6,712 matches
-
de la pământ? Nici Nadia Comăneci, în vremurile ei de glorie, n-ar fi reușit să facă așa ceva. Aproape în fiecare poem apar scene idilice: „Cei ce-n inimi poartă sori, / Seamănă-n ogradă flori / Și se-mbată-n sărbători, / Cu arome și culori.“ (Oameni buni) „Și-astfel mă preschimb și eu / Într-un arc de curcubeu / Și-mi desfac, sub cer, aripa, / Să preschimb, în veacuri, clipa.“ (Feerie) „Când stelele din drum se ntorc / S-asculte-n miriști pitpalacul, / Când greieri cântece își
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a primei nopți de dragoste, când Agripina, după multe amânări, îl acceptă pe insistentul Tinel în patul ei de fecioară. „Tinel - povestește autorul - s-a ridicat puțin și, văzând ochii închiși ai femeii dragi, a lăsat gura să fixeze în aroma salivei buzele fierbinți și dornice în descătușarea temperaturii genetice insuportabile. Gurile lor unite erau secondate și de mâinile femeii care au prins cu moleșeala și căldura lor gâtul bărbatului ce se lăsa, ca un adolescent, atras în mrejele catacombice ale
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
că multe comparații se referă la îndeletnicirea de bețiv: „Te strâng în brațe / Cu ardoare / CA un boschetar / O sticlă de tărie / Mare.“ (Îmbrățișare) „Sorb / Cu voluptate / Dintre coapsele tale / Plăceri nemăsurate / CA un bețiv / Din sticlă / Vise deșarte.“ (Voluptate) „Aroma / Trupului tău / Mai dăinuie / În memorie / CA pe gâtlejul ud / Al unui bețiv / Mirosul de tărie“ (Aroma) etc. Singura surpriză oferită cititorilor constă în aceea că uneori „ca“ este înlocuit cu „precum“. Dar substituirea se produce rar. Ioan Hada, autoproclamat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
boschetar / O sticlă de tărie / Mare.“ (Îmbrățișare) „Sorb / Cu voluptate / Dintre coapsele tale / Plăceri nemăsurate / CA un bețiv / Din sticlă / Vise deșarte.“ (Voluptate) „Aroma / Trupului tău / Mai dăinuie / În memorie / CA pe gâtlejul ud / Al unui bețiv / Mirosul de tărie“ (Aroma) etc. Singura surpriză oferită cititorilor constă în aceea că uneori „ca“ este înlocuit cu „precum“. Dar substituirea se produce rar. Ioan Hada, autoproclamat în titlul volumului „faraon“, rămâne adeptul de neclintit al adverbului „ca“. Drept urmare, cartea sa se transformă într-
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ala creierului, apoi să-și spele goliciunile în inimă. Țigări furate una câte una, să iasă la numărătoare. Lanul cu porumb din spatele casei, podul șurei, gârla cele mai intime ascunzișuri. Fumul nu-și recunoaște cenușa, flacăra nu-și motivează arderea, aroma nimic mai personal, inspira adânc, respira: Asta este pentru Dumnezeu, doar așa mă va cunoaște pe dinăuntru. Unde nu-și băga Moșul nasul? Nici cu pătura în cap nu era singur, nici în closetul din fundul grădinii, nici în beciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din palmele fiului de împărat... roșcata. Bice, hamuri, șa, transpirație, respirație, excitație, cu pantalonii pe vene, după baloții de lucernă, în podul șurei, cavalerul trac, Heros Invinctus Eternus. Roșcata... Blonda, ascunsă sub putina cu varză, în beci. Acolo, răcoare. Toamna, aromele de compot, de mere coapte, de murături, de fragă, de busuioacă, de căpșunică se despleteau din pagina împăturită, precum o scrisoare expediată direct din grădinile cerului. Sfântul Petru, milostiv individ, pentru prima dată a renunțat la cenzură, slobozind îngerul dimpreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ispită precum în... magazia din spatele casei, pe când tanti Didina râșnea crupe pentru puișori, pentru bobocei, pentru rățuște... "Hai, puiule, bobocelul lui tanti, rățoi mic, lasă pe tanti să-ți pupe puța, mâine-poimâine calci pe urmele lui ta-tu..." Visul avea aroma chiloților uitați de tanti Didina, seva trunchiului de cireș: floare, frunză, fruct într-o cutie de pișcoturi sub grindă. Visul îi dilata nările de mistreț tânăr, fetele din revistă miroseau a cerneală de calitate. Trecea cu buzele umede peste fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
perechi, se iubeau pe sub butucii de vie. Petru nu putea rata libertatea de a-și bucura inima pe furate. Se cățăra în zarzărul din fața dormitorului și privea pe fereastră. Camera era aproape goală, fetele, amestecate ca bobițe de tămâioasă, dădeau aromă toamnei. Genia, Antoaneta și încă două jucau cărți. Din zarzăr, le vedea de parcă ar fi fost lângă ele. Putea sta comod acolo în copac câteva ore, fetele se schimbau în pijamale, se pieptănau, se maimuțăreau în oglindă, iar după stingere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
