736 matches
-
la Fénelon"; studiul Alexandrei Ionescu "Chipuri ale binelui comun. Două încercări etico-politice românești", cu referire directă la conținutul revistei "Solidaritatea" (o încercare doctrinară democratică în spațiul răsăritean) și gândirea politică a lui Constantin Stere, o reflecție profund socialistă ce își arogă direcția prodemocratică; textul lui Robert Lazu Maria. Lecții de teologie politică, despre raportul intrinsec dintre mariologie și teologie politică, precum și prezentarea cazului Johann Baptist Metz și încercarea de teoretizare a conceptului de teologie politică. Studiul lui Alexandru Zub "Teologie și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
evidente de caracter juridic pe care nu a știut ori nu a vrut să o rezolve adecvat. Numărul relativ mare de martiri din timpul domniei sale, perioadă în care este atestată prezența creștinilor la curtea imperială, a fost cauzat de puterea arogată de magistrații provinciilor adesea influențați de discordiile poporului. Într-o situație asemănătoare se aflau și vârfurile înalte ale ierarhiei imperiale incapabile să depășească presiunile populare anticreștine. Din acest motiv, episcopul din Sardes, Meliton (+190), se plângea în anul 172 împăratului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fiind creația și emanația însăși a lui Dumnezeu. Dacă o viață există, are motivele sale să o facă și trebuie să continue astfel, pentru că este o rațiune care vrea asta; încălcarea este un drept pe care omul și l-a arogat împotriva legii naturii și o ofensă adusă Creatorului. Atribuiau simțul durerii și al plânsului până și pietrelor și plantelor. Accentuând doctrina metempsihozei lui Pitagora și a orientalilor, învățau că oamenii după moarte pot să se transforme în plante, iar că
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
promovarea principiilor etice poate justifica intervenția în afacerile interne ale altor state (vezi Bull 1984a). Exemplele recente de așa numite "intervenții umanitare" în Cambodgia, Rwanda, Serbia, Somalia și Timorul de Est ridică o provocare tot mai mare la adresa protecției împotriva interferenței externe arogată în mod tradițional prin revendicări de suveranitate. Aceasta se aplică și acuzării celor suspectați de a fi comis crime de război și crime contra umanității de către tribunale internaționale precum CIJ (Forbes și Hoffman 1993). Curtea Penală Internațională (CPI), încă embrionară
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
-se la controversata deținere a suspecților de terorism în închisoarea de la Guantanamo Bay, Butler spune: "Nu este vorba doar de faptul că protecția constituțională este suspendată pe o perioadă nedefinită, ci și că statul (cu funțiile sale executive sporite) își arogă dreptul de a suspenda Constituția sau de a manipula detențiile și procesele așa încât drepturile constituționale și internaționale sunt în mod evident suspendate" (Butler 2004: 63-4). Deținuții sunt astfel reduși la simple vieți într-un tărâm al nimănui, dincolo de lege. Butler
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
decât ceea ce am putea spune.” (P. Janet) A te lega la cap fără să te doară. (Adică a-ți asuma un risc, o responsabilitate, deseori Într-un mod inoportun, și a suporta consecințele: ceea ce face, de exemplu, lăudărosul, care Își arogă un merit sau o calitate pentru a epata, fără să se gândească Însă la faptul că, la un prim moment al adevărului, nu va putea proba nici pe jumătate din calitatea cu care s-a lăudat.) Nu lăsa pe mâine
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
comise pentru a-i Împiedica pe călugări să afle conținutul cărții. Căci aceasta se ocupă de râs, pe care nu-l condamnă din moment ce Îl consacră ca obiect de studiu, iar râsul e pentru Jorge Într-un raport antinomic cu credința. Arogându-și dreptul de a lua totul În derizoriu, el deschide calea Îndoielii, care este dușmanul adevărului revelat: - Dar ce te-a speriat În discuția aceasta despre râs? Nu faci să piară râsul dând pierzaniei această carte. - Nu, desigur. Râsul este
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ideologic pronunțat - motiv pentru care Marie Darrieussecq introdusese criteriul materializării simblice: la un moment dat, scriitorul ficționalizează ostentativ narațiunea, pentru a deschide calea lecturii simbolice. În felul acesta, eul morcelat În scriere (pentru autorul-narator) sau În scris (pentru cititor) Își arogă o identitate, depășește, metaforic vorbind, stadiul oglinzii, și o face, desigur, nu atît În propriul beneficiu În fața lui Însuși, cît În cel al său ca obiect de recunoaștere din partea cititorului. Simbolizarea conferă sens autoficțiunii, Îi oferă adică un plan de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
măsura omului care o scrie. Numai astfel se poate Înțelege umanismul literaturii, care nu are nimic În comun cu cel ideologic al secolului Luminilor sau cu alte ideologii ale secolului trecut. Singura situație În care un text literar Își poate aroga statutul de model este cel În care naratorul se propune ca erou și realizează adecvarea dintre graphein și bios, dintre scriere și reprezentare, adică ceea ce se numește stil. Stilul Înseamnă autenticitate, iar autenticitatea se sprijină pe reprezentarea și, În cazurile
