754 matches
-
Europei. Bibliografie Adolf Armbruster, La romanité des Roumains. Histoire d'une idée, București 1977. Stelian Brezianu, Romanitatea orientală și Evul Mediu, București 1999. Th. Capidan, Românii nomazi, în �Dacoromania" IV, 1923-1924 Th. Capidan, Aromânii, București 1932. Matilda Caragiu Marioțeanu, Dicționar aromân (Macedo-Vlah), DIARO, A-D, București 1997. Alexandru Niculescu, Language Loyalty - Culture Loyalty, în �Revue Roumaine de Linguistique" 20 (1975), 4. Tache Papahagi, Dicționarul dialectului aromân, București 1963. Max-Demeter Peyfuss, Chestiunea aromânească, București 1994. Sextil Pușcariu, Studii istroromâne, I, București 1906
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Românii nomazi, în �Dacoromania" IV, 1923-1924 Th. Capidan, Aromânii, București 1932. Matilda Caragiu Marioțeanu, Dicționar aromân (Macedo-Vlah), DIARO, A-D, București 1997. Alexandru Niculescu, Language Loyalty - Culture Loyalty, în �Revue Roumaine de Linguistique" 20 (1975), 4. Tache Papahagi, Dicționarul dialectului aromân, București 1963. Max-Demeter Peyfuss, Chestiunea aromânească, București 1994. Sextil Pușcariu, Studii istroromâne, I, București 1906. I. Tóth Zoltán, Primul secol al naționalismului românesc ardelean (1697-1792), trad. Maria Someșan, București 2001.
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Român. Sînt imagini din lumea aromânilor. Personaje care îți par hieratice, enigmatice sau doar pitorești - cel mai adesea oameni înstăriți, purtînd costume exotice, tradiționale, și doar rareori haine "nemțești" - surprinse pe fundalul simplu, tipic, al studioului fotografic sau al satului aromân cu case îngrămădite. Unele devin tipuri, altele refuză cu încăpățînare acest statut și își revendică identitatea. Te mai uimește abilitatea fraților Manakia de a cuprinde, într-o epocă a fotografiei de început, în limitele aceleiași imagini, atîtea personaje, uneori chiar
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
Fusese fabricat, așadar, cam în aceeași perioadă cu cel din Timișoara, apărând astfel foarte verosimilă ipoteza ca lăcătușul Heim să fie și autorul acestuia din urmă. La fel de posibil este ca lui Heim să îi fie făcută această comandă de către comerciantul aromân Trandaphill (probabil o transformare a numelui Trandafir, cu care apare în alte surse), cel care în 1827 intră în posesia casei cu nr. 116 de la colțul străzii Zápolya, actuala stradă Eminescu. Nu este deloc improbabil ca, în cursul călătoriilor sale
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
Constanța, Christian Gigi Chiru, potrivit NewsIn. Acesta a mai spus că limbajul folosit de Mazăre este o intenție vădită a primarului de a distrage atenția de la problemele orașului, foarte grave. Lansează tot felul de teme și jigniri referitoare la etnia aromână de câte ori face trimitere către prefect, vizează să-i jignească pe aceștia și pe cei din etnia romă când face trimitere la mine. Îi transmit că aș fi fost mândru și aș fi recunoscut în prima secundă dacă eram rom, țigan
Mazăre va ajunge în instanţă pentru că l-ar fi făcut ţigan pe preşedintele PDL Constanţa () [Corola-journal/Journalistic/48803_a_50128]
-
plasarea noastră alături de statele de la sud de Dunăre. Două sînt subiectele predilecte ale studiilor din Martor. Muntele Athos, evocat de discuțiile Ancăi Manolescu cu Horia Bernea (autorul unor superbe fotografii reproduse în revistă) și cu părintele André Scrima; apoi comunitățile aromâne, tema mai multor articole semnate de Irina Nicolau (Les caméléons des Balkans, urmat de Les Aroumains aujourd'hui), de Dominique Belkis în căutarea unei definiții a "meglenității", și de Marian Țuțui pe urmele aromânilor istrioți. Mai există o serie de
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
cu părintele André Scrima; apoi comunitățile aromâne, tema mai multor articole semnate de Irina Nicolau (Les caméléons des Balkans, urmat de Les Aroumains aujourd'hui), de Dominique Belkis în căutarea unei definiții a "meglenității", și de Marian Țuțui pe urmele aromânilor istrioți. Mai există o serie de articole pe teme foarte diverse. între Istanbul, Sarajevo și Paris, Augustin Ioan se oprește la București, într-un studiu de arhitectură; Șerban Anghelescu scrie despre motivul sacrificiului în povestirile balcanice; Speranța Rădulescu propune ipoteza
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
scos din uz; se cunoaște expresia grumazul (sau grumajii) gâtului, întrebuințată în regiunile în care circulă gât. Tot S. Pușcariu crede că, în limba veche, grumaz a fost concurat și de gușă, păstrat în câteva localități din sudul Banatului, la aromâni și meglenoromâni cu sensul de „gât“. Este de presupus că grumazul ar fi fost gâtul întreg, iar gușa numai partea lui anterioară sau laringele. În acest caz, verbul a sugruma înseamnă strângerea gâtului de jur împrejur, iar a sugușa, apăsarea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
se găsesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii și intestinele“. Pântece este moștenit din lat. panticem (forma de acuzativ a lui pantex), la fel ca în multe alte limbi romanice (italiană, franceză, catalană, spaniolă, portugheză). Există și în dialectele sud dunărene (aromână și meglenoromână). Este cel mai vechi, fiind atestat în Psaltirea Hurmuzaki (secolul 16). Despre burtă, în DEX se spune că originea sa nu este cunoscută. Se crede că ar fi de origine expresivă, datorită, pe de o parte, grupului consonantic
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Foale este, de asemenea, moștenit din lat. follis, care însemna „sac de piele umflat cu aer, balon, foale (pentru foc)“ și care a fost moștenit, cu sensuri diferite, de limbile romanice. În română, există în toate cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân). Sensul de „burtă“ din română apare încă de la Coresi (se pare că burta umflată a fost asemănată, în glumă, cu foalele). Burtă este un termen răspândit în Muntenia, pântece în Moldova și Transilvania, iar foale în Banat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
verbele (a) amăgi, (a) cuteza, (a) mângâia sau substantivul mărgea), ele au pătruns în latina dunăreană. Azimă, cu sensul „turtă din făină de grâu sau de secară, făcută din aluat nedospit și coaptă sub spuză“, există și în dialectele sud-dunărene (aromână și meglenoromână); provine din cuvântul latinesc azymus „fără drojdie“, împrumutat din gr. azýmos, termen folosit în terminologia religioasă creștină. În greacă, era un derivat de la zýmos „drojdie“, cu prefixul privativ a-. Limbile romanice occidentale au împrumutat termenul din latina ecleziastică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
româna s-a constituit ca idiom cu identitate diferită de latină, și continuă și în zilele noastre. Se vorbește adesea de unitatea limbii române, ca despre o caracteristică recunoscută atât în sens larg, la nivelul celor patru dialecte istorice (dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istro româna), cât, mai ales, în sens restrâns, referitor numai la dialectul dacoromân. Considerată adesea drept surprinzătoare, unitatea limbii române este remarcabilă în comparație cu alte limbi europene și, în primul rând, cu celelalte limbi romanice; iată ce afirmă renumitul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
călătorie în spațiul geografic românesc, fiindcă multe dintre cuvintele cu istorie palpitantă sunt răspândite numai în variantele geografice ale limbii române (în cele patru dialecte istorice deja menționate sau în graiurile dacoromânești). Volume aparte vor fi consacrate prezentării unor cuvinte aromâne, meglenoromâne sau istroromâne ori unor termeni caracteristici graiului muntean, moldovean, bănățean, crișean sau graiurilor transilvănene. Cercetările din ultimii ani oferă material lexical cules și din vorbirea românilor din afara granițelor țării noastre; în domeniul lexicului, diverse elemente neînregistrate pe teritoriul României
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
lexicale. Există și o altă perspectivă, care ține seama de poziția cuvintelor moștenite în structura lexicului românesc. Unele aparțin limbii literare, altele au rămas doar în variantele dialectale; între acestea din urmă, remarcăm unele care există numai în dialectele sud-dunărene (aromână, meglenoromână, istroromână), altele care s-au păstrat în graiurile dacoromânești arhaice și unele pe care le întâlnim numai în textele vechi românești. Cât privește termenii din prima categorie, cei din limba literară, aceștia sunt de diverse tipuri: pe lângă cei care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sale vechi în diferite zone de influență, fiecare identificându-se cu un reper anume. De pildă, cartierul nostru se numise inițial Izlaz, ulterior schimbându-și numele în Nedelcu Chercea la inițiativa autorităților locale. Familia Chercea descindea dintr-o prosperă ramură aromână și ridicase aici între anii ’30 -’40 câteva obiective însemnate pentru membrii comunității, între care: Biserica „Sfântul Mina”, „Școala de fete”, „Școala de băieți” și „Dispensarul medical”. Destinația acestora a rămas neschimbată, iar cele două corpuri de școală au căpătat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
sale vechi în diferite zone de influență, fiecare identificându se cu un reper anume. De pildă, cartierul nostru se numise inițial Izlaz, ulterior schimbându-și numele în Nedelcu Chercea la inițiativa autorităților locale. Familia Chercea descindea dintr-o prosperă ramură aromână și ridicase aici între anii ’30 -’40 câteva obiective însemnate pentru membrii comunității, între care: Biserica „Sfântul Mina”, „Școala de fete”, „Școala de băieți” și „Dispensarul medical”. Destinația acestora a rămas neschimbată, iar cele două corpuri de școală au căpătat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
