2,000 matches
-
principale: dintele, denumit și odonțiul, și elementele de susținere ale dintelui - parodonțiul. 3.1. Dintele (odonțiu) - constituie o structură morfo-funcțională din țesuturi dure și moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi sunt cunoscute sub numele de pulpă dentară și asigură vitalitatea dintelui. Smalțul dentar (Fig. 6) acoperă coroana dintelui și este constituit în proporție de 96% din componentă anorganică, sub
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de hidroxiapatită cristalină. Componenta organică este în proporție foarte mică (1% în greutate și 2% în volum) sub formă de proteine (colagen), lipide etc. Apa este de asemenea slab reprezentată (2,6% în greutate și 7,1% în volum). Unitatea arhitectonică a smalțului este prisma formată din cristale de hidroxiapatită. Unirea între prisme se realizează prin forme mecanice retentive și substanță organică ce învelește fiecare prismă sub formă de teacă. Prismele de ordinul milioanelor, oblice pe suprafața dintelui, sunt inegale unele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de smalț - discontinuități la suprafața smalțului; -spații hipocalcifiate - spații pline cu substanță organică, situate între prisme; -fisurile smalțului - prelungiri scurte ale canaliculelor dintinare -smalțul aprismatic - zonă de smalț situată în special în regiunea cervicală, lipsită de prisme. Prin compoziție și arhitectonică smalțul, țesutul cu cel mai înalt grad de mineralizare din organism capătă următoarele calități: -duritate maximă la nivelul fețelor active, unde are și o grosime mai mare - 2,5 mm oculzal față de 0,2 mm la colet; -compresivitate - o anumită
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sănătos, viguros imita fildeșul; sărac in săruri - alb-albăstrui; la vârstnici - galben-cenușiu; în general la colet are o nuanță galben-brună mai accentuată față de restul coroanei. Semnificativ intervin calitățile optice de semitransparență transluciditate și fosforescență; Smalțul acoperă suprafața coroanei dentare, asigurând menținerea arhitectonicii și protejând țesuturile adiacente de traumatismele fizico-chimice din mediul oral. Are formă și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului radicular. Este acoperită de smalț, respectiv cement
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de gabarit a cuspizilor vestibulari și orali deplasează spre vestibular cu o șeptime fața ocluzală. Reliefurile coroanei dentare Coroana dentară are pe suprafața ei un relief format din proeminențe (pozitiv) și depresiuni (negativ) care, împreună cu convexitățile suprafețelor verticale, realizează o arhitectonică perfect adaptată la solicitările funcționale ale dinților (Fig. 32.) Proeminențele sunt reprezentate de: a) cuspizi, b) lobi, c) creste, d) tuberculi și e) cingulumuri. a) Cuspidul (Fig. 33) reprezintă extremitatea liberă a lobului dentar și are formă de piramidă cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de cuspizi și tuberculi, deoarece originea sa nu este bine precizată, unii socotindu-1 tubercul, alții cuspid (lob)atrofiat. Reprezintă o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
componenta intraalveolară formată din rădăcinile clinice, împreună cu componenta de legătură cu alveolele. Arcada dentară este considerată completă atunci când nu este întreruptă sau scurtată și când toți dinții și-au definitivat erupția activă, realizând rapoarte funcționale cu dinții antagoniști. 11.1. Arhitectonica arcadelor dento-alveolare Arhitectura arcadelor dento-alveolare este determinată genetic și influențată de forțele de solicitare. Sunt situate pe culoarul dentar care, funcțional, este un “spațiu neutral” în care forțele mușchilor chingii labio-jugale sunt în echilibru cu forțele determinate de mușchii limbii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt specifice copilului și se consideră integre când toți dinții temporari și-au definitivat erupția. Arcadele mixte se constituie din dinții temporari și permanenți. Arcadele permanente - când toți dinții de pe arcadă sunt permanenți și și-au definitivat erupția. Definitivarea structurii arhitectonice a arcadei parcurge mai multe etape în care se produc și modificări pregătitoare pentru a se asigura arhitectonica normală a arcadelor permanente. Etapa preeruptivă - în primele șase luni de viață în care principala funcție este suptul, dinții sunt absenți de pe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
constituie din dinții temporari și permanenți. Arcadele permanente - când toți dinții de pe arcadă sunt permanenți și și-au definitivat erupția. Definitivarea structurii arhitectonice a arcadei parcurge mai multe etape în care se produc și modificări pregătitoare pentru a se asigura arhitectonica normală a arcadelor permanente. Etapa preeruptivă - în primele șase luni de viață în care principala funcție este suptul, dinții sunt absenți de pe arcadă și mandibula suferă prima mezializare ca adaptare funcțională. Etapa eruptivă a dinților temporari se petrece între șase
