2,985 matches
-
României, la participarea pe frontul hitlerist, la viitorul statut al statului la Conferința păcii și altele ne arată că suntem în fața unui tratat de pace în formă concisă, impus de Uniunea Sovietică, cu acordul reprezentanților Marii Britanii și S.U.A. Convenția de armistițiu consemna în preambul că Guvernul și Înaltul Comandament al României, recunoscând faptul înfrângerii, acceptă condițiile armistițiului prezentate de cele trei Puteri Aliate. Reprezentanții României, având depline puteri, pe de o parte, și reprezentantul Înaltului Comandament Aliat (Sovietic), mareșalul R. I.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ne arată că suntem în fața unui tratat de pace în formă concisă, impus de Uniunea Sovietică, cu acordul reprezentanților Marii Britanii și S.U.A. Convenția de armistițiu consemna în preambul că Guvernul și Înaltul Comandament al României, recunoscând faptul înfrângerii, acceptă condițiile armistițiului prezentate de cele trei Puteri Aliate. Reprezentanții României, având depline puteri, pe de o parte, și reprezentantul Înaltului Comandament Aliat (Sovietic), mareșalul R. I. Malinovski („autorizat pentru aceasta de către guvernele Uniunii Sovietice, Regatului Unit și S.U.A.”), pe de altă parte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
V. M. Molotov, referindu-se la frontiera româno-sovietică, a afirmat promt: „Acest lucru nu se poate discuta. A fost primită la început (de fapt, o condiție sine qua non a purtării discuțiilor - n. ns., I. A.) și stă la baza Armistițiului. Trecem la articolul 5”. Afirmația din art. 4, că granița fusese stabilită la 28 iunie 1940 printr-un acord sovieto-român, reprezintă un fals grosolan, menit să înșele opinia publică internațională. Se consemna în termenii Convenției de Armistițiu un delict al
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
stă la baza Armistițiului. Trecem la articolul 5”. Afirmația din art. 4, că granița fusese stabilită la 28 iunie 1940 printr-un acord sovieto-român, reprezintă un fals grosolan, menit să înșele opinia publică internațională. Se consemna în termenii Convenției de Armistițiu un delict al dreptului internațional, reprezentat de anexarea prin forță - sub forma ultimatumului, însoțit de intrarea intempestivă a trupelor și administrației sovietice - a teritoriilor respective. Președinte al Partidului Național Țărănesc și ministru secretar de stat în guvernul gen. C. Sănătescu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Partidului Național Țărănesc și ministru secretar de stat în guvernul gen. C. Sănătescu, Iuliu Maniu, afirma în ședința din 16 septembrie a Consiliului de Miniștri: „... În ce privește Basarabia și Bucovina, suntem o țară învinsă, ni s-au impus anumite condițiuni de armistițiu și nu avem ce face și ne supunem, fiindcă suntem într-o situație silită. A fost punctul cel mai dureros acela în care se spune că hotarul României este acela fixat în 1940...”. Prin art. 19, guvernele aliate declarau nule
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Uniunii Sovietice unele ostroave și, în plus, brațul principal de vărsare Stari-Stambul. Nu s-a ajuns deocamdată la un traseu admis de ambele părți; frontiera pe Chilia rămânea neclarificată. Așa cum s-a mai afirmat, documentul nu reprezenta o convenție de armistițiu, ci un dictat, o capitulare necondiționată. Prin art. 4, Uniunea Sovietică punea din nou în aplicare, cu consimțământul delegaților Marii Britanii și ai S.U.A., art. III din Procotolul secret adițional al Pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939. O problemă gravă pentru
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Procotolul secret adițional al Pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939. O problemă gravă pentru poporul român era „rezolvată” în mod unilateral, fără a se mai aștepta adoptarea unei hotărâri în cadrul Conferinței de pace. La scurt timp după semnarea Convenției de Armistițiu, în octombrie 1944, primul ministru britanic, W. Churchill, încheia cu Stalin, la Moscova, faimosul „acord de procentaj”, prin care se stabileau sferele lor de influență în sud-estul Europei și în răsăritul Mării Mediterane. Între altele, România urma să rămână în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
În fapt, România va intra în scurt timp, în întregime, sub dominația sovietică. Guvernul dr. Petru Groza, format la 6 martie, nu a mai abordat în documentele oficiale problema frontierei româno-sovietice, fiind considerată „rezolvată” prin art. 4 al Convenției de armistițiu. În fața manifestărilor anticomuniste, organizate de forțe politice democratice, sovieticii au trecut la o numeroase amenințări, inclusiv la adresa integrității teritoriale a României. În atmosfera deosebit de tensionată din toamna anului 1945, cu două zile înainte de demonstrația anticomunistă de la 8 noiembrie, Molotov declara