prin cătare, când ochești și trage, trage, bă, a căzut de bătrână prostănacule... Acum, gata, la masă, în careu adunarea, masca pe muian! Poftă bună! Respiră și înghite, oștean! Pâine neagră, uscată, secară necernută, nedospită, mestecată ca o gumă cu aromă de cartofi înăcriți, deasupra câteva așchii de margarină râncedă, înghețată, ce nu se lasă întinsă și o jumătate de lingură cu gem de caise. În stomac cârtițele făceau tumbe. Gata, bă, auzi? Sărut mâna pentru masă, tovarășe sergent! Așa, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Alaltăieri, bătrânul Newton, ca de obicei, a poftit suc de mere căzute singure din copac, pentru că merele gravitate sunt de o sută de ori mai bune decât merele imponderabile, iar umbra sa, miss Storey, a servit ceai de tei cu aromă de scorțișoară. Dimineața, Gheorghe Gheorghiu-Dej se grăbea să ajungă la Moscova, a băut pe fugă o cafea cu nechezol, iar umbra sa, tovarășa Paucher, un ceai din ramuri de fenic. Pe domnul nici măcar nu știu cum îl cheamă, pe jumătatea sa, nici atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
întoarce în floare, omul în om, niciodată. Umple scăldătoarea copilului cu aparențe confuze, către ce nedefinire a întins mâna? Este atât de simplu să prezici nimicul, vrăjitorule? Aruncă aparențele lângă un pom în floare și așteaptă toamna, fructul va avea aroma poveștilor nespuse până la capăt, atât de simplu... Petru a ales luna plină și scara coșarului; nici un ciob de lumină în vatra cerului; Dumnezeu, ca un balaur cu 7 capete, scuipa rouă peste fiecare stea coaptă. Viața dă în foc, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în cutii de carton îmbrăcate cu pânză albă. Eu nu am primit niciodată un colet scris pe două coloane cu creion chimic. Mă trezeam noaptea, în tindă misterul cubului legat cu sfoară de cânepă ispitea simțirile. Le miroseam pe toate. Aroma drojdiei desfunda cuptorul cu pâine (Crăciunul venea în tingirea de cozonac), Paștele înroșea cerul (o pasăre uriașă și-a făcut cuib deasupra norilor, Dumnezeu vopsea ouă), ciocolata topită imprima ambalajele (gustul de cacao ieftină, zahărul și romul ispiteau intențiile), portocalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
acesta este trupul meu... Beți dintru acesta toți, acesta este sângele meu!" Rupeți din mine ca dintr-un arbore roditor, în inimile voastre va înmuguri pacea, veți fi livadă și veți hrăni alte înfometări! Fericirea este nesaț de Dumnezeu. Gustați aroma: salcia plângătoare siropează așteptările, pelinul pudrează foietajele, ultimul strat a prins crustă de atâta dragoste. Nespusele, neîncăputele, neînțelesele, nenăscutele se înghesuie într-un malaxor ruginit, omul singur. Fericirea definește absolutul: altă culme altă justificare, ecuația despre cum iubeam ieri avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
meditativă țâță fertilă, fiecare sugea de când a tresărit gând în pântece de împrumut; în mănăstire, deasupra lumânărarului pentru morți, monahii coceau intenții pe ambele părți, ugerul nopții avea gust de tămâie și ceară topită; în mânăstiri, tresărea inima la fiecare aromă de sânge tânăr, ploaia avea gust de cer rânced, râul de salcie plângătoare, oceanul de corabie putredă. În mănăstire, durerea dădea pe dinafara paharului plin pe jumătate, cealaltă doime lăcomia ochilor întredeschiși. Pentru care parte să te întristezi, frate, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
catedrală în noaptea de Înviere. Genia, simțurile sunt avangărzi ale ispitirii, fiecare răspuns concretizează intenția de a culege nimicul, cenușa nu lasă nici măcar o dâră de cretă în oglindă. Miros! Primăvara în siropul de tuse scutură păpădia. Vara, greierii inspiră aroma grâului copt. Toamna gutuile parfumate îmbibă fotografiile. Se desfac florile albe în vârful salcâmilor ianuarie sfidează anotimpurile. Mirosul resuscitează memoria. Portocala de Crăciun, una împărțită la cinci, a cincea parte încă o dată tăiată în trei tata, de dragul nostru, spunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mai fotogenică obsesie. În mijlocul horei, două flăcări decupau poartă în cer. În mijlocul horei, fiecare pas, o intenție de groapă acoperită; peste cadranul ceasului, necuprinsul se adâncea tot mai mult, secundarul trăgea greu plugul a secetă; lemnul de nuc ardea cu aromă de farmacie; focul înghițea secundele ca pe niște semințe cojite de floarea soarelui, pendulul oscila între două nedefiniri; ceasul, precum clopotul, precum comandantul de vas, moare ultimul. Dumnezeu, atent, a schimbat discul. În ritm de vals, flăcările imitau legănatul corăbiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