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
despre Abraham, Sara, Isaac, Rebeca, Esau sau Iacob și familiile lor. Nu au lăsat scrieri sau inscripții pentru că, foarte probabil, nu scriau. În plus, cum trăiau în corturi, e dificil să găsești urme ale locuințelor lor. Nu au construit monumente arhitectonice, cu excepția altarelor (Gn 12,7.8; 13,18; 22,9; 26,25; 33,20; 35,3.7), stelelor (28,18; 31,45.51; 35,14.20) și mormintelor (cf. Gn 23; 25,9; 35,8.20; 49,30-32). Fără a
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
amplă și cromatică a scenelor picturale, postularea în propria soliditate a elementelor sculpturale, așezarea relicvelor-mărturii întru evidența ce se cere venerată a sfințeniei supra-temporale, toate aceste arii constituiente templului sunt inițial, la nivel tehnic-conceptual, elaborate și conexate unitar în proiectul arhitectonic. Încercând să răspundă la interogarea Cum va arăta templul? acest proiect reunește perimetrele evocate sub spectrul componentelor structurii de ansamblu, componente printre care se pot remarca cupola sau bolta, coloanele, verticalitatea și extensia orizontală a zidirilor, dispoziția și organizarea acestora
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pentru imaginea și structura unui locaș al întâlnirii dintre Divinitate și ființa umană. Astfel, oricum va arăta templul în final, el va fi construit sub spectrul și în formula coordonatelor deja impuse, el va fi edificat drept una dintre variațiunile arhitectonice posibile ale unei teme singulare, ale unei matrițe primordiale. Această temă menține templului ținuta vizuală de zidire asemeni unui vârtej răsturnat, de construcție-rostuire ce vizează constant o absorbție spre înălțimi, absorbție în care ea însăși ca structură materială tinde să
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Această temă menține templului ținuta vizuală de zidire asemeni unui vârtej răsturnat, de construcție-rostuire ce vizează constant o absorbție spre înălțimi, absorbție în care ea însăși ca structură materială tinde să se ancoreze ascendent. Conform unei astfel de matrițe primordiale, arhitectonica templului trebuie să reflecte asemeni unei oglindiri amplificate parcursul mistic al credinciosului individual spre piscurile transcendenței dar și strângerea laolaltă, așezarea împreună a multitudinii de credincioși care-și împletesc venerările zeului într-un flux conic, într-o cascadă spirituală cu
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
trezim pe vreun șantier prin București, unde sînt aduși din toată țara muncitori calificați sau nu. Inclusiv soldați. Inclusiv elevi și studenți. Regimul n-are suficienți oameni pentru a duce la bun sfîrșit, În mare viteză, dacă se poate, viziunea arhitectonică dementă, așa că adună de unde se poate muncitori. — Cică la Casa Poporului mor săptămînal cîte doi- trei muncitori. Îi culeg spintecați din fierotanii... Știi? Alea cu care armează betonul În fundații... — Așa am auzit și eu. Cad de pe schele. Măcar de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Locuiesc Într-o casă la capătul unui bulevard, destul de aproape de zona centrală. Casa aparține statului comunist, care a naționalizat-o - ajutînd În felul acesta oamenii să fie cu toții egali (Întru sărăcie). Înainte de război, a fost consulat italian. E o piesă arhitectonică remarcabilă. Faptul că locuiesc În ea face parte din avantajele de a avea o funcție de conducere Într-o instituție comunistă - deși chiria e la rîndul ei remarcabilă, ceva mai mult de jumătate din salariul tatălui. Dar cum altceva nu ai
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
că directorul de atunci al Institutului a încercat să împiedice publicarea, raportului.) Diferite comentarii postume au acuzat administrația de numeroase greșeli: insuficientă reclamă sau genul de reclamă neconvingătoare, hrana proastă, maseuze neatrăgătoare și așa mai departe. Una dintre deficiențele proiectului arhitectonic inițial consta în faptul că autorii acestuia nu s-au pus niciodată de acord dacă au de gând să construiască un spital sau un hotel și, după cum s-a argumentat mai târziu, Camerele nu reușeau să fie nici una nici alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a materiei și a formei spirituale", aceasta din urmă fiind mai degrabă neglijată în lucrările de sociologie canonică. Cum o arată subtitlul cărții de față "o etică pentru timpurile noastre" -, cea mai recentă carte a lui Michel Maffesoli din ciclul arhitectonic consacrat postmodernității întregește problematica ordinii, a experienței societale cu tema moralei. Aceasta după ce în lucrările precedente a reperat alte fațete ale genezei postmodernității: în cartea asupra cotidianului din 1979 a introdus noțiunea de "duplicitate" în ființa individului, ca potențial al
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
