1,164 matches
-
serie de strategii clasice ale iubirii, rolul micilor atenții, însemnătatea plimbărilor pe sub portice în clar de lună, dar mai cu seamă sunt subliniate două metode fundamentale: stăruința și făgăduiala. "Făgăduiește, ce strică să făgăduiești, câte-n lună și în stele?" (Ars amandi, II, p. 445). Totul în această iubire este frumos, nimic n-o recomandă a fi generatoare de tulburări comportamentale, nevroze, isterii, invocate astăzi de studiile psihanalitice. La vârsta de 45 de ani ai îi apare Metamorfozele, o frescă formată
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mici inversiuni și modificări, într-un joc asumat ca un ceremonial sonor și desuet. Cultivă infinitivele lungi, inversiunile și simetriile cu nume inventate catahrezic, adjective dinamice și inovații lingvistice extravagante. În Retorica iubirii (1993), de exemplu, se exaltă, într-o ars amandi alcătuită din nouăzeci și nouă de epistole imaginare, tinerețea ca stare de spirit. Cu același număr de poeme, la care se adaugă un „epilog”, poemul C., Somnul și plutirea învierii (1994) introduce în diferite combinații sintagma „dăruie-mi”. Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
Vineri Mari cer de la început muncitorului har și dăruire deplină - ca în cazul pictorului sau al poetului. Iar arta cea mai înaltă, educația, cere în plus truditorului abnegație extremă și spirit de sacrificiu; căci alchimia desăvârșirii naturii umane este o ars mirabilia, lucrând direct la „decantarea” și „rubidierea” celor trei capacități ale spiritului - gândirea, voința și aptitudinea practică. La acestea se adaugă faptul că arta educației nu este doar o profesie nobilă, ci o misiune cerească, fiind singura capabilă să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
6. Dacă în înțelesul clasic estetica își ia ca obiect cercetarea frumosului artis‑ tic, se cuvine investigată zarea interioară a ceea ce numim artă. Conceptul artei subsumează toate preocupările menite să ne situeze într‑un raport crea‑ tor față de realitate. Latinescul ars, la fel ca grecescul τέχνη, semnifică abili‑ tate, pricepere, meserie bine stăpânită. Tocmai de aceea, astfel de concepte vizau mai degrabă iscusința de a lucra un obiect - casă, monument, corabie, pat, veșmânt sau talentul de a comanda armata, de a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Edictul de la Milano - a fost o scrisoare semnată de Licinius și Constantin I în 313 care garanta toleranța religioasă în Imperiul Roman, cf. l. hertlinG, Geschichte der Katolischen Kirche, Verlag, Morus 1954, trad. rom. Istoria Bisericii, tr. E. Dumea, Ed. Ars Longa, Iași 2003, 133. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 22 Artiștii creștini au folosit ca izvor de inspirație nu numai împrumuturile din arta orientală, elenistă și romană, dar au creat și procedee noi, așa încât putem concluziona că formarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Hartmann N., Estetica, Ed.Univers, București 1974. heideGGer m., Originea operei de artă, tr. Th.Kleininger - G. Liiceanu, Ed. Humanitas, București 19962. hertlinG l., Geschichte der Katolischen Kirche, Ed.Verlag, Morus 1954, trad. rom. Istoria Bisericii, tr. E. Dumea, Ed. Ars Longa, Iași 2003. hohenstatt p., Leonardo da Vinci, Ed. Köneman, Milano 2000. jaCquin j. m., Histoire de L’Eglise, L’ Antiquité Chretienne, vol. I, Editi‑ ons de la revue des jeunes, Paris 1928. James W., Introducere în filosofie, Ed. All, București
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mama, pelerinii din jur intervin și ei, ies din apatia indusă de un rând calm și fără evenimente. Jandarmul cedează, familia este întregită, se reintră în „normalitatea” așteptării. Partea finală a rândului, putem zări baldachinul plin de flori. Timp de ars, lupta cu așteptarea : cei din jur schimbă rețete regionale de sarmale, stimulați de mirosul de la bucătăria de la subsol, cea unde i-am întâlnit acum două zile pe cei doi bucureșteni, soț și soție. Eu unul stau de vorbă cu un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
formând râul ce a înecat turismul occidental. Astfel, poate fi dorința unor factori de a obține în scurt timp o sumă mare de devize de la turist, ceea ce a dus la nerevenirea lui pe meleagurile românești și la informarea de către cel ars a cunoștințelor lui din țara de origine. Pe de altă parte, autoritățile nu văd cu ochi buni pătrunderea în țară a unor exemple de bună stare occidentală pentru populația țării oprimată economic și moral. Exemple de dezavantaje materiale pentru turistul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