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu puterea sacră face intolerabilă supravegherea continuă - și presupusă a fi generalizată - a puterii politice. Pentru că vrea să se substituie puterii pe care numai Dumnezeu era abilitat să o exercite, dictatorul este perceput ca un „dement al supravegherii”. El își arogă un rol care nu este al său și face tot ce-i stă în putință ca nimeni să nu i-l conteste. Mărturii, cărți de spionaj, studii: sunt nenumărate documentele care vorbesc despre supravegherea politică. În schimb, operele teatrale ce
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
convorbire telefonică. Barbara era mereu amabilă și bine dispusă. în opinia multora, coordonatoarea centrului era o șefă dificilă, o persoană rece și cu aere de superioritate, iar subordonații o considerau extrem de nedreaptă în legătură cu stabilirea turelor sau a zilelor libere. își aroga mereu meritele cuvenite de fapt celorlalți și îi critica pe angajați în public, dacă greșeau ceva. Comportamentul său îi distrăgea pe ceilalți angajați de la sarcinile lor, așa încît la intervale foarte dese aveau loc noi demisii și angajări. Mă depășește
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
și purtătorul oficial de cuvânt al creatorilor pe lângă colecționari și muzee; editorii de cărți, aflați la granița dintre lumea eco-nomică și lumea simbolică, sunt conștienți de funcția pe care o monopolizează, de valorizare a muncii autorului; nu ezită să-și aroge alura unor "dive"; jurnaliștii sunt conștienți de puterea lor de a face sau desface notorietăți și de a legitima unele semnături; prin stăpânirea scriiturii sau a imaginii catodice și difuzarea lor masivă, tendința lor este de a considera că sunt
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
responsabilități, și delegându-le, abdică de facto de la ele. Se produce astfel o veritabilă deturnare a puterii. Aceste "derive" administrative sunt denunțate de Pierre Legendre (1968), care, ca jurist publicist și instituționalist, se ridică împotriva puterii pe care și-o arogă pe nedrept administrația. Adevărată citadelă de competențe și cunoștințe, înscrise în durată, imagine a continuității statului, "birourile" își construiesc treptat și ineluctabil autonomia față de calendarul unei puteri politice schimbătoare și efemere. • Forma "concurs" Comanda publică se efectuează adesea în cadrul unui
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
funcțiile practice, învestit cu valori estetice, recursul „la imagini ca procedeu de comunicare“ (Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române). Acestea au forță de sugestie și expresivitate, adresân duse imaginației și sensibilității cititorului; - în raport cu normele limbii literare, discursul artistic își arogă o mare libertate, abaterile fiind transformate întro sursă de expresivitate (stilul artistic este privit ca o formă de abatere de la normele comunicării uzuale de către Paul Valéry, Leo Spitzer, Charles Bruneau, Jan Mukařovský etc.); valorifică resursele expresive ale limbajului pe toate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
teoretice, una pentru care computerul este o minte programată, un instrument care gândește (direcția hardă și alta pentru care computerul este un instrument întrebuințat în studiul minții umane, ajutând omul să gândească (orientarea softă. Ideologia programului „tare” al inteligenței artificiale, arogându-și dimensiuni ontologice, nu doar epistemologice, este cea mai criticată. Astfel, zarurile fiind aruncate de profeții inteligenței artificiale la extremitatea periculoasă a gândirii, se întrevede posibilitatea „descărcării” minții umane în cadrul computerului (vezi în capitolul al treilea discuția despre transumanistul Moravecă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de la mașinile-mecanisme modul funcțional de interacțiune al părților într-un întreg (până la analogia om-ceasornică, din domeniul vieții artificiale reiese faptul că omul poate învăța să conviețuiască și să comunice cu alte specii pe care el însuși le creează. Umanul își arogă statutul de demiurg mai mult ca oricând, relegându-se de etimologia cuvântului mașină, care în greaca antică însemna ceea ce permitea zeului să se pogoare pe scena activității umane (de unde expresia deux ex machinaă. O direcție opusă celebrează formele de viață
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
naratorul e coleg de detenție cu lideri comuniști precum Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil Bodnăraș (dar și cu, pe atunci, încă subalternul Nicolae Ceaușescu) și tot acolo ia notă pentru prima oară de stratificarea internă a partidului comunist, de privilegiile arogate de conducători, de practicile nedemocratice din partid, de carierismul unora. Un mănunchi de microportrete, de „studii de caz”, construite ca proze scurte semiindependente, dau seama expresiv de dramele individuale ale unor deportați, zdrobiți ca ființe umane de condiția concentraționară. Autenticitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