atins umărul, apoi s-a depărtat brusc, speriat. În bezna celulei, două respirații aproape stinse trădau prezența. Petru a încercat o poziție de drepți în fața arătării difuze, un salut milităresc, un aer solemn. Petru a inspirat moartea ca pe o aromă de primăvară timpurie, apoi (în virtutea amintirilor) a scuipat-o ca pe o bucată de plămân putred: Bunicul avea o vorbă: moartea nu trebuie luată în seamă. Cu moartea nu se cade să fim intimi: tu îi ceri sinceritate, ea te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
A coborât de pe laiță, a ieșit pe portiță și a pornit către pasăre... Când a ajuns Între brazde, a Început să 23 22 se lupte cu Înălțimea lor... Împiedicându-se În poala cămășii, se rostogolea peste brazdele de pământ afânat. Aroma de pământ proaspăt parcă Îi dezmiardă sufletul și acum... Ca hipnotizați, ochii Îi erau ațintiți numai asupra păsării. “Acum ajung la ea și...” Dar tocmai atunci pasărea a văzut mogâldeața ce se rostogolea spre ea și, dintr un salt, cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Dumnezeu să i odihnească În pace! Într-o tăcere deplină, s-au ridicat toți. Cu privirea plecată, au urmat gestul lui Petrică... Apoi au gustat din vinul cu parfum deosebit. Tata Toader, după ce a drămăluit o vreme ulcica, a adulmecat aroma vinului și a gustat și el. A rămas puțin pe gânduri, apoi a mai luat o Înghițitură... Când s-a dumirit ce minune de vin are În ulcică, a vorbit: ― Apoi vinul aista Îi o doctorie nu alta. Da’ cum
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vremuri, nu-i așa ? În căutarea urmelor lui Simion, care nu a fost un trecător oarecare ? întreabă Teodora în timp ce întețește focul și pune pe plită niște oale și ulcele de culoarea pâinii prea coapte, din care încep să se degaje arome de plante și flori. Locul ăsta, la câțiva kilometri de Hliboca, în care sălășluiește doar o bătrână vrăjitoare, nu mai este înscris pe nici o hartă și nu mai are nici un nume, dar a fost cândva un loc în care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ta în oglindă Deodorantul tău este proaspăt Și tu ești aproape./ Cerul e aici, aproape, într-un colț de paradis, Pe el se văd stelele difuzând, Iar sub el, pe moalele pământ, Acoperit de frunze, vezi arzând, În flăcări incolore, arome inodore. Lângă mine stă culcată o adiere, Iar sub mine e prinsă o tăcere, Pe când pe pielea-mi descoperită Jocuri electrice înlemnesc plecând, Cu aerul veșnic frecând Într-un dor de gol oprit. Frunzele-s ude, iarba e rece, Încetișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
glucidele necesare susținerii vieții, nu, să simți că atunci când duci spre gură gingașa prăjitură care anunță toamna, modelată în culoarea și forma castanei, întreaga natură ți se dă, spre voluptuoasă unire, iar tu ești ea și ea este tu. O aromă unică a unei rare specii de ciuperci deschide spre tine muntele verii, miresmele lui încețoșate și proaspete? Iat-o pe Reiko făcând comandă specială la Osaka, pentru un preț exorbitant, pentru a poseda vara, cu fiecare îmbucătură. Nu, a poseda
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
alb și roz trimit, pe rând, la verdele plantelor înmugurite, la albul zăpezii încă puternică pe alocuri și la rozul proaspăt al florilor de piersic. Pe lângă floarea de piersic, altă regină încoronată a primăverii este floarea de prun, cu delicate arome, în cinstea căreia s-au ținut primele banchete în aer liber. Aceasta se întâmpla în aceeași perioadă Heian, primul care a organizat o astfel de "petrecere" în scopul contemplării copacilor înfloriți (hanami, care tradus literal ar însemna "uitatul mi la
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fără ordine e Haos ... Dacă nu vom face împreună ordine în viața noastră, vom muri cu toții odată cu dispariția soarelui și a lunii. CEAIUL ȘI ALCOOLUL Cu ceva ani în urmă în Dorohoi pe strada Hărnicuța, erau două unități comerciale SC Aroma SRL și SC. Tăria SRL. Așa de bine se făceau vânzările la ambele societăți că oamenii trebuiau să stea la rând mult timp. Toate bune și competiția capitalistă își derula activitatea normal până într-o zi, când rândul la societatea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
se făceau vânzările la ambele societăți că oamenii trebuiau să stea la rând mult timp. Toate bune și competiția capitalistă își derula activitatea normal până într-o zi, când rândul la societatea Tăria s-a redus, iar cel de la societatea Aroma a rămas același, dacă nu cumva a mai crescut. Observând această schimbare, Alcoolul, patronul de la SC Tăria SRL s-a întristat și în sticle s-a clătinat. După câteva zile s-a gândit că poate nu ar greși dacă ar
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]