perceput. Ca argument, Manoliu-Manea (1977: 140) dă exemplul verbului a simți, care funcționează ca hiperonim al verbelor de percepție olfactivă, gustativă, tactilă, fiind deseori urmat de un nominal care specifică un anumit tip de percepție/senzație: Am simțit miros de ars, Am simțit un gust amar, L-am simțit tremurând. Autoarea precizează că, urmând un mod similar de "descompunere", și verbul a arăta intranzitiv poate fi reanalizat printr-o structură cu verb posesiv și nominal cu trăsătura semantică [+Vizibil], caracterizat adjectival
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în contextele în care acesta are realizare propozițională (286). A simți cu obiect direct realizat propozițional acceptă pasivizarea în contextele în care nu mai desemnează percepția senzorială, ci o observație de natură intuitivă (286'): ACTIV PASIV (283) Simt miros de ars. > (283') Se simte miros de ars. (284) Simt gustul de prune. > (284') Se simte gustul de prune. (285) Simt frigul la mâini. > (285') Se simte frigul la mâini. (286) Simt că mă doare în partea stângă a pieptului. > (286') *Se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
realizare propozițională (286). A simți cu obiect direct realizat propozițional acceptă pasivizarea în contextele în care nu mai desemnează percepția senzorială, ci o observație de natură intuitivă (286'): ACTIV PASIV (283) Simt miros de ars. > (283') Se simte miros de ars. (284) Simt gustul de prune. > (284') Se simte gustul de prune. (285) Simt frigul la mâini. > (285') Se simte frigul la mâini. (286) Simt că mă doare în partea stângă a pieptului. > (286') *Se simte că... (287) Simțeam că îi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
delegația ieșeană și devin rău cînd îi văd pe toți atît de lipsiți de griji, senini și încrezători în șef. De aceea încep: Distinsul domn Tudose, celebru om de cultură ieșean, vă va prezenta delegația ieșeană. Domnul Tudose sare ca ars, luat ca din oală. Începe prezentarea: Domnul... "Simirad", suflă un hîtru. Domnul Simirad, primarul județului. Domnul... "Teodorescu", suflă alt hîtru. Domnul Teodorescu, directorul cu străzile. Domnul... "Grosu", se suflă din nou. Domnul Grosu, director cu gunoaiele. Domnul... "Cuza", se suflă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Întâmplarea a făcut ca fata să fie corector la un ziar la care colaboram și io. Afară de slujba de cronicar literar, își completa veniturile cu slujba asta. Când le-am spus celor din redacție ce intenții am, au sărit ca arși, bă, să nu cumva s-o bați. Stai locului, că tac-su’ e mare mahăr și-ți sparge fața. Fata era mică și speriată, o buburuză constipată, și când m-a văzut a avut aceeași reacție, poți să dai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
verificat, fiecare cuib era incendiat cu tot cu locatar. Era un Auschwitz ornitologic made in Bărăgan. Iar cei care-și căutau salvarea ieșind din cuib erau omorâți jos de cei care aveau lopeți și stingeau jarul căzut de sus. Totul era ars, ars, ars! Era un crematoriu în aer liber care te înfiora de groază. Toată păduricea mirosea a carne rumenită, de parcă mii de grătare invizibile pregăteau fripturi pentru un ospăț de proporții sardanapalice. Plutea prin aer mirosul irespirabil de pene arse și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fiecare cuib era incendiat cu tot cu locatar. Era un Auschwitz ornitologic made in Bărăgan. Iar cei care-și căutau salvarea ieșind din cuib erau omorâți jos de cei care aveau lopeți și stingeau jarul căzut de sus. Totul era ars, ars, ars! Era un crematoriu în aer liber care te înfiora de groază. Toată păduricea mirosea a carne rumenită, de parcă mii de grătare invizibile pregăteau fripturi pentru un ospăț de proporții sardanapalice. Plutea prin aer mirosul irespirabil de pene arse și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sale, Storia ecclesiastica a lui Claudio Fleury, L. 138, c. XX; și Storia ecclesiastica a lui Natale Alessandro, t. VIII, 42-43. A se confrunta și Bullarii Romani continuatio (Romae, 1845), T. IX, 405-412. 4 Antonio Rosmini, Introducere în filosofie, ed. Ars Docendi, București, 2002, p. 2, (Cuvînt înainte de Gheorghe Lencan Stoica). 5 Umberto Muratore, Conoscere Rosmini, Edizioni Rosminane Stresa, 1999, p. 51. 6 A. Rosmini, Introducere în filosofie, Prefață, op. cit., p. 8. 7 A. Rosmini, Nuovo Saggio sull'origine delle idee
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
-l cunosc prea bine pe tovarășul Săvescu, dar am impresia că are o atitudine cam distantă față de clasa muncitoare"! Atât! În acele vremuri era însă suficient pentru a-mi lua adio de la Chile și nu numai! Directorul a sărit ca ars, "decretând" câteva măsuri urgente: 1) rog ca cele spuse de tovarășul P. să nu fie consemnate în procesul-verbal. 2) tovarășe P., ai fost primit la noi din condescendență, fiindcă nimeni nu dorea să te accepte. Aici suntem un colectiv unit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