capacitatea de a aborda asemenea probleme cu impact social, pentru că majoritatea, spunea Paulescu, sunt „împotmoliți în mocirla materialistă și ignoră voit instinctele și rezultatul alterării lor’. lată de ce de-a lungul timpului filosofii, moraliștii și mai recent psihologii și-au arogat această ingrată misiune. Majoritatea lor însă necunoscând natura umană, nerecunoscând resorturile intime care-i coordonează existența, natura instinctelor și efectul lor asupra individului și societății, au tratat problemele sociale plecând de la sofisme și reprezentări false, intelectualizând și teoretizând realitățile existenței
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
el a dorit să conducă imperiul contribuind decisiv la schimbarea a doi împărați (Constantin Monomacul și Mihai al IV-lea, punând în locul ultimului pe Isac Comneanul în anul 1057). În același timp, și ca o sfidare la adresa curții imperiale, își arogă dreptul de a purta stema împărăției, afirmând trufaș că „dacă e vreo diferență între sacerdoțiu și imperiu aceasta este în favoarea celui dintâi’. Reacția împăratului a fost una foarte dură, exilându-l pe patriarh în insula Imbros din Arhipelag, unde acesta
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acord era constituirea unui mini-parlament provizoriu de 100 de membri, CPUN (Consiliul Provizoriu al Unității Naționale), unde să fie reprezentate toate partidele politice înscrise oficial până la 31 ianuarie 1990. Această aparentă deschidere democratică era compensată de faptul că FSN își aroga dintru început 51 de locuri, în vreme ce toate celelalte partide, asociații, ca și reprezentanți ai Academiei Române și ai marilor universități își împărțeau celelalte 49 de locuri. Cum existau multe asociații și partide care gravitau deja în jurul FSN, și cum, aflat la
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
adevărate asceze morale, la care trimitea și discursul anti-comunist al PNȚCD, cât și ideologia Alianței Civice, care nu încetează să susțină că membrii săi nu acceptă să participe la exercițiul puterii, oricât de democratic ar fi acesta, dar care își arogă dreptul de a cauționa sau, dimpotrivă, de a condamna moral orice putere în exercițiu. Pe de altă parte, opinia publică vedea în CDR, cum spuneam, un bloc politic a cărui unitate o măsura prin prisma monolitismului afișat decenii de-a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
statului-națiune român unitar de mai târziu este închegat. 3.1.2. Sistemul educațional În Europa occidentală, procesul de etatizare a educației a debutat încă din secolul al XVIII-lea, ajungând ca, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, statul-națiune să își aroge din ce în mai autoritar jurisdicția instituțională asupra educației. Țările române nu fac excepție de la această tendință europeană, fiind atrase, la rându-le, în siajul evoluțiilor pe care s-au înscris societățile occidentale. Acestea sunt motivele pentru care înțelegerea emergenței
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Versiunea tipărită în 2007 la Editura Humanitas inversează capitolele 2 și 3, aducând și alte modificări nesemnalate Raportului final inițial. Chiar dacă rămân cosmetizări de detaliu și nu afectează substanța lucrării, acestea subminează totuși retorica "finalistă" pe care Raportul și-o arogă, deloc oportun, încă din titlu. Prezența atributului adjectival "final" relevă intenția de a închide orice dezbatere legitimă asupra naturii regimului comunism. 30 Concluzia "nelegitimității și criminalității" regimului comunist a fost deja avansată de către Sorin Ilieșiu în octombrie 2005 președintelui Traian
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
niște alegorii. Pe de altă parte, de multe ori calitățile sunt dublate și de unele slăbiciuni, ceea ce determină o decădere și o devalorizare a imaginii lor pilduitoare, destinate unui scop moralizator, pe care operele în care apar uneori și-l arogă. Donna angelicata se convertește într-un simbol al unei virtuți, ce eșuează însă în a se face verosimil sau cel puțin acceptabil de către cititori. 20 Alexandru Balaci, Boccaccio, Editura Albatros, București, 1976, p. 119. 22 La polul opus, donna demonicata
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
însă, drumețind acum călare,/ Nu-i slobod să vorbim decât în șagă;/ Zău, lasă slova sfântă, doamnă dragă,/ Pentru amvon și pentru seminare.”300 Cuvintele lui indică o reacție de respingere a atitudinii aproape eretice a femeii de a-și aroga dreptul interpretării Scripturii, ea răsturnând astfel un monopol masculin al hermeneuticii biblice.301 Personajul feminin conștientizează permanent că are experiența, dar nu și autoritatea de a interpreta textele și de a predica. Chiar din incipit, declară lipsa unei autorități care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]