzeu arheologic pe strada principală, de asemenea, o casă memorială în spatele sitului, pe malul mării, construită în stil dobrogean, cu influențe tătărești în general, având aceeași arhitectură ca și complexul muzeal de la Balcic, din Bulgaria, fosta reședință a reginei Maria. Trebuie să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alte ori sub stăpânirile succesive ale perșilor, macedonenilor, dacilor și ale romanilor, deveniți bizantini prin creștinare. Marele om de știință Vasile Pârvan a făcut numeroase studii și cercetări arheologice despre Mangalia, iar strada pe care ai venit tu poartă numele său. Acolo este și o hartă pe peretele unui bloc, cu denumiri ale cetăților din Dobrogea veche. Cetatea a dispărut odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele al VIII-lea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
Meditatie > CUVÂNTUL-PIATRĂ DE JERTFĂ Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului CUVÂNTUL-PIATRĂ DE JERTFĂ M-am dus să sparg poarta ferecată... mâinile-mi sunt înțepenite, trupul îmi e ca un trist peisaj arheologic, prăbușit între pereții mucegăiți... Ignorați-mi existența vătămată de vremuri grele; vreau să mă eliberez din pântecul timpului și să mă privesc în nespațiu, viețuind acolo, în el, multiplicată de dimensiuni, ca la începuturi. De mâna mea e legat CUVÂNTUL
CUVÂNTUL-PIATRĂ DE JERTFĂ de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382885_a_384214]
-
fondează Muzeul de Artă din Roman în anul 1970, unde își va dărui 30 de ani de viață profesiei de muzeograf (1970-2000). În anul 2002, la Sărbătoarea culturii romașcane, primește Premiul pentru Cultură și Diploma de Recunoștință pentru susținerea cercetării arheologice și contribuția adusă la dezvoltarea și valorificarea patrimoniului muzeal, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la fondarea Muzeului de Istorie Roman (2007). Cărți publicate: volumul Muzeul de Artă Roman 50 de ani, Editura Mușatinia, 2007, pune în valoare patrimoniul
MINODORA URSACHI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382988_a_384317]
-
Construcții București, după care pasiunea pentru fotografie l-a determinat să lucreze într-un departament de profil al Centrului de Perfecționare a Lucrătorilor din Transporturi și Telecomunicații. A fost angajat al secției de cercetări aerofotografice și evidență centralizată a siturilor arheologice din cadrul Muzeului Național de Istorie, revista România Pitoreasca, Muzeul Țăranului Român, editurile Noi și Humanitas. Pentru specializare, a urmat un curs postuniversitar la Institulul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. A avut mai multe expoziții personale în țară și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
Vă amintiți că, în repetate rânduri, am vorbit despre faptul că de mulți ani, cel mai important șantier arheologic din România pentru perioada paleolitică - cel de la Poiana Cireșului - nu primește finanțare de la Ministerul Culturii, în timp ce șantiere mai puțin bine cotate, din multe puncte de vedere, primesc finanțări consistente. Într-un stat normal, acest lucru nu ar fi posibil, cu
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
Arheologie. E incredibil ce se petrece! Posted on 25 iulie 2016 by Daniel Roxin in Cunoaște România, Dezvăluiri, Istorie, Știri // 5 Comments Vă amintiți că, în repetate rânduri, am vorbit despre faptul că de mulți ani, cel mai important șantier arheologic din România pentru perioada paleolitică - cel de la Poiana Cireșului - nu primește finanțare de la Ministerul Culturii, în timp ce șantiere mai puțin bine cotate, din multe puncte de vedere, primesc finanțări consistente. Într-un stat normal, acest lucru nu ar fi posibil, cu
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
textul unei contestații făcute de o echipă de arheologi, o contestație care dinamitează Comisia Națională de Arheologie, vă informez că, potrivit arheologilor care au realizat contestația, în toată Moldova nu s-a dat NICI MĂCAR O SINGURĂ FINANȚARE pentru vreun șantier arheologic, în timp ce în DOBROGEA s-au dat 14 (PAISPREZECE) FINANȚĂRI pentru cercetarea șantierelor din perioada greaca și romană!!! Că na, dacii, cucutenienii și alte populații autohtone sunt prea barbare în comparație cu grecii și romanii, ca să merite atenție din partea celor care decid unde
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
dea lecții celor care mai îndrăznesc să aibă astfel de inițiative.” (Marin Cârciumaru) O contestație care aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie CONTESTAȚIE privind punctajul oferit șantierului Poiana Cireșului-Piatra Neamț în urma evaluării din cadrul Programului național de finanțare a cercetării arheologice sistematice-2016 Consultând lista șantierelor arheologice care vor fi finanțate de Ministerul Culturii în 2016, am constatat că șantierul arheologic de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț este primul din lista celor nefinanțate, deși ne-am fi așteptat să se regăsească în prima parte
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
îndrăznesc să aibă astfel de inițiative.” (Marin Cârciumaru) O contestație care aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie CONTESTAȚIE privind punctajul oferit șantierului Poiana Cireșului-Piatra Neamț în urma evaluării din cadrul Programului național de finanțare a cercetării arheologice sistematice-2016 Consultând lista șantierelor arheologice care vor fi finanțate de Ministerul Culturii în 2016, am constatat că șantierul arheologic de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț este primul din lista celor nefinanțate, deși ne-am fi așteptat să se regăsească în prima parte a listei. Considerăm că este
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
Comisia Națională de Arheologie CONTESTAȚIE privind punctajul oferit șantierului Poiana Cireșului-Piatra Neamț în urma evaluării din cadrul Programului național de finanțare a cercetării arheologice sistematice-2016 Consultând lista șantierelor arheologice care vor fi finanțate de Ministerul Culturii în 2016, am constatat că șantierul arheologic de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț este primul din lista celor nefinanțate, deși ne-am fi așteptat să se regăsească în prima parte a listei. Considerăm că este o mare nedreptate din următoarele motive: - În lista șantierelor finanțate nu este niciun sit
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]