multe ore de confesional și, în general, de administrarea sfintelor sacramente, așa ocupații, dacă sunt făcute cu spirit de credință, ar trebui să aducă prin natura lor o hrană îmbelșugată vieții interioare. E suficient pentru toți exemplul sfântului Paroh de Ars. 2) Același lucru îl putem spune și dacă este vorba de o predicare asiduă. Și aici e valabil exemplul atâtor sfinți. 3) Dacă ziua însă devine obositoare datorită obligației de vorbi cu o serie nesfârșită de persoane, ar fi foarte
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
În sărăcie - scrie venerabilul Chevrier - preotul își află forța, puterea sa, libertatea sa. Ce s-ar mai putea spune împotriva unui preot sărac și dezinteresat? Iar credincioșii văzându-l suferind și lipsindu-i toate vor fi foarte edificați“. Parohul de Ars a alergat oare după bani? Și totuși nu a existat un preot care să fi avut mai mulți bani decât el. Primea bani din toate colțurile lumii. Vrem să avem mulți bani, biserici frumoase, veșminte prețioase? Să ne facem sfinți
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
trăiască împreună senini, cu garanția unei fidelități reciproce. Scrisoarea Medeei către Iason Într-o seară, Aia mi-a citit, cu o voce gâtuită de emoție, scrisoarea Medeei către Iason din Heroide ce începe cu At tibi Colchorum, memini, regina vocavi./ Ars mea cum peteres ut tibi ferret opem. E cea mai gravă dintre toate scrisorile pe care, tânăr îndrăgostit pe-atunci, am scris-o aproape bolnav de întristare, cuprins de un adevărat delir tragic, alegând momentul cel mai tensionat, ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
dorinței răsplătite. Se cere spiritualitate în Eros, se cere cunoaștere sapiențială. O întâlnire amoroasă e un banchet al spiritului; și acesta-i cu atât mai bogat, cu cât nivelul intelectului e mai înalt. Iubirea obsedată doar de mecanica sexuală, din ars și din amores, e o formă de sclavie a trupului. Acum, că m-am eliberat de ea, mă bucur de cruzimea cunoașterii adevărate. Artificiozitate Azi mi-am recitit o parte din versurile scrise la Roma. Sunt perfecte în goliciunea lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
o maximă determinare existențială, sunt în stare să înțeleg abstracția morții predicată de doctrina lui Zalmoxis. Viața e materia morții. Eryx Hierodula din templul Venerei nu mi-a dezvăluit temeiul Erosului. Pe atunci eram foarte tânăr și galanteria, profesată în Ars, îmi tutela experiența erotică. Femeia aceea nu a acceptat, oricât m-am străduit, să-mi conceadă niciodată abandonul simțurilor ei: asta m-a făcut să mă îndoiesc de știința amoroasă și de virilitatea mea. Poate că nu era deloc convinsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ale străinului, să-l îndrume în chinuitoarea desprindere de doctrinele materialiste, să-l asiste pe drumul către un paradis fumegos al acelor români străvechi și din când în când să-i aștepte impulsul erotic, acum când faimosul poet al lui Ars amatoria acuză atonia simțurilor. În ceea ce privește motivarea exilului, Ovidiu cel pus în scenă de Marin Mincu ia în râs spusele tradiționale. Augustus și Iulia, Livia și Tiberiu, scandaluri și destrăbălări de curte sunt utilizate aici pentru a întări ficțiunea, pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Stau cu ochii pe opincă, nu mișcă, nu îndrăznește nimeni să ia cuvânt, numai frământă căciulile mormăind... Ștefan se încruntă, asprește glasul, repetă: Vă ascult!! Slo... slo... slobozește-ne Doamne... bolborosește un tânăr cu ochii albaștri. Ceee?!?! sare Ștefan ca ars, uluit de ce auzise, dar nu pricepea. Slo.. slo... slobozenie, mormăie voci înăbușite în căciulă. Să vă slobozesc?!?! De la oaste?!?!... strigă Ștefan, vânăt, cu fălcile încleștate de îi zvâcnea sângele în creieri. Ta... tarii!... Tatarii, Doamne!... Tatarii!... se vaicăre ei prinzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
noastră adevărată și încredințată mărturie că, la leatul 1766 săptemvrie 24, întâmplându-se aicea în orașul Iașului de s-au făcutu mare ardere de foc, ars-au câteva sfinte mănăstiri cum și case boierești și altor orășăni, între care mănăstiri ars-au și mănăstirea Dancul; această mănăstiri, în clopotnița ei având dedesubtu bașcă și fiind multe lăzi boierești cât și altor orășăni s-au întâmplat de au luat această bașcă foc înuuntru și...au arsu tot ce au fost într-însa
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]