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
25 noiembrie 1949, printr-un alt proces-verbal, s-a stabilit frontiera româno-sovietică pe Canalul Musura, aflat la vest de brațul Chilia. Tratatul de pace, semnat la 10 februarie 1947, consfințea, în ce privește frontiera cu Uniunea Sovietică, situația instituită prin Convenția de Armistițiu din 12 septembrie 1944 și, implicit, situația creată la 28 iunie 1940, ce reprezenta punerea în aplicare a art. 3 din protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939. Această „reluare” reprezenta un fals evident, deoarece nu a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a teritoriului statului român, fiind însoțită de numeroase acte de brutalitate și de transformare în prizonieri a peste 100.000 de români, militari și civili. Nu revenim aici asupra condițiilor în care delegația României a semnat la Moscova Convenția de armistițiu cu Națiunile Unite (12/13 septembrie 1944), al cărei conținut depășea cu mult trăsăturile unui document diplomatico-militar de acest fel, fiind în fapt o capitulare necondiționată, cu prevederi impuse, teritoriale, militare, economice, politice etc. Din punct de vedere teritorial, se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
problemă gravă pentru poporul român era „rezolvată” în mod unilateral, cu consimțământul reprezentanților Marii Britanii și S.U.A., fără a se aștepta adoptarea unei hotărâri în cadrul Conferinței de pace. Semnificativ este și faptul că mareșalul sovietic R. Malinovski a semnat Convenția de armistițiu „din însărcinarea guvernelor S.U.A., U.R.S.S. și Regatului Unit” (precizare din finalul tratatului). În timp ce delegația oficială a României la Conferința de pace de la Paris, din 1946, nu a ridicat această problemă sau a avut câteva intervenții timide, membrii grupului de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
membrii grupului de români din exil au alcătuit o delegație neoficială, care a desfășurat o intensă activitate, insistând asupra dobândirii suveranității statale pe întreg teritoriul național. Aceste proteste față de configurația graniței cu Uniunea Sovietică (hotărâtă, de fapt, prin Convenția de armistițiu) nu au fost luate în considerare. Mai mult, până la semnarea tratatului de pace, sovieticii au făcut - atât la nord, în ținutul Herța, cât și la sud, în Deltă - unele „modificări”, depășind linia stabilită în 1944. În ședința plenară a Conferinței
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nord, în ținutul Herța, cât și la sud, în Deltă - unele „modificări”, depășind linia stabilită în 1944. În ședința plenară a Conferinței de pace, din 10 octombrie 1946, s-a hotărât, prin art. 1, așa cum fusese formulat în Convenția de armistițiu și în proiectul tratatului, ca frontierele României, cu excepția celei cu Ungaria, să fie „cele care erau în ființă la 1 ianuarie 1941 [...]. Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
teritoriale a României, în Deltă și prin anexarea, în anul 1948, a Insulei Șerpilor. Tratatul de pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947, confirma, în ce privește frontiera româno-sovietică, situația instituită prin Convenția de armistițiu, din 12 septembrie 1944 și, implicit, situația creată prin agresiunea din 28 iunie 1940, care - la rândul ei - reprezenta punerea în aplicare (și mult mai mult decât atât !) a art. 3 din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, din 23
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
al Majestății Sale Apostolice Imperială și Regală; Plenipotențiarul Bulgariei, dr. Momșiloff, Vice-președinte al Sobraniei; Plenipotențiarul Turciei, Marele Vizir Talaat pașa, de o parte și reprezentantul României, d. C. Argetoianu, de cealaltă. După cercetarea împuternicirilor lor, au convenit, întrucât convenția de armistițiu iscălită la 9 decembrie 1917 la Focșani a fost denunțată la 2 martie și a expirat la 5 martie 1918 ora 12 din zi, că de la 5 martie 1918 ora 12 noaptea va începe să curgă o suspendare a ostilităților
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sovietice în România este în exclusivitate dictată de necesitățile militare și de continuarea rezistenței trupelor inamice. 23 august 1944. Documente, vol. II, București 1984, p. 192-193; Ion Constantin, România, Marile Puteri și problema Basarabiei, București 1995, p. 187. Convenția de armistițiu între Guvernul Român și Guvernele Națiunilor Unite 12 septembrie 1944, Moscova Guvernul și Înaltul Comandament al României, recunoscând faptul înfrângerii României în războiul împotriva Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii și a celorlalte Națiuni Unite, acceptă condițiunile armistițiului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