unei civilizații slăbite, care și-a pierdut ardoarea originară, era vorba de a crea un sistem de viață coerent, fără antagonism între spirit și trup, o viață în comuniune cu natura, care, fiind anomică față de valorile stabilite, permitea elaborarea unei arhitectonici fraterne și a unei arhitecturi specifice care îi servește ca seif. Or, unul dintre punctele esențiale ale acestui ideal comunitar este acela al "servituții voluntare". Jugul grupului, pe care îl căutăm și pe care îl acceptăm ca mijloc de a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
o expresie dragă lui Fernando Pessoa, reîntoarcerea "paganismului ca principiu vital"48. Principiul uniunii contrariilor, proces dinamic al corespondențelor așa cum îl putem vedea în opera picturală a unui Arcimboldo, în care oamenii, fructele, legumele și florile se conjugă într-o arhitectonică fără limite precise. În aceea a lui Hieronymus Bosch, de asemenea, unde toate delirurile, până la cele mai înfricoșătoare, se dezlănțuie într-o voioasă sarabandă. Linii de forță pe care le regăsim la Klimt și modul lui de a încadra într-
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
succesului social al părinților (sporturile extreme care ating personalitățile ulterioare la 6 ani). Între tipul de sport rural și cel urban intervin și alte jocuri (ale tinerilor, ale femeilor, ale acelor cu dizabilități) și realizările științific și estetic adjuvante. Arta arhitectonică a spațiului de joc sportiv, în timp, depinde de arta muzicală, de tehnica transporturilor, de negoț, spațiul sportiv duce la înțelegerea lumii cu ajutorul imaginii simbolice a celuilalt. Aspectele de ordin strategic, de natură organizatorică și materială se transferă de la un
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
între coechipieri, rolurile în premiere, rolurile în comunicare, cu oficialități, cu publicul, participarea spectatorilor; -ceremonia sportivă reprezintă o parte din putere, vizibilă și la câștigători și la public, și la finanțatori; -ceremonia sportivă reprezintă prin environment o parte din dezvoltarea arhitectonică, economică, socială a urbei, a națiunii, a situației globale: (linii noi de metrou, stadioane olimpice și mii de spații verzi: autoritățile de la Beijing 2008, au investit mai multe miliarde de dolari în infrastructura orașului; un efort financiar pe care China
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
urcare (pe un munte al clasamentelor); o înălțare în atmosfera fairplayului o dezvoltare, creștere, evoluție a cuiva (pe scară profesională, socială).” Ascensiunea sportivilor se bazează: -pe cinci trepte ale scării (simțuri: văz, auz, miros, gust, pipăit) ori -pe cinci stiluri arhitectonice (ionic, doric, corintic, toscan, compozit), -pe cinci mari inițiați (Hermes Trismegistos, Moise, Pitagora, Platon, Zamolxis), -pe acțiunea de a asculta și rezultatul ei, o făgăduință de deplină supunere față de sportivitate, făcută de sportivi, ca ansamblu de exerciții fizice și spirituale
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cai, unde culoarea reprezenta emblema tradițională a împăratului, culoarea și forma indică simultan orizontala, verticala, respectul fairplay al unghiurilor drepte, rectitudinea și reglementarea, simbolizând echilibrul, ce rezultă din unirea activului cu pasivul. Ritualizarea simbolică a vestimentației arată relația cu sistemul arhitectonic și acela vestimentar, prin mobilierul sportiv, culoare a hainei și simbol al cerului și al relației cu ființele supranaturale. apare explicit în regulamente cum sunt acele ale sporturilor marțiale: Mon (poartă) este caracteristică copiilor (de la 4-5 ani până la 8-12 ani
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
între coechipieri, rolurile în premiere, rolurile în comunicare, cu oficialități, cu publicul, participarea spectatorilor; -ceremonia sportivă reprezintă o parte din putere, vizibilă și la câștigători și la public, și la finanțatori; -ceremonia sportivă reprezintă prin environment o parte din dezvoltarea arhitectonică, economică, socială a urbei, a națiunii, a situației globale: (linii noi de metrou, stadioane olimpice și mii de spații verzi: autoritățile de la Beijing 2008,au investit mai multe miliarde de dolari în infrastructura orașului; un efort financiar pe care China
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ființelor supranaturale de publicul spectator și de terenul altar, biserică. Trecerea în competiția sportivă de la simbolul religios spre simbolul profan, ori cu altă formă a acestuia (în funcție de țară) se observă în permanentizarea termenilor grecești stadion, ori latinești, amfiteatru, în forma arhitectonică a spațiilor sportive și în emblematica lumii sportive, ce depinde de alte coordonate decât acele ale stadionului grecesc, dar păstrează mereu, chiar în altă Japonia, clima Greciei și a Romei ca mitologia sportivă. Primele semne ale zeilor depind de planete
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]