armonia dansului și a acrobațiilor. Nu se întunecase când au amuțit lăutarii, ca să lase să se audă ceilalți lăutari ce aduceau încă trei cete de călușari. De ce vorbesc românește? îl întrebă mirat Selin pe Toma Cantacuzino. — Așa vorbesc ei, sunt aromâni sau chiar români curați. — Sunt mulți pe aici? Or fi, cine-i numără? — Beiul știa că sunt români prin părțile astea? — Ei cum să nu știe, toți știm. Și-a făcut un conac pe aci în sudul Dunării, la Arbănași
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
faptul că „acțiunea se desfășoară Întro familie de machedoni, ținînd cont de faptul că Însuși Caragiale a fost, după mamă, aromân”. Și mai departe interpretul adaugă alte amănunte discutabile :” Practic, noi jucăm jumătate din Caragiale, ne jucăm și cu latura aromână” etc. Cu latura aromână a lui Caragiale nu e de jucat ( decît dacă Îl consideri, precum odiosul N. Davidescu, „ultim ocupant fanariot”) ; și-apoi, cînd ai un Caragiale Întreg, nu e păcat să joci numai jumătate din el?!... Ca să nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
desfășoară Întro familie de machedoni, ținînd cont de faptul că Însuși Caragiale a fost, după mamă, aromân”. Și mai departe interpretul adaugă alte amănunte discutabile :” Practic, noi jucăm jumătate din Caragiale, ne jucăm și cu latura aromână” etc. Cu latura aromână a lui Caragiale nu e de jucat ( decît dacă Îl consideri, precum odiosul N. Davidescu, „ultim ocupant fanariot”) ; și-apoi, cînd ai un Caragiale Întreg, nu e păcat să joci numai jumătate din el?!... Ca să nu mai vorbim de eroarea
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
precum odiosul N. Davidescu, „ultim ocupant fanariot”) ; și-apoi, cînd ai un Caragiale Întreg, nu e păcat să joci numai jumătate din el?!... Ca să nu mai vorbim de eroarea regizorală flagrantă, bazată de cvasi/etnia dramaturgului : dacă Jupîn Dumitrache e aromân, Înseamnă că și Miroiu din Steaua fără nume e evreu, deoarece, cum bine știm, Mihail Sebastian a fost evreu... E greu să faci publicitate unei montări, prin afișe și interviuri; decît să emiți gogomănii, mai bine taci. Și lasă-i
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
douăzeci de ani, când va fi sexagenar, acest admirabil medic uman, având foarte numeroase realizări profesionale remarcabile, va intra În galeria marilor chirurgi români, din domeniul urologiei, alături de Theodor Burghele, Nicolae Hortolomei, Gheorghe A. Olănescu și Eugeniu Proca. O „privighetoare” aromână Doamna Sultana Iane, născută Lascu, este nu numai excelentă profesoară de fizică, dar și pilduitoare cunoscătoare a dialectului macedoromân și a tradițiilor milenare ale aromânilor, pe care le cultivă neîncetat Împreună cu soțul său, inginerul Gheorghe Iane, de asemeni aromân autentic
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Latine ca reprezentantă autoritară, admirabilă a folclorului nostru strămoșesc să ne umple inimile și sufletele de bucurie, insuflându-ne, totodată, un spor de nădejde că nu se va adeveri nicicând profeția Întristătoare a marelui savant Tache Papahagi privind pieirea dialectului aromân! Distinsă și preamilostivă Camelia noastră dragă Sunt literalmente fericit că am fost desemnat de colegi ca să vă felicit de ziua aniversară a Domniei Voastre. Francezii spun că nu există bucurie mai mare decât aceea de a face bine, iar facerea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
veniți din așezări de la sud de Dunăre, Îndeosebi din Pind, toți macedoromâni (aromâni). Din rândul absolvenților acestei școli dintâi au ieșit Învățători care aveau să deschidă școli românești În Macedonia, și preoți care vor sluji, tot În Macedonia, În grai aromân și În limba română literară. Contribuind la trezirea spiritului național prin cultivarea, În scriere, a limbii strămoșești, În pofida nenumăratelor obstacole cvasiinsurmontabile, pe care le-au avut de biruit, toți acești luminători ai unor sate din Macedonia au rămas În amintirea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
scriere, a limbii strămoșești, În pofida nenumăratelor obstacole cvasiinsurmontabile, pe care le-au avut de biruit, toți acești luminători ai unor sate din Macedonia au rămas În amintirea noastră ca veritabili apostoli ai neamului românesc. Inițiatorul, Întemeietorul și conducătorul primei școli aromâne a fost părintele ieromonah Averchie, despre care se cuvine să scriem câteva cuvinte evocatoare. Trimis la București, În 1862, de starețul mănăstirii Iviru de pe Muntele Sfânt Athos din Macedonia ca să oprească secularizarea averilor mănăstirești din România, măcar a acelora ce
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
să fie condus de părintele ieromonah Averchie Valahul. Ministerul de resort aprobă numaidecât cele cerute de consiliul permanent, stabilește Mănăstirea Sfinții Apostoli din București ca sediu al institutului, Îi comunică părintelui Averchie cele hotărâte, prevenindu-l, totodată, că instruirea tinerilor aromâni În limba română literară se va face cu scopul ca aceștia să se Întoarcă În Macedonia ca profesori și Învățători pentru copiii macedoromâni de-acolo. Tot părintele Averchie, primind 4.000 de lei pentru cheltuielile de deplasare, este desemnat pentru
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]