armistițiu între Guvernul Român și Guvernele Națiunilor Unite 12 septembrie 1944, Moscova Guvernul și Înaltul Comandament al României, recunoscând faptul înfrângerii României în războiul împotriva Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii și a celorlalte Națiuni Unite, acceptă condițiunile armistițiului, prezentate de către Guvernele sus-menționatelor trei Puteri aliate, acționând în interesul tuturor Națiunilor Unite. Pe baza celor de mai sus, reprezentanții Guvernului și Înaltului Comandament Român, ministru de stat și ministrul de Justiției, L. Pătrășcanu, ministru subsecretar de stat al Afacerilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
august 1944 România a încetat toate operațiunile militare împotriva Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, s-a retras din războiul contra Națiunilor Unite și a rupt relațiile cu Germania și sateliții ei și că, după ce a încheiat la 12 septembrie 1944 un armistițiu cu guvernele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii, lucrând în interesul tuturor Națiunilor Unite, ea a participat activ la războiul împotriva Germaniei; și Având în vedere că Puterile aliate și asociate și România sunt doritoare să încheie un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-o sub lopată, dar n-a apucat s-o dezgroape, pentru că până să vină Lixandru cu târnăcopul, comoara s-a afundat ca o săgeată, adânc, în pământ. - Am început s-o căutăm după 23 august, după ce-am aflat de armistițiu. Până atunci, oamenii se tot codeau. Dar ne-a spus Moșu c-au să vină vremuri grele, că acum e timpul. - Acum e timpul... repetă von Balthasar visător. Acum e timpul, pentru că au să vină vremuri grele. Acum se găsesc
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
avut timp să afle... da, dacă fac o mică socoteală, bombardamentul, deci, a fost la 4 aprilie, iar armata de la Iași a fost făcută prizonieră pe 25 august. Sau, poate, chiar la începutul lui septembrie... Da, madam Delcă, se semnase armistițiul cu rușii... și ce-i cu asta ? N-ai auzit de cazuri cu oameni care mergeau liniștiți pe stradă și s-au trezit luați de ruși și apărând, din prizonierat, după ani și ani ? Nu știi ce-a fost atunci când
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nefiind temeinic pregătită și nici executată cu elanul cuvenit, a eșuat, însă. Tânăra luptătoare a fost din nou rănită. O rană și mai dureroasă a fost provocată de atitudinea regelui și a apropiaților lui. Totul s-a încheiat printr- un armistițiu cu ducele Burgundiei, iar Jeanne a fost nevoită să rămână pentru o vreme la Curte. Acolo s-a văzut din nou umilită de bârfele și intrigile celor ce nu o vedeau cu ochi buni, cărora le-a și căzut victimă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
pot face față cu oamenii neschimbați de la începutul războiului și plini de păduchi, bolnavi și obosiți. Mda. Și cum merg treburile pe aici? O să vedeți personal la noapte. Noaptea aceea a rămas de pomină pentru colone lul Momiceanu. Fiind declarat armistițiu temporar pentru strângerea morților și răniților dintre trupele rivale, comandantul muzicii militare, căpitanul Hanganu și căpitanul preot Boris Totoescu fuseseră de dimineață la țărmul mării în comunele Cebanca și Grigorievca unde au fost botezați 60 de copii și se făcuse
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de ei știut. Eu nu puteam. Aveam jurământul și credința mea și lipsa copiilor de la școală sau a mea dintre ei parcă ar fi micșorat speranța încheierii acestui război al tuturor împotriva tuturor. Școala mi se părea singurul loc unde armistițiul trebuia nu doar proclamat ci și susținut cu toată dragostea. Apoi cum puteam răsplăti oamenii aceștia puțin cunoscuți și atât de primitori decât cu ceea ce știam eu mai bine să fac: luminarea minții copiilor lor. De aceea, ca și în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
a lovi și mai mult în președintele Băsescu. Ce deontologie profesională mai poate avea un asemenea ziarist având coloana vertebrală foarte flexibilă, care se pretinde drept formator al opiniei publice?? Miercuri, 11 noiembrie. Cum au trecut 91 de ani de la Armistițiul de după primul război mondial, prima mare catastrofă pe continentul european. Mă gândeam la ce a simțit orice supraviețuitor, în speță mă gândeam la tatăl meu care după doi ani de concentrări a mai făcut și doi ani de război și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ca să-l protejeze. Cristian Vasile își dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Gri gore. De mai multe ori guriștii se-ntâlniseră, însoțiți de malacii lor, și scoseseră cuțitele. Povestea mea începe însă într-un mo ment de armistițiu. În acea seară bărbatul în smoking alb, mult prea șic pentru înfățișarea lui de docher dat cu brian tină, începu cu un cântec pe care abia-l compusese. Publicul nu-l știa, așa că-i sorbi vorbele în tăcere. Nu, vocea
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]